Strategia de vaccinare anti-COVID, schimbată în Thailanda: Prima doză cu Sinovac, rapelul cu AstraZeneca

Mateescu Cristi
-
0
Strategia de vaccinare anti-COVID, schimbată în Thailanda: Prima doză cu Sinovac, rapelul cu AstraZeneca

Strategia Thailandei de imunizare împotriva COVID-19 va consta în administrarea unei doze de vaccin chinezesc Sinovac, urmată la rapel de o doză de vaccin AstraZeneca, a anunţat luni ministrul sănătăţii, Anutin Charnvirakul, precizând că măsura vizează creşterea protecţiei împotriva variantelor mai transmisibile de coronavirus, relatează Reuters.

Dacă va fi implementată, acesta ar fi prima strategie anunţată public de combinare a unui vaccin chinezesc cu unul dezvoltat în Occident.

„Măsura vizează îmbunătăţirea protecţiei împotriva variantei Delta şi construirea unui nivel ridicat de imunitate împotriva bolii”, a declarat ministrul Anutin Charnvirakul, referindu-se la varianta detectată pentru prima dată în India.

Thailanda şi state vecine, precum Indonezia, au raportat numeroase cazuri de îmbolnăvire în rândul cadrelor medicale şi a angajaţilor din prima linie imunizaţi cu vaccinul Sinovac.

Majoritatea angajaţilor sanitari din Thailanda şi a celor din prima linie au fost vaccinaţi cu serul chinezesc Sinovac începând din februarie, în condiţiile în care vaccinurile de la AstraZeneca urmau să ajungă în iunie.

Hotărârea privind înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, în Monitorul Oficial

Mateescu Cristi
-
0
Hotărârea privind înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, în Monitorul Oficial

Monitorul oficial a publicat, luni, Hotărârea nr. 693/2021 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.

Potrivit Hotărârii, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică își desfășoară activitatea în subordinea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Institutul are ca scop crearea și dezvoltarea infrastructurii naționale de genomică, respectiv creșterea capacității de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniile genomică, proteomică, transcriptomică, metabolomică, bioinformatică, biotehnologice și alte științe omice, precum și în materializarea oportunităților și obiectivelor științifice de cercetare-dezvoltare și inovare rezultate.

Vă prezentăm textul integral al Hotărârii nr. 693/2021 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică:

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 11 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 223 alin. (17) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – (1) Se înființează Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, denumit în continuare institut, instituție publică cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în subordinea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

(2) Institutul are sediul în municipiul București, strada Dionisie Lupu nr. 37, sectorul 2. Sediul poate fi schimbat prin hotărâre a Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

(3) Institutul își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către Senatul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Art. 2 – (1) Institutul are ca scop crearea și dezvoltarea infrastructurii naționale de genomică, respectiv creșterea capacității de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniile genomică, proteomică, transcriptomică, metabolomică, bioinformatică, biotehnologice și alte științe omice, precum și în materializarea oportunităților și obiectivelor științifice de cercetare-dezvoltare și inovare rezultate.

(2) Institutul asigură mecanismul instituțional necesar gestionării infrastructurii naționale de genomică.

Art. 3 – (1) În vederea realizării obiectului său de activitate și pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, institutul poate desfășura următoarele tipuri de activități:

  1. a) cercetări științifice fundamentale și aplicative, în domeniile specifice de activitate;
  2. b) cercetare științifică medicală în domeniul sănătății publice și activități de sănătate publică, pe baza unor protocoale de colaborare cu Ministerul Sănătății și/sau instituții de specialitate din subordinea acestuia;
  3. c) studii și cercetări pentru dezvoltarea, producerea și valorificarea de unicate, serii mici și alte produse pentru diagnostic, terapie personalizată și alte tratamente, reactivi pentru secvențiere, reactivi adiționali, sonde moleculare, vaccinuri genomice, alte produse biologice de interes medical și dispozitive medicale;
  4. d) creșterea și exploatarea, în condițiile legii, a animalelor de laborator destinate testărilor de medicamente și produse biologice administrabile omului, precum și cercetării științifice;
  5. e) participarea la elaborarea strategiei, asigurarea funcției de referință, prestarea de servicii de consultanță tehnică și metodologică acordate unităților de profil din țară, elaborarea de expertize, participarea la programe de sănătate naționale și internaționale, în domeniile specifice de activitate;
  6. f) proiectarea și implementarea infrastructurii naționale de genomică și asigurarea funcționării acesteia;
  7. g) asigurarea îmbunătățirii continue a capabilităților de cercetare-dezvoltare în domeniile specifice de activitate;
  8. h) activități educaționale, inclusiv activități de susținere și dezvoltare a domeniilor specifice de activitate, în colaborare cu instituții de învățământ superior acreditate.

(2) Institutul poate realiza, pentru îndeplinirea obiectului de activitate, și următoarele tipuri de activități, în condițiile legii:

  1. a) prestări de servicii specifice domeniului de activitate sau conexe;
  2. b) servicii medicale, servicii de laborator de specialitate și alte servicii specifice domeniului de activitate sau conexe, pentru populație și pentru terți;
  3. c) activități de comerț interior și de import-export aferente obiectului său de activitate;
  4. d) studii și alte servicii pe animale de laborator;
  5. e) servicii specifice farmaceutice de la dezvoltare la etape de fabricație;
  6. f) activități de monetizare a drepturilor de proprietate intelectuală prin testare și experimentare, cercetare academică și de dezvoltare de proprietate intelectuală; dezvoltare de produs comercializabil și adaptat nevoilor pieței, transfer tehnologic, asociere în participațiune și acorduri comune de dezvoltare;
  7. g) inițierea și încheierea unor convenții și contracte de cooperare științifică cu instituții și organizații naționale și internaționale în domeniul său de activitate;
  8. h) furnizarea de servicii științifice și tehnologice operatorilor economici sau oricăror beneficiari interesați;
  9. i) realizarea importurilor și achizițiilor de: aparatură, utilaje, echipamente, tehnologii sau licențe pentru retehnologizarea capacităților existente ori pentru realizarea de noi linii tehnologice, produse biologice de interes medical, reactivi, materiale consumabile, piese de schimb, tulpini de referință, linii celulare și animale de laborator.

(3) În cadrul obiectului său de activitate, institutul poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și de apărare națională, în condițiile legii.

(4) În cadrul obiectului său de activitate, institutul își poate diversifica activitățile în scopul creșterii resurselor financiare, cu aprobarea Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Art. 4 – (1) În exercitarea atribuțiilor sale, institutul colaborează cu ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului și cu alte persoane juridice de drept public.

(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, institutul poate încheia protocoale de cooperare sau colaborare cu persoane juridice de drept public sau privat, din țară sau din străinătate.

Art. 5 – (1) Patrimoniul inițial al institutului se constituie din disponibilități bănești în sumă de 300.000 lei provenite din fondurile proprii ale Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

(2) Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București pune la dispoziție infrastructura și spațiile necesare desfășurării activităților institutului de elaborare a infrastructurii naționale de genomică, pe bază de protocol de predarepreluare, încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Institutul poate administra, cu diligența unui bun proprietar, bunuri proprietate publică și privată a statului, precum și alte bunuri proprii dobândite în condițiile legii. Bunurile proprietate publică a statului, administrate de institut, precum și bunurile proprietate privată dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul institutului.

(4) În exercitarea drepturilor sale, institutul posedă și folosește bunurile aflate în patrimoniul său și, după caz, dispune de acestea în condițiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

(5) Patrimoniul institutului poate fi majorat sau diminuat conform prevederilor legale.

Art. 6 – (1) Conducerea institutului este asigurată de consiliul de administrație și de către directorul general.

(2) Directorul general conduce activitatea curentă a institutului, având calitatea de ordonator terțiar de credite, și este ajutat de doi directori generali adjuncți, care pot suplini activitatea sa potrivit prevederilor regulamentului de organizare și funcționare al institutului.

(3) Numirea și eliberarea din funcție a directorului general, a celor doi directori generali adjuncți și a directorului științific se fac prin hotărâre a Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în conformitate cu prevederile regulamentului propriu de organizare și funcționare.

Aert. 7-  (1) Consiliul de administrație este format din 9 membri, cetățeni români, numiți și revocați din funcție prin hotărâre a Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.

(2) Consiliul de administrație este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care îl poate suplini potrivit prevederilor regulamentului de organizare și funcționare al consiliului de administrație.

(3) Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

  1. a) aprobă, la propunerea consiliului științific, strategia și programele concrete de dezvoltare a institutului, de introducere a unor tehnologii de vârf și de modernizare a celor existente, în concordanță cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;
  2. b) propune elaborarea și modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului;
  3. c) analizează și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, care se depune la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în vederea aprobării de către Senatul Universității;
  4. d) analizează și avizează situațiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și aprobă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de institut în anul precedent;
  5. e) analizează realizarea criteriilor de performanță și raportarea anuală privind activitatea realizată de institut și aprobă măsuri pentru desfășurarea acesteia în condiții de echilibru al bugetului de venituri și cheltuieli;
  6. f) propune spre aprobare Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, potrivit prevederilor legale, investițiile care urmează a fi realizate de institut;
  7. g) propune spre aprobare Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum și înstrăinarea, concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului, în condițiile legii;
  8. h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;
  9. i) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;
  10. j) exercită orice alte atribuții stabilite de către Senatul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București prin regulamentul de organizare și funcționare al acestuia.

(4) Din consiliul de administrație fac parte:

  1. a) directorul general al institutului, care este președintele consiliului de administrație;
  2. b) un reprezentant al Consiliului de administrație al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
  3. c) doi reprezentanți ai Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
  4. d) directorii generali adjuncți ai institutului;
  5. e) președintele consiliului științific, care este vicepreședintele consiliului de administrație;
  6. f) un reprezentant al Ministerului Educației;
  7. g) un reprezentant al Ministerului Sănătății.

(5) Regulamentul de organizare și funcționare al consiliului de administrație se aprobă de către Senatul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

(6) Ministerele ai căror reprezentanți fac parte în mod obligatoriu din consiliul de administrație au obligația de a transmite Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în termen de 30 de zile de la înființarea institutului și cu minimum 30 de zile înainte de expirarea mandatului consiliului de administrație, nominalizarea reprezentanților săi.

Art. 8 – (1) Orientarea și coordonarea metodologică a activității tehnico-științifice din cadrul institutului sunt asigurate de consiliul științific.

(2) Consiliul științific este format din minimum 5 membri, numiți și revocați din funcție de către consiliul de administrație al institutului, reprezentând compartimentele din cadrul institutului care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, și este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care îl poate suplini potrivit prevederilor regulamentului de organizare și funcționare al consiliului științific.

(3) Din consiliul științific fac parte, de drept, directorul general și directorul științific ai institutului.

(4) Regulamentul de organizare și funcționare al consiliului științific se aprobă de către consiliul de administrație al institutului.

Art. 9 – (1) Finanțarea activității desfășurate de institut se realizează integral din venituri proprii, potrivit legii.

(2) Veniturile proprii ale institutului sunt realizate din:

  1. a) venituri obținute pe bază de contract de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
  2. b) comercializarea producției proprii ori din prestarea unor servicii;
  3. c) furnizarea și realizarea unor studii de cercetare-dezvoltare;
  4. d) taxe;
  5. e) sponsorizări;
  6. f) alte venituri, conform legii.

(3) Institutul poate obține finanțări suplimentare și din finanțări externe, din participarea la parteneriate sau asocieri naționale ori internaționale în domeniul științific ori de cercetare în domeniul de activitate și poate fi cofinanțator la proiecte sau programe europene sau internaționale, inclusiv pentru obținerea unor finanțări, ori la parteneriatele și asocierile încheiate.

(4) Pentru valorificarea rezultatelor proprii de cercetaredezvoltare, institutul poate încheia parteneriate, conform legii, la propunerea consiliului de administrație al institutului și cu aprobarea Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În acest scop, institutul își poate angaja experiența științifică și tehnologică acumulată, metode, tehnici, scheme, planuri, procedee, rețete sau alte forme de cunoaștere și experiență, inclusiv cele protejate prin titluri de proprietate intelectuală.

(5) Concesionarea unor servicii sau activități se poate realiza în scopul stimulării transferului rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare sau al eficientizării activității economice a institutului, în condițiile prevederilor legale în vigoare. Închirierea sau înstrăinarea unor spații și bunuri disponibile se va realiza conform legii.

Art. 10 – (1) Institutul întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli și situațiile financiare, conform reglementărilor contabile aplicabile.

(2) Veniturile și cheltuielile institutului se stabilesc prin buget pentru fiecare exercițiu financiar.

(3) Bugetul de venituri și cheltuieli se avizează de către consiliul de administrație al institutului și se aprobă de către Senatul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și rector, acesta din urmă având calitatea de ordonator secundar de credite.

(4) În cazul în care institutul realizează și activități comerciale și de producție, evidența contabilă a acestor activități se va realiza în mod distinct față de activitățile de cercetaredezvoltare, care nu au drept scop obținerea de profit, astfel încât să fie asigurată identificarea clară pentru fiecare dintre cele două tipuri de activități a veniturilor și cheltuielilor aferente și să se elimine orice posibilitate de subvenționare încrucișată.

Art. 11 – (1) Salarizarea personalului se va face potrivit prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în limita creditelor bugetare aprobate.

(2) Institutul, în funcție de proiectele ori temele de cercetare și dezvoltare ce urmează a fi planificate, inclusiv cele cu parteneri internaționali, poate angaja consultanți pe bază de convenție civilă de prestări servicii, persoane fizice, inclusiv cetățeni străini, în specialitățile sau domeniile de interes ce decurg din proiectele respective.

Art. 12 – (1) Operațiunile de încasări și plăți în lei ale institutului se efectuează prin conturi deschise la unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază este înregistrat fiscal, iar cele în valută prin conturi deschise la instituții de credit din România.

(2) Institutul poate efectua operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă și a normativelor de disciplină financiarvalutare stabilite prin actele normative în vigoare.

(3) Institutul poate efectua operațiuni de comerț exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operațiunile de încasări și plăți cu străinătatea se vor efectua conform legii.

Art. 13 – Institutul poate utiliza două autoturisme pentru activitatea curentă.

Art. 14 – (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la propunerea Consiliului de administrație al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Senatul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București aprobă regulamentul de organizare și funcționare, structura organizatorică, numărul de posturi și statul de funcții ale institutului.

(2) Regulamentul de organizare și funcționare, structura organizatorică, numărul de posturi și statul de funcții ale institutului se pot modifica, la propunerea consiliului de administrație al institutului, cu aprobarea Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

România, locul 14 în Europa în ceea ce priveşte numărul total de cazuri de COVID-19 confirmate

Mateescu Cristi
-
0
România, locul 14 în Europa în ceea ce priveşte numărul total de cazuri de COVID-19 confirmate

România se menţine, la 12 iulie 2021, pe poziţia a 14-a în Europa în ceea ce priveşte numărul total de cazuri de COVID-19 confirmate. În intervalul 5-12 iulie 2021, în România s-au înregistrat 296 de cazuri noi de infecţie cu coronavirus, în uşoară scădere faţă de săptămâna anterioară (312). Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269. Recordul negativ de decese în 24 de ore a fost înregistrat la 20 aprilie 2021, când au fost raportate 237 persoane decedate.  La nivel mondial, numărul infectărilor şi al deceselor cu noul coronavirus a fost în creştere faţă de cel din săptămâna anterioară.

Evoluţia COVID-19 în România până la 12 iulie 2021

Până la data 12 iulie 2021, în România au fost confirmate 1.081.275 cazuri de COVID-19, cu 39 infectări mai mult decât în ziua precedentă. Au fost declaraţi vindecaţi 1.045.390 pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 12 iulie 2021, ora 13.00.

Până la data menţionată, 34.219 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au murit, în intervalul 11 iulie (ora 10.00) – 12 iulie (ora 10.00) fiind raportate de către INSP 2 decese (2 bărbaţi), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitale din Bacău şi Satu Mare.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 era de 290. Dintre acestea, 55 sunt internate la ATI.

La nivel naţional, până la 12 iulie, au fost prelucrate 8.477.763 de teste RT-PCR şi 1.589.829 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.032 de teste RT-PCR (1.801 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.231 la cerere) şi 7.259 de teste rapide antigenice.

Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 5-12 iulie 2021: 296 de cazuri noi; între 1 şi 4 decese noi pe zi

În intervalul 5-12 iulie 2021, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 1.081.275 cazuri în 12 iulie 2021, de la 1.080.979 cazuri în 5 iulie 2021.

Evoluţia cazurilor în intervalul 5-12 iulie 2021, pe zile, a fost următoarea: 5 iulie: 28 cazuri; 6 iulie: 51 cazuri; 7 iulie: 60 cazuri; 8 iulie: 30 cazuri; 9 iulie: 54 cazuri; 10 iulie: 36 cazuri; 11 iulie: 26 cazuri; 12 iulie: 39 cazuri.

Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 5-12 iunie 2021, a oscilat între 1 şi 4. Numărul de decese raportate de INSP zilnic a fost mai mare în intervalul menţionat, dar restul de decese sunt anterioare intervalului mai sus menţionat şi au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, de către Direcţiile de Sănătate Publică din ţară, în urma verificărilor efectuate, conform raportărilor zilnice ale GCS.

Evoluţia COVID-19 în România, în ultimele 3 luni: intervalul 5-12 iulie, în uşoară scădere faţă de intervalul 28 iunie – 5 iulie 2021

În intervalul 5-12 iulie 2021 s-au înregistrat 296 de cazuri, în uşoară scădere faţă de săptămâna anterioară (312 cazuri).

Evoluţia numărului de cazuri noi, pe săptămâni, în ultimele aproximativ trei luni ale pandemiei: săptămâna 1-8 mart. – 26.473; săptămâna 8-15 mart. – 32.118; săptămâna 15-22 mart. – 38.177; săptămâna 22-29 mart. – 39.585; săptămâna 29 mart.-5 apr. – 37.543; săptămâna 5-12 apr. – 30.504; săptămâna 12-19 apr. – 22.582; săptămâna 19-26 apr. – 16.448; săptămâna 26 apr.-3 mai – 10.817; săptămâna 3-10 mai – 8.394; săptămâna 10-17 mai – 5.560; săptămâna 17-24 mai – 382; săptămâna 24-31 mai: 1.964; săptămâna 31 mai – 7 iunie: 1.215; săptămâna 7-14 iunie: 824; săptămâna 14-21 iunie: 506; săptămâna 21-28 iunie: 385; săptămâna 28 iun. – 5 iul.: 312 cazuri; săptămâna 5-12 iul.: 296 cazuri.

Evoluţia numărului de decese noi, pe săptămâni, în ultimele circa trei luni ale pandemiei în ţara noastră: săptămâna 1-8 mart. – 560; săptămâna 8-15 mart. – 602; săptămâna 15-22 mart. – 703; săptămâna 22-29 mart. – 966; săptămâna 29 mart.-5 apr. – 956; săptămâna 5-12 apr. – 1.058; săptămâna 12-19 apr. – 1.133; săptămâna 19-26 apr. – 1.130; săptămâna 26 apr.-3 mai – 869; săptămâna 3-10 mai – 654; săptămâna 10-17 mai – 537; săptămâna 17-24 mai – 406; săptămâna 24-31 mai – 335; săptămâna 31 mai – 7 iunie – 197; săptămâna 7-14 iunie: 119; săptămâna 14-21 iunie: 61; săptămâna 21-28 iunie: 45; săptămâna 28 iun. – 5 iul.: 24 decese; săptămâna 5-12 iul.: 15 decese.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele opt zile şi pe săptămâni: peste 186.000.000 de cazuri şi peste 4.000.000 decese, până la 12 iulie 2021

La nivel mondial, în ultimele opt zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 3.011.913 de la 183.794.664 cazuri în 5 iulie 2021 la 186.806.577 la 12 iulie, ora 13.00. De asemenea, 3.450.864.502 de persoane erau vaccinate în lume până la data menţionată, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor.

Din totalul de 186.806.577 cazuri în 12 iulie 2021, 4.032.630 erau reprezentate de decese. Numărul deceselor a crescut, astfel, de la 3.977.189 în 5 iulie la 4.032.630 în 12 iulie 2021, ora 13.00, conform sursei citate.

Numărul deceselor (55.441) a fost, în intervalul 5-12 iulie 2021, în scădere faţă de cel din intervalul anterior (54.044).

Evoluţia numărului de decese noi, pe săptămâni, din ultimele aproximativ trei luni ale pandemiei, la nivel mondial: săptămâna 1-8 mart. – 62.437; săptămâna 8-15 mart. – 60.565; săptămâna 15-22 mart. – 61.975; săptămâna 22-29 mart. – 67.861, săptămâna 29 mart.-5 apr. – 68.895, săptămâna 5-12 apr. – 84.284; săptămâna 12-19 apr. – 83.044; săptămâna 19-26 apr. – 89.436; săptămâna 26 apr.-3 mai – 106.294; săptămâna 3-10 mai – 76.937; săptămâna 10-17 mai – 86.260; săptămâna 17-24 mai – 84.729; săptămâna 24-31 mai – 78.047; săptămâna 31 mai – 7 iun. – 187.479; săptămâna 7-14 iun. – 74.885; 14-21 iun. – 84.417; săptămâna 21-28 iun. – 33.973; săptămâna 28 iun. – 5 iul. – 54.044; săptămâna 5-12 iul. – 55.441.

La 12 iulie 2021, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 5 milioane cazuri, se aflau: SUA (33.853.971 cazuri şi 607.156 decese), India (30.874.376 cazuri şi 408.764 decese), Brazilia (19.089.940 cazuri şi 533.488 decese), Franţa (5.874.719 cazuri şi 111.515 decese), Rusia (5.738.000 cazuri şi 141.335 decese),Turcia (5.465.094 cazuri şi 50.096 decese), Regatul Unit (5.139.162 cazuri şi 128.691 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe prima poziţie, Europa pe locul al doilea, Asia pe locul al treilea

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, la data ultimei actualizări a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), din 8 iulie 2021, America se află pe primul loc (cu peste 73,3 milioane de cazuri), Europa pe locul al doilea (cu peste 55,2 milioane cazuri) şi Asia, pe locul al treilea (cu peste 50 milioane cazuri). Urmează Africa (cu circa 5,6 milioane cazuri) şi Oceania (cu peste 85.000 cazuri), informează site-ul ECDC.

GCS: Cea mai mare rată de incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, în Prahova

Mateescu Cristi
-
0
GCS: Cea mai mare rată de incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, în Prahova

Toate judeţele şi municipiul Bucureşti rămân în scenariul verde din punct de vedere al infectărilor cu noul coronavirus, cea mai mare incidenţă la mia de locuitori fiind în Prahova – 0,08, iar în Cluj, Ilfov şi Satu Mare – 0,04, a anunţat, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

Cele mai multe cazuri nou confirmate de COVID-19 faţă de ultima raportare au fost înregistrate în Bucureşti – 5, Constanţa – 3, Suceava şi Timiş – câte două cazuri.

În 23 de judeţe nu s-a înregistrat niciun caz nou de COVID-19.

 

CNAS: Noi concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere ale caselor județene de asigurări de sănătate

Andreea
-
0
CNAS: Noi concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere ale caselor județene de asigurări de sănătate

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că în perioada următoare, instituția organizează noi concursuri pentru ocuparea tuturor posturilor de conducere, din cadrul caselor de asigurări de sănătate din subordine, care nu au fost ocupate prin concurs.

„Avem nevoie de profesionişti în conducerea structurilor din teritoriu pentru a fi puse unitar în aplicare măsurile reglementate pentru îmbunătăţirea accesului la serviciile acordate în sistemul de sănătate şi pentru o utilizare judicioasă a fondurilor”, a declarat Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS.

Reprezentanții CNAS reamintesc că în urma celor două sesiuni de concurs organizate în ultimele luni, un număr de 18 case de asigurări de sănătate sunt conduse astăzi de directori generali care au promovat concursul.

GCS: 39 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și două decese, în ultimele 24 de ore

Mateescu Cristi
-
0
GCS: 39 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și două decese, în ultimele 24 de ore

39 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.081.275 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.045.390 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 34.219 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 11.07.2021 (10:00) – 12.07.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 2 decese (2 bărbați), a unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din Bacău și Satu Mare.

Decesele au fost înregistrate la categoria de vârstă peste 80 de ani, iar pacienții au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 290. Dintre acestea, 55 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.477.763 de teste RT-PCR și 1.589.829 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.032 de teste RT-PCR (1.801 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.231 la cerere) și 7.259 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 1.990 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 621 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 23.380 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 23 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 220 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 11 iulie, 497 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 59.840 de lei.

Malta închide frontierele pentru cei nevaccinați. Comisia Europeană: Vom discuta pentru a accepta testele PCR

Mateescu Cristi
-
0
Malta închide frontierele pentru cei nevaccinați. Comisia Europeană: Vom discuta pentru a accepta testele PCR

Comisia Europeană vrea să convingă Malta să revină asupra deciziei de a-şi închide frontierele pentru călătorii nevaccinaţi împotriva COVID-19, a indicat, luni, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, transmite AFP.

Malta a devenit, vineri, prima țară din Uniunea europeană care a anunțat că își închide frontierele pentru călătorii nevaccinați, sperând să stopeze creșterea numărului de infectări cu coronavirus.

Luni, într-o intervenţie la radioul public France Inter, Didier Reynders a reamintit că adoptarea paşaportului sanitar de către UE revine tuturor statelor membre.

”Au existat două decizii: certificatul pe care l-am instituit şi care se impune tuturor statelor membre, ca dovadă a situaţiei fiecărei persoane în raport cu maladia (COVID-19). Şi apoi există o recomandare adoptată de Cei 27, care pleacă de la ideea că paşaportul este suficient lui însuşi, dacă situaţia sanitară nu se deteriorează”, a explicat Reynders.

”Vom discuta, prin urmare, cu Malta pentru a accepta testele PCR”, a adăugat comisarul european.

”În funcţie de rata de infectare cu varianta Delta (…), este normal să reluăm măsurile, cu test şi carantină, dar nu cu interdicţie de călătorie”, a arătat comisarul european.

Mica insulă mediteraneană cu 500.000 de locuitori se laudă cu cea mai mare rată de vaccinare din UE, 79% din populaţia adultă primind deja două doze.

Dacă la 27 iunie nu a mai înregistrat niciun caz nou, vineri au fost raportate 96, dintre care 90% la persoane nevaccinate.

Decizia Maltei de a nu mai accepta testele PCR a fost considerată ”contrară regulilor europene” de către secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune.

”Nu am reuşit întotdeauna bine să ne coordonăm în Europa în timpul acestei crize, dar, de această dată, avem un paşaport sanitar (…) care este acelaşi peste tot în Europa”, a afirmat duminică Clément Beaune. ”Ceea ce a făcut Malta este să nu mai recunoască decât vaccinul. Aceasta trebuie să ne alerteze asupra faptului că, dacă situaţia se degradează, tentaţiile de închidere, uneori chiar contrare regulilor, se înmulţesc”, a subliniat el.

”Avem un cadru european care este armonizat, care este protector şi este cel care trebuie aplicat”, a explicat secretarul de stat, menţionând totuşi că nu este vorba ”de a sancţiona Malta”.

”Ceea ce mă interesează este să protejăm vacanţele francezilor şi europenilor”, a subliniat secretarul de stat.

Un robot de chirurgie craniană, folosit în premieră națională pentru operarea unei tumori cerebrale profunde

Andreea
-
0
Un robot de chirurgie craniană, folosit în premieră națională pentru operarea unei tumori cerebrale profunde

O femeie în vârstă de 68 de ani, care avea o tumoră cerebrală profundă, a fost operată de o echipă de specialişti de la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, cu ajutorul unui robot de chirurgie craniană, intervenţia fiind o premieră naţională.

Managerul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof.Dr.N.Oblu” Iaşi, dr. Lucian Eva, cel care a coordonat echipa medicală în timpul operaţiei, a declarat că femeia a venit la Unitatea de Primiri Urgenţe acuzând dureri mari de cap şi un sindrom confuzional.

În urma investigaţiilor medicale s-a constatat că femeia avea o tumoră cerebrală profundă. Din cauza localizării, această tumoră părea a fi inoperabilă. Pentru stabilirea unui diagnostic corect a fost necesar un tratament complementar, ulterior fiind decisă utilizarea în timpul operaţiei a unui robot de chirurgie craniană achiziţionat recent.

Potrivit medicului, intervenţia chirurgicală a durat aproximativ o oră şi poate fi considerată un succes.

„Este pentru prima dată când într-un spital din România s-a utilizat această platformă robotizată de chirurgie craniană, Medtronic Stealth Autoguide. Cu ajutorul ei am reuşit să realizăm o intervenţie chirurgicală de mare precizie în vederea stabilirii unui diagnostic corect. Astfel, am stabilit un plan de operaţie performant care ne-a indicat cu exactitate punctul pe unde puteam pătrunde spre zona afectată a creierului, fără a afecta structurile vitale ale acestuia. Operaţia a decurs foarte bine. A fost un real succes”, a precizat dr. Lucian Eva.

Acesta a explicat că robotul este un sistem care oferă poziţionare stereotactică, ghidare a traiectoriei şi utilizează mişcări precise pentru a atinge ţinta chirurgicală. De asemenea, poate utiliza în timp real neuronavigaţia. Feedback-ul vizual este primit printr-o interfaţă de computer.

„În cazul unei biopsii cerebrale, când se plasează un electrod sau un cateter în creier, neurochirurgul trebuie să găsească nu numai ţinta chirurgicală potrivită, ci şi cel mai sigur mod de a o atinge navigând printr-o reţea complexă de celule, vase şi reţele neuronale. Creierul fiecăruia pacient este unic. Cea mai bună traiectorie nu este întotdeauna dreaptă, la un unghi perpendicular, ci poate fi o tangentă de 10, 15 sau 30 de grade, ceea ce face operaţia mai complexă. Acest robot ne ajută foarte mult”, a arătat medicul.

Robotul de chirurgie craniană a fost achiziţionat de Consiliul Judeţean Iaşi, contra sumei de 1,25 milioane de lei, pentru a creşte siguranţa şi a scurta durata de spitalizare, dar şi pentru a reduce complicaţiile pacienţilor. O altă caracteristică este că robotul permite forarea precisă a unei traiectorii chirurgicale chiar şi într-un plan oblic, fapt deosebit de important în neurochirurgie.

Până acum, Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi este singura unitate medicală din ţară care deţine şi utilizează în practica medicală cei mai performanţi roboţi existenţi în lume.

 

Spitalul V. Babeș Timișoara: Există o tendință globală de scădere a activității fizice la toate vârstele

Andreea
-
0
Spitalul V. Babeș Timișoara: Există o tendință globală de scădere a activității fizice la toate vârstele

Reprezentanții Spitalului Victor Babeș Timișoara atenționează că fără activitate fizică constantă există riscul dezvoltării unor boli pulmonare încă din copilărie, numeroase studii aratând că există o tendință globală de scădere a activității fizice la toate vârstele, iar cei mai afectați sunt copiii.

Specialiștii spun ca 80,3% dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani nu au atins nivelul recomandat de activitate fizică, ceea ce, pe termen lung, înseamnă o scădere a forței musculare, a densității osoase, obezitate, dezvoltarea unor boli cardiovasculare și dezvoltarea unor sensibilități pulmonare, potrivit reprezentanților Spitalului Victor Babeș Timișoara.

„Există studii care arată că activitatea fizică este asociată cu o rată mai lentă de scădere a funcției pulmonare. Este evident că acei copii care aleargă, sar, se joacă în aer liber, fac efort fizic constant, în fiecare zi, cu alte cuvinte copiii activi fizic, au o capacitate ventilatorie mai mare decât cei care stau zilnic doar în casă, în față calculatorului. Alte studii au arătat că creșterea nivelului de activitate fizică duce la creșterea, de exemplu, a volumului pulmonar. Altfel spus, capacitatea pulmonară, atât la copii, cât și la adulți, poate fi îmbunătățită făcând cât mai multe exerciții fizice”, a declarat asist. univ. asociat dr. Alexandru Crisan, kinetoterapeut Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Statisticile mai spun că, din cauza lipsei de activități fizice, costurile anuale de îngrijire a sănătății se ridică la aproape 117 miliarde de dolari, la nivel mondial, subliniază reprezentanții Spitalului Victor Babeș Timișoara.

Totodată, 10% din mortalitatea prematură este asociată cu o activitate fizică inadecvată, susțin reprezentanții aceleiași unități sanitare.

 

Vaccinul anti-COVID-19: Israelul va administra a treia doză persoanelor cu imunodeficiențe

Andreea
-
0
Vaccinul anti-COVID-19: Israelul va administra a treia doză persoanelor cu imunodeficiențe

Israelienii care suferă de disfuncţii ale sistemului imunitar vor fi eligibili de acum înainte pentru a primi o a treia doză de vaccin împotriva COVID-19, a anunţat duminică ministrul sănătăţii, Nitzan Horowitz, transmite dpa.

Într-o intervenţie la postul de radio Kan, Horowitz a spus că stocurile de vaccin Moderna sunt disponibile pentru persoanele care au primit deja două doze.

Israelul a vaccinat aproape exclusiv cu BioNTech/Pfizer în campania de până acum, dar aceste stocuri se vor epuiza până la sfârşitul lunii iulie.

Prim-ministrul Naftali Bennett a informat duminică, în şedinţa de cabinet, că a convenit cu directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, ca următorul transport de vaccinuri să fie devansat, urmând să sosească pe 1 august, potrivit Agerpres.

Numărul cazurilor noi de infectare cu coronavirus a crescut din nou în ultimul timp în Israel. Majoritatea acestor cazuri sunt cauzate de varianta Delta.

Până în prezent, din totalul de 9,3 milioane de locuitori, Israelul a vaccinat aproape 5,7 milioane cu prima doză (61%) şi 5,2 milioane cu ambele doze (56%).

1...1.0111.0121.013...3.313Pagina 1.012 din 3.313