25.5 C
București
marți, septembrie 15, 2026
More

    Tătaru: Restricțiile actuale sunt suficiente, dar trebuie respectate, iar implementarea lor, verificată

    Nelu Tătaru, consilier onorific al premierului Florin Cîţu şi fost ministru al Sănătăţii, a declarat că persoanele vaccinate împotriva COVID-19 nu ar trebui să aibă de suferit din cauza celor neimunizate.

    „Cred că restricţiile pe care le avem sunt suficiente, dar trebuie şi respectate, iar implementarea lor trebuie verificată (…). Sunt adeptul faptului că nu ar trebui să plătească cel care s-a vaccinat, cel care a respectat nişte condiţii, cel care şi-a asumat la un moment dat acele aşa-zise riscuri ale vaccinării şi în acest moment să nu poată beneficia de o activitate culturală sau de orice beneficiu, în contextul în care ceilalţi îi îngrădesc acest lucru”, a spus Nelu Tătaru, miercuri, la ieşirea din Ministerul Sănătăţii.

    Tătaru a menţionat că problema personalului medical din Terapie Intensivă trebuie evaluată pentru a se analiza în ce măsură pot fi asigurate schimburi.

    În opinia sa, creşterea numărului de cazuri de COVID-19 este „un semnal de alarmă” care trebuie să ducă la luarea de decizii şi asumări.

    Nelu Tătaru a menţionat că o posibilă introducere a obligativităţii vaccinării sau testării COVID-19 a angajaţilor din şcoli şi spitale trebuie discutată şi la nivelul Guvernului şi al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă.

    Iohannis, despre Spitalul Militar Central: Un pol de excelență al medicinei militare românești

    Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București reprezintă un pol de excelență al medicinei militare românești. “Mobilizarea excepțională în răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și implicarea dumneavoastră în campania de vaccinare demonstrează capacitatea exemplară de a garanta protejarea și apărarea cetățenilor noștri“, a adăgat președintele.

    “Mă bucur să particip astăzi la acest moment solemn, prin care celebrăm activitatea Spitalului Militar Central, un pol de excelență al medicinei militare românești. Prezentul acestei instituții prestigioase rămâne tributar eroismului și faptelor de vitejie ale înaintașilor, care au luptat pentru idealurile de independență și libertate națională. Dumneavoastră, doamnelor și domnilor, sunteți cei care, cu multe sacrificii, duceți mai departe o prețioasă moștenire. Valorile Armatei Române – patriotismul, spiritul de sacrificiu, onoarea și curajul constituie fundamentul pe care Spitalul Militar Central și-a clădit evoluția. Sunt valori transmise mai departe, generație după generație, astfel că grija pentru pacienți, profesionalismul și dedicarea celor care lucrează aici reprezintă un standard de bune practici și pentru alte spitale“, a declarat președintele Klaus Iohannis, la manifestările prilejuite de aniversare a 190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București.

    “Cei 190 de ani de existență ai acestei prestigioase instituții marchează repere importante ale dezvoltării ramurii medicinei militare și se leagă indisolubil de personalități de excepție, care au contribuit definitoriu la dezvoltarea Școlii de Medicină românești. Astăzi, rolul Spitalului Militar Central rămâne unul fundamental, de continuator al tradiției militare și de asigurare a performanței actului medical“, a adăgat președintele.

    “Mobilizarea excepțională în răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și implicarea dumneavoastră în campania de vaccinare demonstrează capacitatea exemplară de a garanta protejarea și apărarea cetățenilor noștri. Sunt impresionat de eforturile dumneavoastră extraordinare, de dăruirea pe care atât conducerea unității, cât și personalul medical au dovedit-o din plin în aceste luni de grea încercare. În semn de preţuire şi recunoştinţă pentru dificila, dar nobila dumneavoastră activitate, vă înmânez, în acest moment aniversar, drapelul de luptă“, a mai spus președintele Klaus Iohannis.

    Președintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la ceremonia de aniversare a 190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București.

    Iohannis: Pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat. Vă solicit să acționați prompt în acest al patrulea val

    Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat, precizând că „cea mai bună armă împotriva acestui virus rămâne vaccinarea”.

    „Știm deja care sunt măsurile care trebuie luate la nivelul spitalelor și sunt convins că veți depune toate eforturile pentru salvarea vieții semenilor noștri. Cea mai bună armă împotriva acestui virus rămâne însă vaccinarea. Imunizarea unui număr cât mai mare de persoane, comportamentul preventiv și respectarea măsurilor sanitare sunt soluțiile pentru a depăși cu bine și această nouă perioadă complicată din punct de vedere epidemiologic”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la manifestările prilejuite de aniversarea a 190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București.

    „Pandemia de COVID-19 nu este însă încheiată și vă solicit atât dumneavoastră, cât și celorlalte unități sanitare direct implicate să acționați prompt în acest al patrulea val”, a adăugat președintele.

    Nelu Tătaru, despre vaccinarea anti-COVID obligatorie a angajaţilor din spitale şi şcoli

    Nelu Tătaru, consilier onorific al premierului Florin Cîţu şi fost ministru al Sănătăţii, a declarat că va discuta miercuri cu premierul despre o posibilă vaccinare sau testare obligatorie referitoare la COVID-19 a angajaţilor din spitale şi şcoli.

    „În acest moment, discuţiile sunt despre obligativitatea unor vaccinări sau a unor testări, dar deciziile se vor lua în următoarea perioadă (…), ne gândim la tot ce înseamnă structuri ale statului, tot ce înseamnă spital, tot ce înseamnă şcoli”, a spus Nelu Tătaru, miercuri, la ieşirea din Ministerul Sănătăţii.

    Tătaru a precizat că imunizarea sau testarea obligatorie nu vor fi impuse până nu va fi furnizată o evaluare pe care a solicitat-o privind numărul de angajaţi din sistemul medical care s-au vaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau care au trecut prin infectarea cu acest virus.

    Nelu Tătaru a precizat că a discutat cu ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, cu doi secretari de stat în acest minister şi cu vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila, pe tema situaţiei actuale, în contextul valului patru al pandemiei.

    Consilierul onorific al prim-ministrului a spus că există un plan de rezilienţă de 1.500 de paturi la terapie intensivă. Nelu Tătaru crede că este necesară o aşezare zonală şi regională a acestui număr de paturi, în contextul în care evoluţia numărului de cazuri COVID-19 diferă în ţară.

    Tătaru a menţionat că a pus problema resursei umane din sănătate, care după un an şi jumătate este în continuare în prima linie în lupta cu SARS-CoV-2.

    Nelu Tătaru a precizat că toate spitalele „vor satisface patologie COVID şi non-COVID” şi că se aplică principiul că pacientul cronic nu trebuie să ducă lipsă de asistenţă medicală.

    Andra-Diana Migiu, eliberată din funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății. Decizia, în MO

    Monitorul Oficial a publicat decizia de eliberare a Andrei-Diana Migiu din funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății.

    Andra-Diana Migiu a fost numită în funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății pe 24 mai.

    Vă prezentăm integral Decizia publicată, marți, în Monitorul Oficial:

     

    MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 883/14.IX.2021
    GUVERNUL ROMÂNIEI
    PRIM-MINISTRUL
    DECIZIE
    pentru eliberarea doamnei Andra-Diana Migiu
    din funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății

    În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie.

    Articol unic. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna AndraDiana Migiu se eliberează din funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății.

    Andrei Baciu: Sfârșitul pandemiei de COVID-19 se va întâmpla „într-o manieră neuniformă”

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a declarat că la un moment dat se va ajunge și la finalul pandemiei de COVID-19, însă acesta va fi „într-o manieră neuniformă”.

    Astfel, în timp ce în unele state nu se vor mai înregistra decât focare izolate, altele se vor confrunta cu epidemia pe termen lung.

    ”Sfârșitul pandemiei se va întâmpla într-o manieră neuniformă – statele care reușesc să capete o imunitate mai solid și mai repede, în principal cu ajutorul vaccinării, vor închide acest capitol, iar ultimele faze sunt definite doar de mici hotspoturi, care mai apar în mici grupuri de persoane nevaccinate sau oricum fără imunitate. Altfel, vor fi state care o să treneze cu această situație a la long, lucru care vine la pachet, zilnic, cu decese care sunt prevenibile”, a declarat Andrei Baciu la un post de televiziune.

    Totodată, Baciu a mai spus că valul 4 al pandemiei va fi probabil cel mai intens de până acum. Și asta din cauza contagiozității sporite a tulpinei Delta.

    „Cel mai probabil, acesta va fi probabil cel mai intens val pe care îl trăim. Din nefericire, lucrurile sunt mult mai accelerate, toată această situație fiind generată de contagiozitatea acestei tulpini, care infectează mult mai repede și mult mai multe persoane, lucru pe care îl vedem și în datele de zi cu zi”, a mai adăugat Baciu.

    Totodată, secretarul de stat a subliniat faptul că avem la dispoziție vaccinurile anti-COVID-19, acestea fiind singura modalitate de a scăpa de pandemie.

    „Datele pe care le avem și în România, și peste tot, la nivel planetar, spun un singur lucru, faptul că vaccinarea este singura care va închide pandemia”, a precizat Andrei Baciu.

    În ceea ce privește vaccinarea, Baciu crede că cel mai probabil, după cum arată datele în acest moment, vaccinarea anti-COVID-19 va deveni una sezonieră.

    „Cred că este esențial să ajustăm percepția vizavi de acest subiect. Pandemia nu se va încheia în aceste luni, nu se va încheia în aceste săptămâni nici în România, nici în alte părți. Însă putem să ne favorizăm starea de sănătate făcând următoarea analiză: pe ce pot eu ca persoană să-mi concentrez timpul și energia? Pot să iau în calcul tot felul de scenarii, fiind captiv al acestui fenomen de fake news, care este foarte prezent în mediul online și a început să domine discuția, sau, pe de altă parte, pot să mă uit la beneficiile vaccinării și chiar dacă nu iau în calcul acum decizia vaccinării, pot să-mi concentrez energia și atenția către un simplu gest: masca. O mască purtată corect te protejează într-o mare măsură”, a mai declarat Andrei Baciu.

    Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul sanitar întră în vigoare în Franţa

    Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul sanitar întră în vigoare, miercuri, în Franţa, măsură care priveşte circa 2,7 milioane de persoane şi împotriva căreia o minoritate se opune cu înverşunare, consemnează AFP.

    Pentru a putea continua să-şi exercite profesia, toţi angajaţii din sectorul sanitar (spitale, azile de bătrâni, asistenţă la domiciliu, medici independenţi, ambulanţieri, pompieri etc.) trebuie să primească cel puţin prima doză de vaccin până la 15 septembrie.

    La două luni după ce preşedintele Emmanuel Macron a stabilit această măsură, există în continuare în rândul personalului sanitar o minoritate ce refuză vaccinarea. Conform celor mai recente date, până pe 7 septembrie puţin mai mult de 88% din personalul spitalelor şi al centrelor medicalizate de îngrijire a bătrânilor era vaccinat cel puţin cu prima doză. În rândul medicilor procentul este de 94,6%.

    Vaccinarea obligatorie a personalului sanitar este doar una dintre măsurile decise în Franţa de preşedintele Macron în luna iulie pentru a combate valul patru al pandemiei provocat de varianta Delta mai contagioasă a coronavirusului. A fost astfel instituit şi certificatul sanitar COVID-19 obligatoriu pentru accesul în baruri, restaurante, cinematografe, pe stadioane, în numeroase spaţii comerciale sau în mijloacele de transport pe distanţe lungi.

    Aceste măsuri au avut ca efect intensificarea vaccinării populaţiei, până în prezent aproape 70% din populaţia Franţei fiind vaccinată împotriva COVID-19 cu schema completă. Pe de altă parte, adversarii vaccinării organizează în fiecare weekend manifestaţii în oraşele franceze.

    15 septembrie – Ziua mondială de conştientizare a limfomului

    Ziua mondială de conştientizare a limfomului este marcată, anual, pe 15 septembrie, şi are ca scop creşterea nivelului de informare cu privire la cancerul sistemului limfatic, conform site-ului https://www.lymphomacoalition.org. Iniţiativa aparţine Lymphoma Coalition, reţeaua globală non-profit a grupurilor de pacienţi care suferă de limfom, din 52 de ţări. Ziua s-a marcat pentru prima dată în 2004.

    Peste 735.000 de persoane sunt diagnosticate cu limfom, anual, în întreaga lume. Pacienţii care se confruntă cu o varietate de provocări se pot baza pe sprijinul unei echipe de profesionişti şi pe conexiuni personale, pe tot parcursul experienţei lor în domeniul cancerului, conform site-ului organizatorilor, https://www.lymphomacoalition.org.

    Mesajul transmis de organizatori în 2021 este „Nu mai putem aştepta”, bolnavii cu simptome de limfom, fiind îndemnaţi să nu mai întârzie să consulte serviciile medicale. În perioada pandemiei, oamenii s-au confruntat cu un acces redus la servicii şi tratament de specialitate, astfel încât au existat mai puţine diagnostice şi, pe cale de consecinţă se aşteaptă şi cancere în stadii mai avansate, atrag atenţia organizatorii Zilei mondiale de conştientizare a limfomului.

    Limfomul este un cancer al ganglionilor şi al sistemului limfatic, ce se formează la nivelul limfocitelor din sânge şi afectează sistemul imunitar şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecţiilor şi bolilor.

    Există două tipuri de limfom – Hodgkin şi non-Hodgkin – diferenţa dintre cele două fiind prezenţa unui tip special de celule regăsit în cazurile Hodgkin – celulele Reed-Sternberg. În limfomul non-Hodgkin are loc înmulţirea necontrolată a limfocitelor, acumularea lor în ganglionii limfatici şi formarea de tumori, numite limfoame, potrivit datelor prezentate de https://www.viataculimfom.ro.

    Pe lângă ganglionii limfatici, limfoamele pot apărea în măduva osoasă, unde sunt produse celulele albe ale sângelui, inclusiv limfocitele. Întrucât limfocitele circulă în tot organismul, limfoamele pot avea şi alte localizări. Cel mai frecvent semn al limfoamelor este inflamarea persistentă – umflătura, de obicei nedureroasă, a ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, zona claviculei, zona inghinală şi axilă. Limfadenopatia, cum este denumită în termeni medicali, persistă pe o durată mult mai mare decât inflamaţia, care apare atunci când organismul luptă împotriva unei răceli sau a unei gripe, arată sursa citată.

    În România, Asociaţia Bolnavilor cu Limfom a fost înfiinţată în 2008 cu sprijinul Societăţii Române de Hematologie şi al unor pacienţi care au suferit de limfom. Prin intermediul Asociaţiei, pacienţii au posibilitatea să intre în legătură unii cu alţii, să-şi împărtăşească experienţele care să îi ajute să trăiască o viaţă cât se poate de normală şi să cunoască drepturile pacientului. În fiecare an, Asociaţia organizează întâlniri ale pacienţilor cu limfom cu ocazia zilei de 15 septembrie, notează site-ul http://asociatialimfom.ro/.

    Arafat, despre restricțiile la care se pot aștepta românii în valul 4

    Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a precizat că, în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19 din valul 4 al pandemiei, românii se pot aștepta la impunerea unor restricții.

    Pe lângă carantinarea localităților, Raed Arafat a adus în discuție și limitarea accesului la diferite activități sau interzicerea unor activități. Pe de altă parte, Arafat a mai spus că este posibil ca la unele manifestări populația să poată avea acces doar pe baza certificatului COVID-19.

    ”Noi avem în Hotărârea de Guvern unele praguri care sunt prestabilite, și asta că să ușureze luarea deciziilor de către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență. De exemplu, la Satu Mare a fost un număr de localități în care a crescut incidența semnificativ. Dar nu este suficient numai creșterea incidenței. Există un mecanism de calcul stabilit de INSP.  DSP face acest calcul, dacă trece de 60 de puncte, înseamnă că este propunere de carantinare. Se face propunere de carantinare către INSP care o avizează. Ulterior se discuta în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, și dacă se menține în comitet carantinarea localităților, atunci se emite ordinul pentru carantinare”, a declarat Arafat marți seară la un post de televiziune.

    Potrivit șefului DSU, în prezent sunt șase localități în județul Satu Mare și o localitate în județul Sibiu care au fost carantinate.

    ”Până la carantinare, există alte măsuri. Există măsurile care se iau pe limitarea numărului persoanelor care participa la unele activități. Începe numărul să scadă, cu cât crește incidența. Poate interzicerea unor activități. Sau se permite participarea la ele cu condiția să prezinți certificatul verde”, a mai spus Arafat.

    Baciu, despre vaccinarea anti-COVID obligatorie pentru unele categorii de persoane: E o analiză, nu o decizie

    Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a admis că se face în acest moment o analiză privind oportunitatea de a se introduce vaccinarea anti-COVID-19 obligatorie în cazul unor categorii de persoane.

    Precizarea vine după ce Nelu Tătaru, consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a declarat că va discuta cu prim-ministrul despre introducerea vaccinării obligatorii sau testarea săptămânală pentru persoanele din sectoarele esențiale de activitate, dar și pentru persoanele la risc.

    „E o decizie care are profunde implicații. Dincolo de partea cu sănătatea, are implicații pentru că are o altă viziune vizavi de abordarea asupra pandemiei. Vorbim de o analiză, nu e o decizie în acest sens. Trebuie să ținem cont de faptul că aceste abordări și toate mecanismele puse în funcțiune în alte state au fost analizate și la noi. De exemplu, partea cu loteria și voucherele. Partea aceasta a fost aplicată și în SUA și alte țări. Am analizat-o și noi. Așa se întâmplă cu partea aceasta de obligativitate pentru anumite categorii care e deja în funcțiune în alte țări – Franța, Grecia, Italia – acest lucru deja funcționeză în multe țări și sunt în analiză în altele. Nu vorbim de o obligativitate generală, ci sunt lucruri foarte punctuale. Responsabilitatea și obiectivul e de a salva cât mai multe vieți. E o chestiune în analiză”, a declarat Andrei Baciu, marți seară, la un post de televiziune.

    „Vorbim de a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Discuția poate avea multe subdiviziuni. E o chestiune amplă, aș prefera să venim cu toate argumentele când și dacă se va lua o astfel de decizie. Nu vreau să intru mult în detalii, atât timp cât nu e luată o decizie, pentru a nu exista confuzii”, a explicat Andrei Baciu.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.