Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 24 noiembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 2.796 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.
De asemenea, au fost raportate 231 decese dintre care 36 anterioare.
Cu mai multe detalii revenim la ora 13.00.
Poliția din Franța a reținut un medic care profesa lângă Paris, acesta fiind suspectat că ar fi vândut cel puţin 220 de certificate verzi false, la preţul de 1.000 de euro bucata.
Presupuşii complici ai medicului, o femeie de 53 de ani şi un bărbat de 49 de ani, precum şi aproximativ 20 de cumpărători au fost, de asemenea, arestaţi preventiv, a precizat o sursă din cadrul poliţiei, informează AFP, potrivit Agerpres.
Medicul, în vârstă de 56 de ani, deţine un cabinet în localitatea Joinville-Le-Pont, la sud-est de Paris. În timpul percheziţiilor la cabinetul său, anchetatorii au confiscat, printre altele, certificate şi teste PCR false.
Anchetatorii au confiscat, de asemenea, ”aproape 15 conturi bancare în valoare de câteva mii de euro”.
Aceste cazuri de falsificare legate de pandemia de COVID-19 implică adesea ”persoane angajate în centre de vaccinare (…) care folosesc codul medicului pentru a emite certificate false”, însă rareori ”un medic care vrea să facă profit”, a declarat sursa din cadrul poliţiei.
În luna iulie, anchetatorii au fost avertizaţi de existenţa unui cont Snapchat care oferea teste PCR şi certificate verzi false. Investigaţiile ”au demonstrat că pacienţii nu s-au prezentat niciodată la cabinet”, potrivit sursei citate.
Cei aproximativ 20 de clienţi aflaţi în custodia poliţiei, toţi peste 18 ani, nu se opun în mod deosebit vaccinării, însă ”perioada de vară” le-ar fi motivat achiziţiile frauduloase: ”Unele ţări au cerut o schemă completă de vaccinare şi ei au plătit preţuri exorbitante pentru a pleca în vacanţe”, a mai spus sursa din cadrul poliţiei.
Un studiu de fază 1 desfăşurat în Germania cu vaccinul-candidat CoVac-1, conceput pentru a combate noul coronavirus, a arătat că noul ser induce o imunitate asociată limfocitelor T, conform autorilor acestui studiu.
Studiul a fost publicat în revista Nature, informează AFP.
Vaccinul mizează pe un tip diferit de imunitate în raport cu cea vizată de vaccinurile clasice anti-COVID-19, primele teste furnizând rezultate încurajatoare în ceea ce priveşte stimularea reacţiei imunitare.
Limfocitele T sunt un tip de globule albe care declanşează a doua etapă a reacţiei imunitare, imunitatea celulară, care o completează pe cea furnizată de anticorpi, atacând în mod direct celulele infectate, nu doar virusul care circulă în organism.
În prima etapă de evaluare clinică a acestui vaccin au fost vaccinați cu o singură doză a noului vaccin un număr de 36 de participanţi cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani.
CoVac-1 are obiectivul de a induce, printr-o singură injecţie, o imunitate durabilă împotriva SARS-CoV-2, produsă de limfocitele T, care să se apropie de aceea dobândită după o infecţie naturală.
Imunitatea indusă de celulele T reprezintă „o reacţie importantă pentru controlarea virusului şi ar putea fi utilă în cazul persoanelor imunodeficiente”, după cum au subliniat autorii articolului apărut în revista Nature.
”Reacţii ale limfocitelor T specifice virusului SARS-CoV-2 au fost observate la toţi participanţii în primele 28 de zile după vaccinare, cu efecte care au persistat timp de cel puţin trei luni”, au mai adăugat autorii articolului.
Aceste reacţii ale limfocitelor T le-au depăşit pe cele induse de infecţia naturală provocată de virusul care cauzează COVID-19. În plus, ele nu au fost „alterate” de niciuna dintre actualele variante îngrijorătoare ale noului coronavirus (Alfa, Beta, Gamma şi Delta).
Rezultatele obţinute în această etapă sunt totuşi incipiente, prin urmare sunt necesare studii de mai mare amploare care să confirme o eventuală protecţie reală oferită de acest vaccin împotriva COVID-19.
În acest moment, rolul limfocitelor T este mai puţin cunoscut în cazul COVID-19, dar ar putea să permită o reacţie imunitară mai amplă.
În plus, pe lângă faptul că atacă celulele infectate, limfocitele T pot totodată să faciliteze ”producţia de anticorpi protectori de către celulele B”, un alt tip de globule albe, reaminteşte articolul publicat în revista Nature.
Programul de guvernare prevede creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 0,5% din PIB anual, în scopul apropierii de media UE și finanțării corespunzătoare a sectorului sanitar. De asemenea sunt prevăzute implementarea bugetării multianuale în sectorul sanitar, asigurarea unui grad ridicat de absorbție al fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România, precum și introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare privind utilizarea bugetului alocat sănătății.
Totodată, potrivit documentului citat, sunt cuprinse investiții de 2,4 miliarde de Euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru dezvoltarea componentei de asistență medicală ambulatorie și îmbunătățirea calității asistenței medicale, precum și modernizarea infrastructurii de sănătate. Asigurarea dotării standardizate a centrelor medicale comunitare și a cabinetelor de medicină de familie în funcție de necesități și disponibilitatea resursei umane calificate.
Programul de guvernare prevede investiții în sănătate de 2,8 miliarde de Euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate pentru:
Totodată, este prevăzută finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu o creștere anuală de minimum 0,5% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: încurajarea plăților pentru un pachet de servicii preventive oferite de rețeaua de medicină de femilie, inclusiv pentru detecția precoce a bolilor cronice și monitorizarea activă a pacienților.
Se are în vedere dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea ponderii fondurilor private, care să co-finanțeze servicii medicale:
Programul prevede și accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe, precum și investiții în infrastructura de sănătate prin programe de finanțare ale autorităților locale.
De asemenea, este prevăzută stimularea investițiilor în cercetare şi inovație în medicină prin:
Programul de guvernare prevede și sprijinirea dezvoltării turismului medical și de wellness din România (ape termale și minerale/ curative, balneologie, centre de recuperare etc.)
Reforma rezidenţiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către Universitățile/ facultățile de medicină și farmacie, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe 5 ani a specialităţilor deficitare şi a nevoilor de asistență medicală și de resurse umane la nivel local și regional. Este unul dintre obiectivele programului de guvernare în domeniul Sănătății, în ceea ce privește exercitarea profesiei medicale.
De asemenea, programul de guvernare mai prevede:
Programul de guvernare prevede accelerarea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora cu finanţare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidenţă în rândul populaţiei României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatite.
De asemenea, progrmul de guvernare cuprinde:
Centre de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu
Programul de guvernare prevede asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât și socială.
Măsuri:
Acces la medicamente
Totodată, programul de guvernare prevede:
În programul de guvernare, sunt prevăzute elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabilă. Sunt cuprinse următoarele măsuri:
Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate, prin acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale. Este una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare, privind accesul sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean.
De asemenea, programul de guvernare prevede:
Totodată, pentru un acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite, se încurajează deschiderea de farmacii în mediul rural și în zonele defavorizate, în corelație cu rețeaua națională de centre medicale comunitare.
Programul de guvernare prevede și o rețea națională de centre medicale comunitare, care să asigure accesulpermanent, rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară.
„Număr centre: 800, dintre care primele 200 în anul 2022. Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja și va contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, moașă, asistenți comunitari și sociali. Se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină și de medicină dentară”, se arată în programul de guvernare.
Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate
De asemenea, programul de guvernare prevede o rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, având ca scop creșterea substanțială a accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici și din localitățile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigații paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe serviciilor medicale.
„Înființarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza consultații la distanță și monitorizarea și îmbunătățirea tratamentului pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare). Acestor 200 de centre care se vor înființa în orașe li se adaugă cele existente deja în municipii (150), de obicei pe lângă spitale, a căror structură și dotare va fi reanalizată și adaptată unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate. Astfel de centre pot realiza unele dintre serviciile paraclinice și în parteneriat public-privat”, se arată în documentul citat.
Asistență medicală spitalicească
· asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente
· asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile
· decontarea serviciilor medicale în funcție de calitatea acestora
· remunerarea medicilor și asistenților în funcție de competență și activitatea realizată
· flexibilizarea modului de normare a activităților medicale în funcție de nevoi
· deducerea TVA de către spitale
· flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcție de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialități medicale și chirurgicale înrudite
· încurajarea formării și funcționării de consorții de spitale
· profesionalizarea reală a managementului spitalicesc – management al spitalelor independent și profesionist, în afara influențelor politice, pe baza unor indicatori credibili și măsurabili, care să elimine arbitrariul în aprecierea activității managerului
· modificarea și adaptarea la costurile reale a plății serviciilor medicale spitalicești
· dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC) în cât mai multe spitale județene
· restructurarea și sprijinirea spitalelor care nu au capacitatea tehnică și profesională medicală să trateze eficient pacienții internați prin includerea în noua rețea națională de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate, numai cu acordul autorităților locale
· aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul Cartei Europene pentru limbile regionale și minoritare ratificată de România
Printre obiectivele programului de guvernare în domeniul Sănătății, se numără prioritizarea investițiilor în structura secțiilor boli infecțioase și ATI, pentru creșterea siguranței pacienților, mai ales prin redimensionarea rețelelor de furnizare a energiei electrice și a oxigenului, precum și reabilitarea de urgență secțiilor de boli infecțioase afectate de incidente majore.
Investiții de urgență:
În ceea ce privește resursele umane în sănătate, este prevăzută posibilitatea transformării contractelor temporare ale personalului medical angajat în unitățile care tratează pacienți COVID în contracte permanente.
De asemenea, programul de guvernare cuprinde:
Accesul la medicație antivirală pe bază de prescripție în farmaciile cu circuit deschis și stabilirea urgentă a criteriilor de internare în spital a pacienților COVID-19. Sunt doar două dintre măsurile propuse în programul de guvernare, în ceaa ce privește diagnosticul și tratamentul pacienților COVID-19.
Documentul mai prevede:
Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile
De asemenea, programul de guvernare mai prevede asigurarea de teste rapide de calitate corespunzătoare conform listei ECDC, decontabile pe baza unui preț de referință, precum și organizarea de centre de testare, eventual în spații dedicate în actualele centre de vaccinare.
Alte măsuri:
Programul de guvernare mai prevede și o campanie de informare dedicată populației generale, părinților, persoanelor din categorii vulnerabile, inclusiv din mediul rural.
Totodată, programul de guvernare propune un set de măsuri non-farmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui PACT NAȚIONAL DE SOLIDARITATE:
Ministerul Sănătăţii trebuie repoziţionat ca autoritatea naţională care ia deciziile necesare privind sănătatea publică şi asistenţa medicală, necesare pentru controlul pandemiei şi pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru toate categoriile de pacienţi, se arată în programul de guvernare propus de coaliţia PNL – PSD – UDMR.
Conform sursei citate, restabilirea încrederii în autorităţi se poate realiza prin aducerea urgentă în prima linie a specialiştilor din sănătate şi respectarea recomandărilor lor profesionale, fiind esenţială profesionalizarea funcţiilor publice cu atribuţii în combaterea pandemiei şi renunţarea la plasarea unor persoane în funcţii publice doar pe baza apartenenţei politice.
Măsurile legislative pentru combaterea pandemiei trebuie să fie bine delimitate temporal, să fie nediscriminatorii şi să nu genereze injustiţie socială sau economică, ele nu trebuie să pună în pericol funcţionarea sectoarelor vitale şi mai ales a sistemului de sănătate, se precizează în document.
Cât priveşte campania de vaccinare anti-COVID, în programul de guvernare se precizează că aceasta trebuie făcută printr-o abordare onestă faţă de populaţie, fiind necesară regândirea conceptului campaniei de informare privind vaccinarea şi aplicarea acesteia pentru diversele categorii sociale şi în funcţie de mediul de provenienţă (rural – urban).
Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinare complet într-un interval de 90 de zile, iar atingerea acestui prag poate asigura imunitatea colectivă şi în România (dacă se iau în considerare şi persoanele trecute prin boală) şi revenirea în mod sustenabil la normalitate, se mai arată în programul de guvernare.
Extinderea testării și asigurarea de teste gratuite pentru angajaţii sectoarelor esenţiale
Documentul mai prevede extinderea testării prin înfiinţarea de noi centre şi asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajaţii sectoarelor esenţiale, pentru o perioadă definită de timp.
„Măsuri imediate necesare pentru oprirea valului pandemic, reducerea rapidă a numărului de decese, accesul universal la investiţii, tratament şi testare, asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale a pacienţilor cu boli cronice pentru a evita consecinţele dramatice din anul 2020 care au dus la o mortalitate în exces de 20.000 de persoane în intervalul octombrie-decembrie” – reprezintă un prim obiectiv.
Un alt obiectiv vizează reorganizarea Ministerului Sănătăţii, reînfiinţarea unei structuri de sănătate publică şi a celei de coordonare a intervenţiilor pentru asigurarea asistenţei medicale şi a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS-CoV-2 şi a celor cu alte patologii, pregătirea sistemului de sănătate pentru evitarea repetării situaţiei din valul 4 – dezvoltarea serviciilor ambulatorii de asistenţă medicală primară şi de specialitate (pachet de investigaţii realizate în laborator, protocoale de tratament cunoscute şi aplicate), structuri de coordonare a asistenţei primare spitaliceşti la nivel judeţean, organizarea şi realizarea de stocuri ale bazei logistice de aprovizionare şi de intervenţie, structură de coordonare la nivelul Ministerului Sănătăţii.
