A fost lansat în transparență decizională proiectul de organizare a Comisiei pentru cazurile de infecţie HIV

0
173

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA a fost lansat în transparență decizională.

Potrivit notei de fundamentare a protectului de HG, Fondul Global (FG) a contribuit din anul 2003 cu peste 80 milioane euro la ameliorarea situației HIV/SIDA și tuberculozei, printr-o serie de proiecte care au furnizat infrastructură și tehnologii moderne de diagnostic și tratament, au asigurat training pentru numeroase categorii de personal medical și mai ales au finanțat servicii preventive și noi modele de îngrijiri medico-sociale integrate pentru populații vulnerabile. Ultima finanțare posibilă pentru România din partea Fondului Global este Programul „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, program finanțat ca grant de tranziție (trecere la finanțarea și controlul bolii exclusive prin resurse nationale).

De asemenea, pentru implementarea acestui program, la data de 30 ianuarie 2019 Guvernul României a aprobat in Ședința de Guvern Memorandumul pentru aprobarea desemnării Ministerului Sănătăţii ca instituţie responsabilă cu încheierea în numele Guvernului României a Acordului de finanţare nerambursabil cu Fondul Global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, Memorandum avizat de Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, la data de 14 februarie 2019 a fost semnat Acordul de grant între Fondul Global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei și Ministerul Sănătății din România, în calitate de Primitor Principal, pentru implementarea Programului „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, denumit în continuare Programul, în valoare de 3.590.075 euro, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Ad in title

Grantul în derulare a reprezentat una dintre sursele de finanțare ale Strategiei Naționale pentru Controlul Tuberculozei 2015-2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 121/2015 și reprezintă, în continuare, vîrful de lance al reformei în controlul tuberculozei în România, prin extinderea tratamentului ambulatoriu precum și prin investiția în detectarea precoce a cazurilor de tuberculoză sensibilă și rezistentă la tratament. Totodată, prin reorientarea de la îngrijirile spitalicești către cele ambulatorii și susținerea dezvoltării serviciilor comunitare, grantul actual a avut un rol esențial în implementarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr 1028/2014), dar răspunde și necesităților de urgență de creare de capacitate spitalicească pentru îngrijirea și controlul COVID-19.

„Ținând cont de specificul Programului, implementarea activităților acestuia sunt cruciale în vederea prevenirii transmiterii infecţiei cu HIV şi combaterea eficientă a bolii SIDA, precum şi pentru protecţia specială a persoanelor afectate de acest flagel. Activitatea de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România cuprinde un plan de măsuri, instituite la nivel naţional şi regional în cadrul asistenţei de sănătate publică, pentru prevenirea infectării şi a transmiterii virusului HIV, asigurarea îngrijirilor medicale de profil şi a tratamentului specific antiretroviral şi al bolilor asociate infecţiei HIV/SIDA, în spital şi în ambulatoriu, educarea individului, familiei şi colectivităţilor, pregătirea profesională de calitate şi continuă a personalului medico-sanitar care asigură servicii de asistenţă medicală pacienţilor HIV/SIDA, precum şi pentru dezvoltarea cercetării medicale în domeniu. Un element extrem de important în ceea ce privește activitatea de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România, este reprezentat de adoptarea Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA pentru perioada următoare, acest aspect reprezentând un obiectiv important și pentru implementarea activităților Programului”, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit aceleiași surse, pe parcursul anului 2020, dinamica evolutiei situatiei epidemiologice nationale si internationale, determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, a influentat, inclusiv din punct de vedere al utilizarii fondurilor alocate acestui Program, activitatea Ministerului Sanatatii cu atributii directe in coordonarea activitatilor de prevenire si combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 in cadrul unitatilor sanitare publice, generandu-se astfel intarzieri in finalizarea activitatilor Programului. Drept urmare, Ministerul Sanatatii, alaturi de Institutul National de Sanatate Publica, in calitate Primitor Principal, a acceptat prelungirea perioadei de implementare de la 1 octombrie 2018 pana la 31 decembrie 2021 a programului ROU-T-MoH.

Unul dintre obiectivele Programului, este reprezentat de aprobarea Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA pentru perioada următoare, ținând cont de faptul că faptul că Strategia anterioară a fost implementată în perioada 2014 – 2020.

În conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 584/2002 cu modificările ulerioare, în vederea aplicării eficiente a programelor naţionale de prevenire, supraveghere, control şi reducere a impactului social al cazurilor de infectare cu HIV/SIDA, se vor aproba prin hotărâre a Guvernului organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, care va stabili atribuţiile principale, componenţa şi modul de întrunire ale acesteia.

Situația epidemiologică în România:

În nota de fundamentare se mai arată că situația epidemiologică în România arată astfel:

În perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaționale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), creșteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare. Astfel, în această perioadă s-au înregistrat un număr de 4.512 cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală, 1.182 cazuri în rândul CDI și 855 în rândul BSB.

În 2014 numărul cazurilor cu transmitere heterosexuală nou înregistrate a fost de 529 (creștere cu circa 44% față de anul 2007).

În acelasi an (2014) au fost înregistrate și cele mai multe cazuri noi HIV/SIDA în rândul BSB – 137, de aproape 6 ori mai multe față de cele înregistrate în anul 2007- 6 cazuri.
Cel mai mare număr anual de cazuri noi la nivelul CDI a fost înregistrat în 2013–286 cazuri, de circa 47 de ori mai multe decât în 2007 (6 cazuri).

Aceste cresteri ingrijoratoare s-au inregistrat intr-un context marcat de trei factori care au influențat negativ acoperirea și calitatea intervențiilor de prevenire și acces la tratament și îngrijiri HIV/SIDA și anume:

– lipsa unui cadru strategic care să orienteze intervențiile în domeniul HIV/SIDA;
– diminuarea nivelului de coordonare și colaborare multisectorială între ministerele, instituțiile și organizațiile active în domeniul HIV/SIDA, ca urmare a deficiențelor înregistrate în funcționarea Comisiei Naționale pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea cazurilor de infecție HIV/SIDA;
– retragerea donatorilor/finanțatorilor internaționali, având drept consecință diminuarea drastică a fondurilor disponibile la nivel național pentru implementarea intervențiilor de prevenire, în special a celor adresate grupurilor prioritare. Această diminuare nu a fost însă compensată, conform angajamentelor asumate, prin utilizarea fondurilor publice naționale sau a celor de tip FSE in perioada 2007-2017.

Majoritatea persoanelor de sex feminin din cadrul populației vizate în acest sens au ajuns la vârsta fertilă, iar, pe de alta parte, există o populație de sex feminin infectată HIV pe cale heterosexuală sau prin injectare, numărul nașterilor la femeile seropozitive în perioada 2013- 2016 rămânând relativ constant (293 gravide în 2013, respectiv 296 în 2016). În acest context ponderea transmiterii verticale (cu o medie de 2.58% din total cumulativ cazuri noi HIV/SIDA) rămâne un punct de atenție, se arată în nota de fundamentare.

Un motiv de îngrijorare îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (9.92% teste pozitive din total 867 teste realizate în 2016).
În 2016, peste 61% din cazurile noi de infecție HIV înregistrate în România au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mm3) față de 48% la nivel European. Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile vulnerabile.

Textul proiectului de HG

Vă prezentăm în continuare textul integral al proiectul de Hotărâre a Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA:

HOTĂRÂRE
privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, și al art. 17 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – (1) Comisia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, denumită în continuare Comisie, se organizează ca organism interministerial fără personalitate juridică, pe lângă Ministerul Sănătăţii, care îi asigură şi secretariatul tehnic.
Art. 2 – (1) Comisia are rolul de planificare, integrare, corelare şi monitorizare a politicii Guvernului în domeniile supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie HIV/SIDA din perspectivă medicală, socială şi educaţională.
(2) Comisia îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) analizează cauzele şi condiţiile care favorizează cazurile de infecţie HIV/SIDA;
b) fundamentează, elaborează şi supune spre aprobare Guvernului Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA, denumită în continuare Strategie naţională, şi răspunde de punerea în aplicare a acesteia;
c) aprobă anual planul de activităţi al Comisiei;
d) evaluează legislaţia în domeniul supravegherii, controlului şi prevenirii cazurilor de infecţie HIV/SIDA şi formulează propuneri privind modificarea şi completarea acesteia. Propunerile de acte normative se înaintează ministerelor competente, care au obligaţia de a le iniţia în conformitate cu reglementările în vigoare;
e) propune realizarea, în condiţiile legii, a unor acţiuni sau măsuri speciale pentru protecţia persoanelor infectate sau afectate de HIV/SIDA care fie se află pe o poziţie de inegalitate datorită statutului de seropozitiv, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi de marginalizare şi, astfel, nu se bucură de egalitatea de şanse;
f) evaluează şi propune Guvernului prevederea în bugetul de stat a fondurilor necesare aplicării Strategiei naţionale;
g) urmăreşte respectarea convenţiilor, tratatelor şi a celorlalte acte internaţionale la care România este parte, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor infectate HIV/SIDA şi ale persoanelor expuse la un grad mai mare de risc;
h) monitorizează aplicarea actelor normative în ceea ce priveşte reducerea impactului, supravegherea, controlul, prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA şi îndeplinirea de către instituţiile statului a sarcinilor ce le revin în domeniu;
i) acordă asistenţă autorităţilor competente pentru elaborarea strategiilor sectoriale şi identifică metodele şi mijloacele practice care pot fi folosite în scopul supravegherii, controlului, prevenirii şi reducerii impactului social al cazurilor de infecţie HIV/SIDA;
j) informează anual Guvernul cu privire la activitatea şi rezultatele obţinute, realizarea şi implementarea Strategiei naţionale şi elaborează un raport anual de activitate;
k) propune Guvernului spre adoptare măsurile ce se impun pentru supravegherea, controlul, prevenirea şi reducerea impactului social al cazurilor de infecţie HIV/SIDA;
l) colaborează cu autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cu persoane juridice şi fizice în vederea realizării rolului său;
m) monitorizează aplicarea fondurilor atrase pe problematica HIV/SIDA.
n) monitorizează, împreună cu Ministerul Sănătății, respectarea obligaţiei tuturor unităţilor sanitare şi a medicilor, indiferent de forma de organizare, de a interna şi de a asigura îngrijirile medicale pentru pacienţii infectaţi cu HIV/SIDA.
(3) Comisia îndeplineşte orice alte atribuţii în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită, stabilite prin acte normative.
Art. 3 – (1) Comisia naţională este constituită din reprezentanți ai următoarelor instituții și organizații:
a)Cancelaria prim-ministrului
b)Secretariatul General al Guvernului
c)Ministerul Sănătății
d)Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
e)Ministerul Educaţiei
f)Ministerul Apărării Naționale
g)Ministerul Afacerilor Interne
h)Ministerul Justiţiei
i)Ministerul Tineretului și Sportului – Autoritatea națională pentru sport și tineret
j)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
k)Autoritatea națională pentru drepturile persoanelor cu dezabilități, copii și adopții
l)Casa Națională de Asigurări de Sănătate
m)Colegiul Medicilor din România:
n)Colegiul Farmaciștilor din România
o)organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție HIV/SIDA.

(2) Componența nominală a Comisiei se stabilește prin ordin al ministrului sănătății, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza propunerilor transmise de instituțiile și organizațiile prevăzute la alin. (1).

Art. 4 – (1) La şedinţele Comisiei pot fi invitaţi, cu statut de observatori:
a) un reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale;
b) câte un reprezentant al comisiilor de sănătate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
c) reprezentanţi ai agenţiilor din România ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care desfăşoară activitate în domeniu;
d) personalităţi recunoscute pentru activitate în domeniul combaterii cazurilor de infecţie HIV/SIDA.
(2) La lucrările Comisiei pot participa, în calitate de invitaţi, şi specialişti şi reprezentanţi ai altor instituţii publice şi structuri decât cele prevăzute la alin. (1), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile, în măsura în care prezenţa acestora este utilă în vederea desfăşurării activităţii Comisiei.
(3) Participarea la şedinţele Comisiei a persoanelor prevăzute la alin. (1) – (2) se face la invitaţia preşedintelui Comisiei.
Art. 5 – Membrii Comisiei au următoarele atribuţii:
a) reprezintă instituţiile şi structurile care i-au desemnat;
b) asigură comunicarea dintre Comisie şi instituţiile, respectiv structurile de la care provin;
c) asigură integrarea problematicii HIV/SIDA în politicile şi strategiile instituţiilor din care provin;
d) asigură monitorizarea implementării Strategiei naţionale la nivelul instituţiilor şi structurilor pe care le reprezintă.
Art. 6 – (1) Comisia se întruneşte o dată la două luni şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, la convocarea unuia dintre vicepreşedinţi.
(2) Comisia este întrunită în mod legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi.
(3) Comisia adoptă hotărâri prin consens şi, doar în situaţiile de imposibilitate a realizării consensului, cu majoritatea voturilor exprimate. În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui Comisiei este decisiv.
Art. 7 – (1) Activitatea executivă a Comisiei este realizată de un secretariat tehnic permanent, asigurat de Ministerul Sănătății
(2) Secretariatul Comisiei are următoarele atribuţii principale:
a) coordonează şi urmăreşte implementarea hotărârilor Comisiei;
b) asigură rezolvarea problemelor curente ale activităţii Comisiei;
c) răspunde de diseminarea informaţiilor privind activitatea Comisiei şi dinamica în România a cazurilor de infecţie HIV/SIDA;
d) realizează minuta întâlnirilor Comisiei, comunicatele de presă şi transmite ordinea de zi a întâlnirilor Comisiei;
e) elaborează raportul anual de activitate al Comisiei şi îl supune spre aprobare acesteia;
f) monitorizează informaţiile de presă, ţine legătura cu factorii implicaţi în domeniu şi informează periodic membrii Comisiei în legătură cu evoluţia problematicii HIV/SIDA la nivel naţional şi internaţional;
g) înaintează lunar membrilor Comisiei informări privind stadiul aplicării Strategiei naţionale;
h) elaborează trimestrial raportul de activitate al Comisiei.
(3) Secretariatul Comisiei îndeplineşte, în condiţiile legii, orice alte atribuţii stabilite de Comisie sau de preşedintele acesteia.
Art. 8 – Preşedintele Comisiei va propune, în cadrul primei şedinţe, spre aprobare regulamentul de funcţionare a acesteia.
Art. 9 – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului 330/2003 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 3 aprilie 2003.

Articolul precedentNormele de organizare a concursului pentru manageri generali la ambulanţă, în transparență decizională
Articolul următorINS: Cele mai multe persoane au decedat din cauza bolilor aparatului circulator în luna mai