25.5 C
București
marți, septembrie 15, 2026
More

    Baciu: Nu vor mai exista spitale COVID. Toate spitalele din România vor avea o abordare mixtă

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a precizat, marți, că nu vor mai exista spitale dedicate exclusiv bolnavilor de COVID-19.

    „S-a schimbat paradigma. Toate spitalele din România vor avea o abordare mixtă: circuite COVID și circuite non-COVID”, a spus Baciu.

    „Vechea abordare avea avantaje și dezavantaje, în special dezavantaje importante pentru pacienții cu boli cronice. Acest lucru a fost planificat încă de la începutul verii. S-au creionat planuri la nivelul fiecărui județ organizat împreună cu DSP-urile și spitalele”, a adaugat secretarul de stat.

    „S-a făcut o analiză asupra paturilor la nivel de Terapie Intensivă, dar și o ordine în care acestea sunt activate la nivelul fiecărui spital și a fiecărui județ”, a declarat Andrei Baciu.

    „O dată cu creșterea numărului de cazuri am monitorizat implementarea acestui plan. care sunt spitalele care se activează, care sunt paturile. Lucrurile trebuie să se întâmple la nivel local”, a mai precizat Andrei Baciu.

     

    Dr. Vass Levente (MS): Nu văd o strategie pe complementaritatea sistemului privat față de sistemul public

    sursa foto: Dr. Vass Levente/Facebook

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Vass Levente, a declarat, marți, că, la acest moment, nu există o strategie clară în domeniul Sănătății.

    „În afară de descentralizare, moment important în 2002, când clădirile spitalelor au trecut la autoritățile publice locale, strategii pe investiții nu există. După descentralizare, chiar dacă autoritățile locale au dublat- triplat investițiile, pornind de la 0,01% în 2010, dacă țin bine minte, nu ai cum să ajungi în 11 ani la sume care să contribuie la înoirea parcului imobiliar sau aparaturii. Nu văd o strategie pe complementaritatea sistemului privat față de sistemul public. Impreună cu nepreductibilitatea finanțării CNAS afectează foarte grav neutralitatea sectorială. Nu-i de mirare că, pe an ce trece, plătim sume tot mari pentru tratamente în străinătate”, a declarat dr. Vass Levente.

    Secretarul de stat a subliniat că este nevoie de o strategie de investiții, de prioritizare a acestor investiții.

    „Momentan noi ne axăm pe cererile din teritoriu, unde sunt studiile de fezabilitate făcute, unde sunt construcțiile finalizate etc. Adică, unde putem cheltui foarte corect, dar numai axându-ne pe nevoile unui oraș…Banii ar trebui cheltuiți pe linii strategice. În PNRR văd totuși o doleanță de strategie- axare pe medicină de familie, investiții pe ambulator de specialitate, compensarea paturilor care pot fi transformate în paturi de spitalizare de zi sau chiar centre ambulatorii. Văd startategie pe cele 3 spitale regionale. Văd strategie clară pe celelalte spitale regionale care ar trebui făcute, dar cred că nu ajunge. Fără startegie clară de finanțare o să treacă 5 ani și rămânem fără senzația că sistemul funționează integrat cu cererile pacienților”, a mai spus dr. Vass Levente.

    Nelu Tătaru, despre vaccinarea anti-COVID obligatorie a angajaților din sectoarele esențiale

    Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, actual consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a declarat, marți, că va discuta cu prim-ministrul despre introducerea vaccinării obligatorii sau a testării săptămânale pentru persoanele din sectoarele esențiale de activitate, precum profesori, polițiști, pompieri sau jandarmi. Vaccinarea anti-COVID-19 ar putea fi impusă și vârstnicilor, bolnavilor cronici și celor imunodeprimați.

    „Acele persoane din sectoarele esențiale să fie vaccinate, iar cei care au legături cu acele sectoare să fie testați săptămânal. Ne gândim la vaccinare sau testare. Acestea sunt opiniile pe care eu, ca și consilier onorific, le promovez la nivelul primului ministru”, a declarat Nelu Tătaru, la un post de radio.

    „Cine nu se vaccinează, ar trebui obligați să se testeze săptămânal. Se face (testarea – n.r.), în general, săptămânal. Din punctul meu de vedere stimulările ar trebui să înceteze și să folosim acești bani pentru teste”, a mai spus Tătaru.

    Nelu Tătaru a precizat că persoanele care nu se vaccinează sau care nu se testează săptămânal și reprezintă un pericol ar trebui să nu mai fie primite la locul de muncă.

    „În măsura în care reprezintă un pericol, având în vedere și situația din localitatea respectivă, factorii care pot duce la o transmitere în comunitatea respectivă, putem să ne gândim și la acest lucru. Trebuie să înțelegem că binele sau beneficiul comun este mai important decât binele individual”, a precizat consilierul onorific.

    Tătaru a mai declarat că vaccinarea anti-COVID ar trebui impusă și persoanelor la risc.

    „În această categorie intră tot ce înseamnă persoane vârstnice, HIV/SIDA, bolnavi oncologici, transplantați, imunodeprimați. Aici sunt cei pe care trebuie să îi avem în vedere într-o primă fază”, a adăugat Nelu Tătaru.

    Când ar putea fi autorizată cea de a treia doză de vaccin anti-COVID. Anunțul președintelui CNCAV

    Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) evaluează datele științifice depuse de BioNTech-Pfizer pentru administrarea celei de a treia doze de vaccin, urmând şi urmează să analizeze şi datele de la compania Moderna, astfel că e foarte probabil ca în prima săptămână din luna octombrie să fie emisă o autorizare în acest sens, a precizat, marți, Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2.

    „Foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză. (…) Ne aşteptăm fie ca această autorizare să se dea acum concomitent pentru cele două indicaţii, adică doza adiţională sau doză de rapel sau să se dea iniţial pentru doza adiţională şi ulterior pentru doza de rapel. În concret, dacă vom avea această decizie, practic, în luna octombrie vom putea demara activitatea de administrarea a dozei a treia, fie că vorbim de o doză adiţională, fie că vorbim de rapel”, a precizat Gheorghiță.

    Potrivit președintelui CNCAV, pentru administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID există două recomandări – pentru persoanele cu status imun precar sau pentru cele pentru care au trecut cel puţin şase luni de la schema iniţială de imunizare.

    „Oamenii trebuie să înţeleagă foarte bine ce înseamnă doza a treia şi anume sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare, a unei doze adiţionale de vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager care să fie administrat la un interval apropiat de doza a doua sau prospectiv (…) la persoanele cu status imun precar şi aici vorbim de persoane care sunt post-transplant, persoanele care sunt cu terapie oncologică activă, persoanele care sunt cu alte afecţiuni, cu imunodeficienţe primare, imunodeficienţe dobândite, cum este infecţia HIV netratată sau în stadii avansate, în stadii de SIDA, imunosenescenţa – adică persoanele în vârstă, persoanele de peste 65 de ani, în mod deosebit cei care sunt rezidenţi în centrele sociale, în căminele de vârstnici, de asemenea pacienţii care fac terapii imunosupresoare, terapii biologice sau cortizonice cu doze mari şi pe durată prelungită de timp”, a explicat preşedintele CNCAV.

    Cea de-a doua recomandare de administrare a unei doze de rapel la cel puţin şase luni de la schema iniţială de vaccinare vizează, în principiu, pe lângă categoriile populaţionale la risc şi restul populaţiei imunizate.

    Valeriu Gheorghiţă a menţionat că, teoretic, persoanele care au istoric de trecere prin boală şi au şi schema de vaccinare anti-COVID completă nu au nevoie de această doză de rapel având în vedere că nivelul anticorpilor este mult mai crescut.

    Studiu: Vitamina D poate juca un rol chimio-protector în transformarea malignă a cancerului colorectal

    Persoanele care au un nivel normal sau înalt de vitamina D în sânge, în special femeile, au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer colorectal, decât cele care au un nivel scăzut al acestei vitamine, potrivit unui studiu internaţional, publicat de revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition, relatează, marţi, EFE.

    La acest studiu au colaborat mai multe institute de cercetare şi universităţi spaniole, printre care Unitatea de Nutriţie Umană de la Universitatea din Valencia şi Institutul de Investigaţie Biomedicală din Malaga (IBIMA).

    Pentru acest studiu, autorii au utilizat cercetări epidemiologice care evaluează asocierea nivelului scăzut de vitamina D şi cancerul colorectal în rândul mai multor populaţii din întreaga lume.

    Jumătate dintre pacienţii studiaţi erau din Statele Unite şi o treime erau cetăţeni europeni, iar perioada de studiere a participanţilor a oscilat „între 4 şi 20 de ani”.

    Şi alte analize suplimentare au fost efectuate pentru a valida concluziile obţinute.

    Investigaţia a concluzionat că vitamina D poate juca un rol chimio-protector în transformarea malignă a cancerului colorectal şi/sau în progresia acestui tip de cancer.

    „Acest studiu pune bazele pentru ca în viitor să fie dedicate mai multe eforturi pentru a determina cu ajutorul altor studii posibilele mecanisme implicate în dezvoltarea cancerului colorectal în asociere cu un nivel scăzut de vitamina D”, a declarat Jordi Salas-Salvadó, responsabil al Unităţii de Nutriţie Umană de la Universitatea din Valencia.

    Gheorghiță: Persoanele vaccinate cu o doză deAstraZeneca pot să completeze schema cu un alt tip de vaccin

    Persoanele cărora li s-a administrat cel puţin o doză din vaccinul anti-COVID de la AstraZeneca li se poate completa schema de imunizare cu un alt tip de ser, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie, a declarat, marţi, președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

    Președintele CNCAV a precizat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, că sunt persoane care au făcut prima doză cu un anumit tip de vaccin anti-COVID şi care, din varii motive, cel mai frecvent medicale, au amânat decizia de a efectua cea de-a doua doză, fie de teama reacţiilor adverse, fie s-au infectat între timp şi nu au mai dorit să se imunizeze.

    „Este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depăşit intervalul recomandat de timp în autorizarea fiecărui tip de vaccin, deci, practic, niciodată nu e târziu să facem doza a doua pentru a completa schema de vaccinare. Aşa încât, pe lângă contraindicaţiile absolute pe care le ştim cu toţii, pentru că cea mai frecventă situaţie de amânare a dozei de rapel este în cazul persoanelor vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca, în aceste situaţii, pe lângă contraindicaţiile absolute, şocul anafilactic după prima doză sau un eveniment trombotic cu trombocitopenie sau sindromul de extravazare capilară, persoanele pot efectua cea de a doua doză cu un alt tip de vaccin, de pildă, pe bază de ARN mesager, însă în baza unei recomandări medicale”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

    Potrivit președinteleui CNCAV, această vaccinare nu se poate face la cerere, ci doar după consultarea medicului de familie sau a medicului specialist de boli infecţioase sau de altă specialitate.

    „Când sunt anumite contraindicaţii, ca să spun, la limită, de pildă o reacţie alergică, care nu îndeplineşte criteriile de şoc anafilactic, dar pacientul, dacă are şi alţi factori de risc, medicul poate să decidă, evident, în beneficiul persoanei respective, să recomande un alt tip de vaccin”, a completat președintele CNCAV.

    Gheorghiță a adăugat că s-a stabilit această recomandare medicală în ideea de a mai pune încă „un filtru” în care persoana care a amânat cea de-a doua doză de vaccin anti-COVID să discute cu medicul de familie despre beneficiile vaccinării, despre riscuri, despre importanţă.

    „Considerăm că este modalitatea prin care majoritatea persoanelor care au făcut cel puţin o doză din vaccinul de la AstraZeneca pot în momentul de faţă să-şi completeze schema de vaccinare cu un alt tip de vaccin, repet, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

    Preşedintele CNCAV a mai spus că, potrivit „datelor ştiinţifice din viaţa reală”, nu s-au identificat riscuri de teratogenitate – de toxicitate asupra fătului şi asupra nou-născutului sau sugarului prin alăptare în cazul vaccinării anti-COVID femeii gravide, respectiv a mamelor care alăptează.

    „Ţinând cont de recomandările societăţilor ştiinţifice internaţionale şi de poziţia Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România, vaccinarea în momentul de faţă ştim că este indicată tuturor persoanelor începând de la vârsta de 12 ani, dacă vorbim de cele două tipuri de vaccinuri, de la compania Pfizer, Moderna, respectiv peste 18 ani folosind celelalte două tipuri bazate pe vector viral şi, mai mult decât atât, femeile însărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare împotriva COVID-19 indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să îl folosească, vaccinuri, evident, din cele patru autorizate în momentul de faţă de Agenţia Europeană a Medicamentului”, a indicat Valeriu Gheorghiţă.

    Adela Cojan: Partea de finanțare din sistemul sanitar românesc poate suporta modificări sau îmbunătățiri

    Președintele interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat marți că finanțarea sistemului sanitar ar mai putea suporta unele modificări sau îmbunătățiri, mai ales în contextul în care România are cel mai mic procent din PIB alocat sănătății dintre statele membre UE.

    ”În România, într-adevăr partea de finanțare din sistemul sanitar zic eu că poate suporta modificări sau îmbunătățiri. Suntem una dintre statele membre UE care are cel mai mic procent din PIB alocat sănătății, 5,2%. Ca și contribuiție la asigurările sociale de sănătate, de asemenea avem unul dintre cele mai mici procente, 10,6%, pe când media europeană este de 14% ca și contribuție, iar media europeană de finanțarea a sectoarelor sănătății în statele membre UE este între 9% și 11%. Nu dau vina numai pe subfinanțare, pentru că tot Organizația Mondială a Sănătății a demonstrat că indiferent de cât de mulți bani am introduce într-un sistem sanitar până când nu reușim să modificăm stilul de viață, comportamentul alimentar, modul de petrecere a timpului liber, modul de gestionare a stresului, nivelul socio-economic…. Toți aceștia sunt factori plurideterminanți ai sănătății care contribuie în proporție de aproape 90% în determinarea sănătății unei comunități. (…) Trebuie investit în primul rând în prevenție, în ceea ce privește finanțarea acestui segment de asistență medicală”, a declarat Adela Cojan în cadrul videoconferinței online ”Sănătatea – sursă de competitivitate: investiția în sistemul sanitar și aportul vieții sănătoase la economie”.

    Adela Cojan a adus în discuție și baza de colectare a contribuțiilor sociale de sănătate care este destul de redusă.

    ”Avem o bază de colectare a contribuțiilor sociale de sănătate destul de redusă, legislația actuală prevede în jur de 18 sau 20 de categorii de persoane care beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale. Este vorba despre toți copiii, toți studenții, toate persoanele care sunt încadrate în programele naționale de sănătate etc. Prin urmare poate prin lărgirea bazei de contribuție s-ar putea aduce un aport mai important la finanțarea sănătății”, a mai adăugat Cojan.

    Președintele interimar al CNAS a accentuat și faptul că toate studiile arată că cele mai performante sisteme sanitare din lume sunt cele în care s-a investit în medicina primară și în ambulatorii și că la acest capitol poate ar trebui să insiste și România.

    ”Când vorbim despre prioritate în zona finanțării sănătății să nu riscăm să intrăm în terenul alunecos al inechităților medico-sociale. Noi nu ar trebui să mai reinvestăm roata, sunt studiile internaționale ale Organizației Mondiale a Sănătății care au demonstrat clar că sistemele sanitare din lume care au investit în ambulatorii și în medicina de familie sunt sistemele cele mai performante din lume, acelea în care aproape 80% din patologia de adresare ar putea fi gestionată la acest nivel astfel încât în spitale să nu ajungă decât cazurile care pun în pericol viața pacientului”, a mai precizat Adela Cojan.

    Gheorghiță: Transmiterea variantei Delta e similară cu cea a bolilor copilariei, precum pojar, vărsat de vânt

    Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marți, că varianta Delta a coronavirusului, dominantă în România odată cu izbucnirea valului patru al pandemiei, se transmite cu rapiditate.

    „Varianta Delta este dominantă. După opt cicluri repetitive de transmitere, de la un caz cu varianta Alfa se ajunge în circa două luni la alte 266 de noi cazuri de boală, spre deosebire de varianta Delta unde, de la un caz pozitiv, se poate ajunge la peste 390.000 de persoane infectate în același interval de timp. Deci, de peste 1.500 de ori de persoane infectate în aceeasi perioadă de timp, pentru că varianta Delta e mult mai transmisibilă”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

    „Transmiterea variantei Delta e similară cu transmiterea bolilor copilariei, precum pojar, vărsat de vânt”, a adăgat Valeriu Gheorghiță.

    „În următoarele luni, acolo unde există aglomerări de persoane, interacțiune crescută și expunere frecventă, aproape nicio persoană care nu are niciun fel de protecție nu va scăpa neinfectată”, a avertizat Gheorghiță.

    Președintele CNCAV: 92% dintre decesele asociate COVID-19 s-au înregistrat în rândul persoanelor nevaccinate

    Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a subliniat, marți, importanța respectării măsurilor de prevenţie şi a vaccinării anti-COVID, precizând că 80% dintre infectări şi 92% dintre decese s-au înregistrat în rândul persoanelor nevaccinate.

    „Mesajul rămâne unul foarte clar – respectarea măsurilor de prevenţie: masca, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena şi vaccinarea reduc riscul de infecţie şi riscul de a face o formă gravă, de a ajunge la spital şi de a muri din cauza maladiei COVID-19. Din păcate, vedem că un număr din ce în ce mai mare de persoane ajung la terapie intensivă, într-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut îngrijorător. Dacă ne uităm la cazurile diagnosticate de infecţie cu SARS-CoV-2, peste 80% sunt cazuri la persoane nevaccinate şi, de asemenea, peste 92% dintre decese sunt la persoane nevaccinate”, a spus Valeriu Gheorghiţă.

    Marea Britanie: A treia doză de vaccin anti-COVID-19, pentru persoanele de peste 50 de ani

    Marea Britanie va oferi cetăţenilor săi de peste 50 de ani accesul la o doză de rapel împotriva COVID-19, în special personalului sanitar şi angajaţilor din reşedintele pentru vârstnici, relatează marţi EFE.

    Executivul conservator a luat decizia, după ce a primit avizul experţilor, care au recomandat utilizarea vaccinului de la Pfizer/BionNTech pentru acest program.

    Experţii au considerat că este „sigur” ca doza de întărire să fie administrată în acelaşi timp cu vaccinul antigripal, care oferă imunitate pe timpul iernii.

    Guvernul a informat, de asemenea, că persoanele vulnerabile şi cei cuprinşi între 16 şi 65 de ani care fac parte din categoriile de risc în cazul contractării COVID-19 vor avea acces la primirea unei doze de întărire.

    Trei vaccinuri sunt avute în vedere în acest plan – AstraZeneca, Pfizer şi Moderna – însă experţii au recomandat folosirea serului de la Pfizer, considerând că este perfect tolerat şi se pretează dozei de rapel.

    Serul de la Pfizer va putea fi administrat inclusiv celor care au fost vaccinaţi cu schema completă cu serul de la AstraZeneca.

    Britanicii vor trebui vaccinaţi cu doza a treia după cel puţin şase luni de la primirea celei de-a doua doze de vaccin.

    După primirea mai multor date, experţii vor evalua dacă această doză de întărire va fi extinsă şi restului populaţiei.

    Vice-consilierul pe teme medicale al guvernului britanic, Jonathan Van-Tam, a avertizat într-o conferinţă de presă, că ţara se va confrunta cu o iarnă „grea” şi a insistat că pandemia este „activă”.

    Oficialul a precizat, totodată, că programul de imunizare a avut „un succes incredibil”, evitând 24 de milioane de contagieri şi 112.000 de decese

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.