28.6 C
București
joi, septembrie 10, 2026
More

    Timișoara: Rezidenți ATI merg din casă în casă pentru a le vorbi oamenilor despre vaccinarea anti-COVID-19

    O echipă de medici rezidenți de ATI de la Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara au decis să meargă din casă în casă și să explice oamenilor de ce este importantă și necesară vaccinarea împotriva noului coronavirus, în speranța că astfel populația va înțelege mai bine și va merge să se imunizeze.

    ”Atunci când vezi secțiile de Terapie Intensivă pline cu pacienți a căror viață atârnă de un fir de păr, din cauză că refuză vaccinul sau nu cred că boala există, atunci când secțiile roșii sunt pline de pacienți cu forme medii sau grave de COVID care pur și simplu ar face orice pentru a putea respira fără a fi conectați la un aparat, pentru că acolo am ajuns, te întrebi: De ce? De ce oamenii nu vor să se vaccineze? De ce nu cred în această boală cumplită care a ucis peste 50.000 de români? Și, în acel moment, îți dai seama că poate nu ai făcut destul. Că poate orele și zilele și nopțile pe care le-ai petrecut în ATI ajutându-i pe bolnavi nu au fost îndeajuns. Ai făcut tot ce se putea în spital. Dar, probabil, nu aici trebuia dusă bătălia. Dacă cei pe care îi tratăm astăzi în ATI-urile ocupate 100% ar fi înțeles ce să facă, de ce este importantă imunizarea, de ce este important să poarte mască și să se ferească, nu am fi ajuns în situația asta. De aceea, noi, câțiva medici rezidenți de ATI, am decis să mai facem ceva. Să mergem din casă în casă, din bloc în bloc sau pur și simplu pe stradă să le explicăm oamenilor, față în față, de ce este necesar să ne vaccinăm, să ne protejăm. Vom sta de vorbă cu timișorenii, le vom împărtăși din experiența noastră din spital și le vom arăta care sunt beneficiile vaccinării, riscurile, posibilele efecte adverse”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Spitalului ”Victor Babeș” Timișoara.

    Demersul medicilor rezidenți va începe de joi și se dorește informarea populației în cât mai multe zone ale orașului.

    ”De mâine (joi – n.r.), vom începe această campanie de informare a cetățenilor. Sperăm să ajungem în cât mai multe zone din oraș, să întâlnim cât mai mulți oameni pe care să-i convingem că este esențial să se vaccineze și să nu plece urechea la dezinformările practicate de antivacciniști, în special în mediul online”, se mai arată în postare.

    Săptămâna aceasta echipa de medici rezidenți se va afla în zona Stadion – Sala Olimpia, zilnic, începând cu ora 17.00

    Echipa este formată din dr. Alex Pârâianu, dr. Vlad Făcuț, dr. Dorian Gurban, dr. Daniel Jipa, dr. Titel Tapirdea, dr. Novăcescu Alexandru.

    Jurma: Certificatul verde nu poate înlocui măsurile de restricție de tip lock-down

    0

    Medicul și cercetătorul Octavian Jurma a afirmat că nu lipsa certificatului verde inhibă acum vaccinarea anti-COVID, ci lipsa stării de urgență și a carantinei, ce ar fi făcut din certificat opțiunea cea mai dezirabilă dintre două inconveniente.

    „Certificatul a devenit urgent ca sperietoare pentru vaccinare tocmai pentru că nu avem o stare de urgență declarată. Prin asta însă își pierde caracterul dezirabil și devine indezirabil pentru majoritatea populației din România, motiv pentru care într-o țară populist-negaționistă se va amâna până aparent nu va mai fi necesar”, a afirmat Octavian Jurma.

    De asemenea, acesta a spus că certificatul verde, care este o masură de relaxare, nu poate înlocui măsurile non-farmaceutice de restricție de tip lock-down care au rolul de a reduce rapid și eficient rata de creștere a infectărilor.

    Potrivit lui Jurma, dacă am fi intrat în 18 octombrie, pentru 30 de zile, în starea de urgență și carantină națională, atunci poate că ar fi fost protejați cel puțin 250.000 de români de infectare și ar fi fost salvate cel puțin 5.000 de vieți.

    „Am fi avut timp să anunțăm că ieșirea din carantină se va face pe baza certificatului verde și am fi avut timp să îl pregătim temeinic, dar în același timp am fi știut că până nu avem certificat și până nu vom coborî incidența sub 3 la mie nu vom scăpa de carantină, exact ca în restul țărilor civilizate. Am fi putut ține școlile primare și grădinițele deschise cu ajutorul certifciatului verde introdus ca pilot, acolo unde chiar avem urgențe sociale. Am fi menținut campania de vaccinare la un nivel ridicat pentru încă cel puțin 30 de zile. La 100.000 de noi vaccinări pe zi, asta înseamnă 3 milioane de români și depășirea pragului de 52% din populație înainte de Crăciun. Am fi iesit din carantină înainte de sărbători cu mândria că am revenit în rândul țărilor civilizate ale Europei”, a explicat cercetătorul.

    De asemenea, Jurma a mai spus că certificatul verde este o masură esențială de relaxare și control al restricțiilor necesare pentru a „sparge” un val epidemic, utilizarea sa transferând povara pandemiei de pe umerii celor resposabili pe umerii celor iresponsabili.

    „Fără certificat verde vom repeta anual coșmarul prin care trecem acum, până ne vom dezumaniza complet și vom reduce populația României la jumătate prin deces și emigrare. În acest moment, este exclusă adoptarea unei carantine și certificatul verde mai poate fi folosit doar ca instrument de restricție a circulației persoanelor cu risc ridicat și ca instrument de presiune pentru vaccinare. În absența carantinei, amânarea și bâlbele adoptării certificatului verde inhibă puternic intenția de vaccinare, garantează un nou eșec în valul următor și riscă să producă un platou înalt cu consecințe grave pentru o perioadă de câteva săptămâni”, a mai spus Octavian Jurma.

     

    Vaccinarea francezilor peste 65 de ani cu doza booster, obligatorie pentru menținearea certificatului verde

    Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat într-un discurs televizat că pentru persoanele de 65 de ani şi peste această vârstă, care au fost convocate deja pentru doza booster a vaccinului anti-COVID-19, aceasta va deveni obligatorie pentru păstrarea certificatului verde începând de la mijlocul lunii decembrie.

    ”Vaccinaţi-vă. Vaccinaţi-vă ca să vă protejaţi. Vaccinaţi-vă ca să trăţi normal”, este mesajul transmis de președintele Macron celor care nu s-au vaccinat încă.

    Șeful statului francez a mai spus că Europa trece printr-un al cincilea val de infectări şi că în Franţa există o creştere alarmantă a ratei de incidenţă şi a numărului de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19.

    Franţa a raportat marţi 12.476 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, cel mai ridicat nivel consemnat după 8 septembrie, potrivit Agerpres.

    Anglia: Angajaţii din sistemul public de sănătate, obligaţi să se vaccineze anti-COVID-19 până la 1 aprilie

    Guvernul britanic a anunţat, marţi, că toţi angajaţii din sistemul public de sănătate din Anglia vor fi obligaţi să fie vaccinaţi împotriva COVID-19 până la 1 aprilie 2022, transmite AFP şi Reuters.

    După o consultare pe acest subiect, ”am ajuns la concluzia că toţi cei care lucrează în NHS (serviciul public de sănătate) şi asistenţă socială vor trebui să fie vaccinaţi”, a declarat ministrul Sănătăţii, Sajid Javid, în parlament.

    ”Trebuie să evităm răul ce poate fi prevenit, să protejăm pacienţii din NHS, să protejăm colegii din NHS şi, bineînţeles, să protejăm chiar NHS”, a explicat ministrul.

    ”Intenţionăm să impunem această condiţie începând de la 1 aprilie”, a adăugat Javid.

    Angajaţii care nu vin în contact direct cu pacienţi sau care au contradicţii medicale la vaccinare vor fi exceptaţi, a precizat ministrul.

    ”Nicio persoană” din NHS sau din sectorul de îngrijire care nu va fi vaccinată ”nu ar trebui să fie considerată ţap ispăşitor” sau ”să fie arătată cu degetul”, a subliniat ministrul, insistând pe pedagogia necesară pentru a-i convinge pe reticenţi.

    Sajid Javid a citat cele mai recente cifre conform cărora ”90% din personalul NHS a primit cel puţin două doze” de vaccin, chiar dacă în unele spitale ”procentul este mai apropiat de 80%”.

    Potrivit unui anunţ anterior, pentru angajaţii căminelor pentru vârstnici din Anglia obligaţia vaccinării complete intră în vigoare de joi.

    NHS numără 1,2 milioane de angajaţi, dintre care peste 627.000 reprezintă personal de îngrijire.

    Coronavirus: Care este rata de acoperire vaccinală în București

    Bucureştiul are o acoperire vaccinală de 63,5% din populaţia eligibilă de peste 12 ani, urmat de judeţele Cluj, Constanţa şi Sibiu, care înregistrează rate de vaccinare de peste 50%, a declarat, marţi, președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă.

    „Municipiul Bucureşti, în momentul de faţă, are o rată de acoperire vaccinală de 63,5% din populaţia eligibilă de peste 12 ani, mai avem alte trei judeţe care au o rată de acoperire vaccinală de peste 50%, şi aici vorbim de Cluj – cu 56%, Constanţa – 52,3% şi Sibiu – cu 50%; avem aproximativ 18 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală între 40 şi 50%, şi aici vorbim iarăşi de populaţia rezidentă, eligibilă; alte 18 judeţe care au rată de vaccinare între 30 şi 40%; şi mai avem doar două judeţe, Covasna şi Suceava, care au în jur de 27-28% rată de acoperire vaccinală”, a declarat Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

    Președintele CNCAV a precizat, cu referire la bilanţul campaniei de vaccinare, că numărul total de persoane vaccinate, la data de 8 noiembrie, era de 7.321.195.

    „Dacă ne uităm la populaţia totală a României rezidentă, de peste 19,3 milioane de locuitori, rata de vaccinare cu cel puţin o doză în momentul de faţă este de 38%”, a precizat Gheorghiță.

    Potrivit președintelui CNCAV, la nivel naţional sunt peste 756 de centre de vaccinare active cu toate cele patru tipuri de vaccin, fiind în total 1.117 fluxuri de imunizare.

    „Practic, vorbim de 812 fluxuri care folosesc vaccinul de la compania Pfizer, 117 fluxuri folosesc vaccinul de la compania Moderna, 33 de la AstraZeneca şi 155 de fluxuri – vaccin de la compania Johnson&Johnson. În platforma de programare sunt, în momentul de faţă, peste 698 de mii de persoane programate pentru toate cele trei tipuri de doze, cumulând patru tipuri de vaccinuri pentru care se face programarea. Cele mai multe, peste 670.000, sunt persoane care sunt programate în centrele de vaccinare la compania Pfizer”, a mai spus Valeriu Gheorghiţă.

    Congresul Managementul Multidisciplinar al Pacientului cu „Long COVID”, în perioada 10 – 12 noiembrie

    Peste 1,7 milioane de români au fost infectați de la începutul pandemiei de COVID-19 cu virusul SARS-CoV-2, iar potrivit unui studiu recent, una din trei persoane infectată cu SARS-CoV-2 va suferi de simptome post-COVID cel puțin între trei și șase luni.

    De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat publicității recent o definiție clinică oficială a sindromului Long COVID sau post-COVID, potrivit căreia ”sindromul post COVID-19 intervine la persoane cu un istoric medical de infecție probabilă sau confirmată cu SARS-CoV-2, de obicei la trei luni de la instalarea COVID-19 cu simptome care durează cel puțin două luni și care nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Simptomele obișnuite includ oboseală, dificultăți de respirație, disfuncție cognitivă și nu numai, având un impact asupra vieții de zi cu zi. Simptomele pot să se instaleze după o recuperare inițială în urma unui episod acut de COVID-19 sau pot persista după boala inițială. De asemenea, simptomele pot fluctua sau pot exista recăderi în timp”.

    După cum reiese și din definiție, problematica pacientului cu Long COVID este una complexă și este important ca medicii să recunoască semnele și simptomele și să aibă informații actualizate privind acest sindrom pentru a oferi îngrijirile necesare pacienților, pe baza dovezilor științifice actuale.

    Unul dintre instrumentele necesare, după cum atrage atenția și Organizația Mondială a Sănătății, este abordarea multidisciplinară în această afecțiune.

    În aceste condiții, Societatea Națională Română de Boli Infecțioase organizează, sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, un eveniment științific în premieră în peisajul medical românesc: Congresul Managementul Multidisciplinar al Pacientului cu „Long COVID”. Manifestarea, ce se adresează exclusiv medicilor, se va desfășura în perioada 10 – 12 noiembrie.

    „Din nefericire pandemia de COVID-19 își dezvăluie o nouă latură și ne obligă să ne concentrăm pe o nouă sintagmă – Long COVID. Noi, medicii, trebuie să identificăm din timp, să răspundem cât mai bine și să fim la curent cu tot ce înseamnă acest sindrom. Având în vedere ceea ce știm în acest moment, este de maximă importanță să avem o perspectivă multidisciplinară asupra pacientului cu long COVID. Astfel, cele mai noi informații științifice și colaborarea între specialități reprezintă direcțiile pe care am construit primul congres adresat medicilor români implicați în managementul pacienților cu long COVID. Avem sesiuni de boli infecțioase, pneumologie, cardiologie, neurologie, psihiatrie, ATI, hematologie, virusologie, imunologie, diabet, nutriție și boli metabolice, oncologie, reumatologie și dermatologie. De asemenea, o tematică extrem de importantă și de așteptată este cea legată de long COVID la copii. Din păcate, cred că long COVID este un sindrom care va fi analizat foarte mult timp și este extrem de important ca noi, comunitatea medicală, să organizăm un eveniment complex în care să ne împărtășim și să discutăm, pe de o parte, toate informațiile pe acest subiect, iar pe de alta toată experiența noastră în acest sens”, a declarat conf. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București și coordonatorul științific al Congresului Managementul Multidisciplinar al Pacientului cu „Long COVID”.

    Congresul Managementul Multidisciplinar al Pacientului cu „Long COVID” își propune să aducă în atenția profesioniștilor din domeniul sănătății, timp de trei zile, un program științific centrat pe COVID-19 – abordare în diverse patologii asociate, dar și pe managementul pacientului cu ”Long COVID”, au anunțat organizatorii.

    Manifestarea, care ar urma să fie una anuală, propune o abordare comprehensivă a problematicii managementului pacientului cu simptome specifice la mai multe săptămâni post-infecție cu virusul SARS-CoV-2, din prisma experienței clinice a principalelor specialități implicate, se arată într-un comunicat al organizatorilor.

    Gheorghiţă: Peste 3.200 de cadre didactice, vaccinate anti-COVID în ultima săptămână

    Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a informat marţi că, în ultima săptămână, peste 3.200 de cadre didactice şi peste 3.100 de elevi s-au vaccinat, în creştere faţă de săptămâna anterioară.

    „În ceea ce priveşte vaccinarea în unităţile de învăţământ, la acest moment sunt 52 de centre active în unităţile de învăţământ preuniversitare. Au fost vaccinate, în ultima săptămână, 3.135 de elevi, ceea ce înseamnă cu 17% mai mult decât în săptămâna precedentă, când erau aproximativ 2.677. Aceste persoane au fost vaccinate fie în centrele proprii, fie cu sprijinul echipelor mobile trimise şi care au asigurat vaccinarea la unitatea de învăţământ. De asemenea, tot în ultima săptămână, au fost vaccinate 3.255 de cadre didactice în total, practic, cu peste 200% mai mult decât în săptămâna precedentă, când erau 1.020 de cadre didactice vaccinate sau personal auxiliar din rândul personalului angajat”, a spus şeful CNCAV, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

    Valeriu Gheorghiţă a adăugat că prin intermediul echipelor mobile au fost vaccinate peste 4.775 de persoane din mediul rural (60 de activităţi de vaccinare în opt judeţe) şi sunt planificate, în perioada următoare, alte 156 de acţiuni în 24 de judeţe.

    Până luni au fost vaccinate peste 1.037.000 de persoane cu doză booster. Dintre acestea, peste 15,5% fac parte din sistemul medical şi social, peste 60,1% sunt persoane vulnerabile (în vârstă de peste 65 de ani sau cu afecţiuni cronice), aproximativ 5,4% sunt persoane din sistemul de învăţământ.

    Totodată, la nivel naţional sunt peste 756 de centre de vaccinare active pe toate cele patru tipuri de vaccinuri, cumulând în total peste 1.117 cabinete de vaccinare. Dintre acestea, 812 fluxuri folosesc vaccinul de la compania Pfizer, 117 fluxuri folosesc vaccinul de la compania Moderna, 33 de la AstraZeneca şi 155 de fluxuri – vaccin de la compania Johnson and Johnson.

    Citește și

    Valeriu Gheorghiţă estimează o creştere a infectărilor în contextul reînceperii şcolii

    Strategie de imunizare împotriva COVID: Obiectiv de vaccinare de 90% din populație, în 2023

    Secretarul de stat Andrei Baciu a anunţat, marţi, că Ministerul Sănătăţii pregăteşte un proiect de hotărâre de Guvern privind strategia de imunizare împotriva COVID-19 pentru perioada 2022 – 2023, care are ca obiectiv atingerea, în anul 2023, a unei rate de acoperire vaccinală de 90% a populaţiei generale eligibile, cu vârsta mai mare de 12 ani.

    El a precizat, într-o conferinţă de presă, că vaccinarea împotriva COVID-19 a fost efectuată în 2021 în baza unei strategii care a fost definită de un grup de experţi pe parcursul anului trecut şi ulterior aprobată prin hotărâre de Guvern.

    Potrivit acestuia, pentru completarea acestei strategii s-a elaborat actualul proiect care prevede obiective de acoperire vaccinală pentru 2022 şi 2023.

    „Obiectivul general este reprezentat de asigurarea continuităţii activităţii de vaccinare împotriva COVID-19 în condiţii de siguranţă, eficacitate, echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei de COVID-19 în România. Obiectivele specifice sunt următoarele: primul, pentru anul 2022, pe categorii de vârstă, obiectivul de acoperire vaccinală este de 20% pentru copiii cu vârsta mai mică de 12 ani, date fiind studiile existente ce relevă un grad crescut de reticenţă parentală, urmând a fi reevaluate periodic, şi obiectivul de acoperire vaccinală de 70% pentru populaţia generală cu vârstă mai mare sau egală de 12 ani, iar pentru anul 2023, acesta fiind cel de-al doilea obiectiv specific, vorbim de acoperire vaccinală de 90% în populaţia generală eligibilă cu vârsta mai mare de 12 ani, sigur ponderată pe diverse categorii de vârstă”, a explicat Baciu.

    Secretarul de stat a menţionat că obiectivele pentru 2022 şi 2023 au fost stabilite având ca bază o analiză realizată de Comitetul Naţional de Vaccinologie.

    Comitetul, care are un rol ştiinţific, este coordonat de profesorul Mihai Craiu, preşedinte, şi este compus din reprezentanţi ai mai multor autorităţi şi instituţii publice centrale cu atribuţii în domeniul sănătăţii: Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, ai Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, Colegiul Medicilor din România, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Ministerul Educaţiei şi Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare împotriva SARS-CoV-2.

    Avetisment OMS: Iarnă grea în Europa, din cauza creşterii numărului de cazuri de COVID

    Directorul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Hans Kluge, a avertizat marţi că Europa se va confrunta cu „o iarnă grea” ca urmare a creşterii numărului de cazuri de COVID-19 şi a reiterat că această regiune a devenit „epicentrul” pandemiei de coronavirus, relatează EFE.

    Hans Kluge a participat la deschiderea celui de-al 44-lea Congres Mondial al Spitalelor, care se desfăşoară în oraşul spaniol Barcelona.

    În intervenţia sa, Hans Kluge a subliniat că regiunea europeană a OMS – care include 53 de ţări din Europa şi Asia Centrală, printre care Rusia şi mai multe foste republici sovietice – a înregistrat săptămâna trecută aproape 2 milioane de cazuri noi de COVID-19 şi că numărul total al deceselor a ajuns la aproape 1,5 milioane.

    „Regiunea noastră este epicentrul pandemiei, înregistrând o creştere a transmiterii, a spitalizărilor şi a deceselor”, a adăugat directorul OMS Europa, avertizând cu privire la o” iarnă grea” pe acest continent.

    În acest sens, Hans Kluge a făcut apel la intensificarea vaccinării populaţiei în general, dar mai ales a personalului sanitar, pentru „a menţine virusul la distanţă”, şi a precizat că în şapte ţări din regiune mai puţin de 20% dintre angajaţii din sectorul medical sunt vaccinaţi cu schemă completă împotriva noului coronavirus, potrivit Agerpres.

    „Vaccinarea extinsă şi măsurile de prevenţie sunt singura cale pentru a uşura creşterea presiunii asupra spitalelor şi a sistemelor sanitare”, a avertizat el.

    Directorul OMS Europa a citat câteva „lecţii” învăţate în timpul pandemiei, precum coordonarea între protagoniştii sanitari şi cei instituţionali, modernizarea instalaţiilor, îngrijirea sănătăţii angajaţilor din sectorul medical, creşterea efectivelor medicale şi a digitalizării, printre altele.

    Ţările de pe continentul european sunt deosebit de afectate de COVID-19, cu o incidenţă a cazurilor în Germania la cel mai înalt nivel de la începutul pandemiei şi un record de decese în Rusia, unde au fost raportate peste 1.200 de morţi în ultimele 24 de ore.

    Pe aceeași temă:

     

     

    Valeriu Gheorghiţă estimează o creştere a infectărilor în contextul reînceperii şcolii

    Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, estimează că reînceperea şcolii ar putea genera creşterea numărului de infectări cu SARS-CoV-2.

    „Acest lucru s-a întâmplat de fiecare dată. Nu trebuie să credem că de această dată lucrurile vor sta diferit. Este evident acest lucru: pe măsură ce interacţiunea fizică dintre persoane şi mobilitatea persoanelor creşte, creşte şi expunerea şi probabilitatea de a fi expus zilnic la această infecţie. Şi nu neapărat legat strict de momentul în care copiii sunt la şcoală, ci toate activităţile conexe: plecatul de acasă, ajuns la şcoală, activităţile de după şcoală. Mersul cu transportul în comun, supraaglomerarea, nerespectarea măsurilor – toate vor conduce la creşterea riscului de infectare”, a spus Gheorghiță.

    Potrivit președintelui CNCAV, riscul de infectare ar putea creşte şi în contextul anotimpului rece, deoarece oamenii vor avea tendinţa să stea mai mult în interior, fără să aerisească frecvent încăperile.

    Valeriu Gheorghiţă a subliniat că nu trebuie promovat mesajul conform căruia valul patru al pandemiei ar fi „în curs de rezolvare”.

    „Cred că situaţia epidemiologică tinde să devină stabilă, dar în niciun caz nu este finalul valului patru. Ne-am fi dorit să fie acest lucru, dar ne uităm şi ce se întâmplă în Europa şi vedem că sunt deja multe alte ţări în care se înregistrează o creştere importantă a numărului de cazuri. Problema este că în ţările cu o rată mare de acoperire vaccinală, pandemia nu mai are un impact semnificativ. Adică nu creşte în acelaşi timp şi numărul de cazuri grave, internările în terapie intensivă şi decesele. Ele rămân la o valoare stabilă, o valoare redusă şi sunt în general apanajul persoanelor care nu au fost vaccinate sau persoane vaccinate care sunt din grupe de vârstă înaintată, care au şi foarte multe alte afecţiuni cronice asociate”, a declarat şeful CNCAV.

    Valeriu Gheorghiţă a menţionat că doza booster este necesară, în contextul în care peste 35 – 40% dintre infecţiile la persoanele vaccinate apar după luna a cincea de la efectuarea schemei complete de imunizare.

    „Din acest motiv avem acest prag de şase luni de la care recomandăm ferm efectuarea dozei de rapel”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.