Nicolae Ciucă, despre legea privind obligativitatea certificatului verde la locul de muncă

Premierul desemnat, Nicolae Ciucă, a afirmat, marţi, că certificatul verde reprezintă o prioritate şi a făcut apel la toţi parlamentarii să înţeleagă şi să finalizeze procesul de adoptare a legii, care ar face documentul digital obligatoriu la locul de muncă.

„Certificatul verde reprezintă o prioritate. Suntem o țară care, din păcate, am avut o experiență tragică a valului patru. Observăm că în celelalte țări din Europa se manifestă cel de-al cincilea val, așa cum se numește el. Ca atare, fac apel la toți parlamentarii să înțeleagă și să finalizeze procesul de adoptare a legii pentru certificatul verde”, a declarat premierul desemnat.

Proiectul de lege privind obligativitatea certificatului verde la locul de muncă a fost respins de Senat pe 27 octombrie, iar în prezent se află în Camera Deputaților, care are rol decizional.

 

Germania: Certificatul verde, obligatoriu la locul de muncă și în mijloacele de transport, de miercuri

În Germania intră, miercuri, în vigoare măsurile antiepidemice adoptate săptămâna trecută de parlamentul federal (Bundestag) într-o încercare de a frâna înmulţirea necontrolată a cazurilor de COVID-19, astfel că certificatul verde va deveni obligatoriu la locul de muncă şi pentru folosirea mijloacelor de transport, relatează agenţia EFE.

Astfel, persoanele nevaccinate şi cele netrecute prin boală trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ efectuat cu cel mult 24 de ore înainte pentru a avea acces la locul de muncă, pentru a călători cu trenul şi avionul, precum şi pentru accesul în metroul şi autobuzele urbane. Autorităţile locale au luat măsuri pentru implementarea acestor decizii, dar recunosc că verificarea extinsă a certificatelor în transportul public va fi dificilă.

În plus faţă de măsurile stabilite la nivel federal, landurile germane au luat şi alte decizii. De exemplu, guvernul regional al oraşului-stat Berlin, capitală a Germaniei, a înăsprit restricţiile aplicate nevaccinaţilor pentru accesul în spaţiile publice, în timp ce alte regiuni germane au luat măsuri de limitare a contactelor persoanelor care nu sunt imunizate.

Senatul din Berlin a decis astfel interzicerea accesului persoanelor nevaccinate în centrele comerciale, cu excepţia celor cu produse de primă necesitate. De asemenea, inclusiv persoanele vaccinate vor trebui să prezinte un test negativ pentru a intra în spaţiile recreative sau de divertisment unde nu se poate purta mască, cum sunt de exemplu restaurantele.

Compania de transport public din Berlin a anunţat că vor fi efectuate de către controlori, cu sprijinul poliţiei, verificări aleatorii ale certificatelor verzi. Călătorii care nu le deţin vor fi daţi jos din mijloacele de transport şi amendaţi.

Spre deosebire de alte landuri germane, Berlinul nu va renunţa la tradiţionalele târguri de Crăciun, dar vor avea acces acolo doar persoanele vaccinate anti-COVID-19 sau cele trecute prin boală. Nu vor fi interzise nici evenimentele ce adună multă lume, precum concertele sau partidele de fotbal, dar acestea se vor desfăşura cu limitarea participării.

Noile restricţii au fost decise după ce multe spitale din Berlin, unde în ultimele 24 de ore au fost confirmate 3.262 de noi cazuri de COVID-19, sunt copleşite de internări şi au fost nevoite să anuleze intervenţiile chirurgicale care nu sunt urgente. Directorul spitalului berlinez St. Gertraudekrankenhaus a declarat marţi că în unităţile sanitare din capitala germană mai sunt libere la ATI doar 85 de paturi, şi nu exclude ca în curând să se recurgă la trierea pacienţilor.

În acest timp, şi alte landuri germane instituie restricţii antiepidemice pentru a încerca să stăvilească valul agresiv de infectări. De pildă, în Bavaria sunt închise barurile şi cluburile, iar pentru accesul la celelalte activităţi recreative este cerut un test de COVID-19 negativ chiar şi pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală. De asemenea, este limitat numărul persoanelor în centrele comerciale, iar faimoasele târguri de Crăciun bavareze nu vor mai avea loc anul acesta.

Alte landuri federale germane, precum Turingia sau Baden-Württemberg, iau în cacul interdicţii de circulaţie pe timp de noapte, măsură deja în vigoare în Saxonia.

Germania (ţară cu o populaţie de circa 83 de milioane de locuitori) a înregistrat în ultimele zile cifre ale infectărilor fără egal de la începutul pandemiei, depăşind săptămâna trecută pragul zilnic de 65.000 de cazuri de COVID-19, în timp ce rata sa de vaccinare, de 68%, este printre cele mai reduse din Europa de Vest.

Peste 17.000 persoane s-au vaccinat anti-COVID-19 cu prima doză în ultimele 24 de ore

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, marţi, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 66.539 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson   dintre care 17.497 reprezintă prima doză, 24.761 – doza a doua şi 24.281 – doza a treia.

Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 14.519.190 de doze de vaccin pentru 7.651.441 de persoane, dintre care 7.251.451 au primit schema completă şi 1.394.647 s-au imunizat cu doza a treia.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 26 reacţii adverse, două de tip local şi 24 de tip general.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.286 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.077 de tip local şi 17.209 de tip general.

Vezi AICI cifrele anunțate de autorități luni

Guvernele statelor UE, dezbatere despre doza booster şi valabilitatea certificatului verde

Guvernele statelor UE au început, marţi, o dezbatere despre durata eficacităţii vaccinurilor anti-COVID-19 şi despre necesitatea administrării dozelor de vaccin ”boster” ca o posibilă condiţie pentru menţinerea libertăţii de circulaţie în interiorul blocului comunitar pe baza certificatului verde, relatează Reuters şi AFP.

Comisia Europeană va prezenta săptămâna aceasta propuneri de coordonare a libertăţii de circulaţie cu certificatul COVID-19, după ce, din cauza noului val de infectări, Austria a devenit prima ţară membră care a impus din nou un lockdown de când a început campania de vaccinare şi alte state din UE au reimpus la rândul lor restricţii ce restrâng mobilitatea cetăţenilor.

Grecia a propus ca acest certificat verde (ce atestă vaccinarea, trecerea prin boală sau testarea negativă recentă) să fie valabil pentru călătoriile între statele UE numai dacă deţinătorul a primit şi doza booster de vaccin, adică doza a treia, sau a doua în cazul serului Johnson&Johnson.

Ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, consideră că acum dozele booster sunt ”pe ordinea zilei”, făcând referire la studiile ştiinţifice care arată că ele într-adevăr consolidează imunitatea în faţa infectării cu noul coronavirus.

”Propunerea care va fi avansată săptămâna aceasta va insista asupra rolului important al certificatului digital al UE pe care călătorii îl poartă astăzi cu ei” în deplasările în interiorul UE, a declarat, luni, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Mai mulţi miniştri europeni au insistat, marţi, la sosirea la Bruxelles la o primă discuţie pe acest subiect, că certificatul digital al UE privind COVID-19 (certificatul verde) trebuie menţinut ca instrument de facilitare a mobilităţii în interiorul blocului comunitar.

”Cetăţenii ne cer o abordare comună” la nivelul UE, adică un acord asupra valabilităţii certificatului de vaccinare fără doza booster şi a termenului de la care această doză ar urma să fie obligatorie pentru a extinde valabilitatea certificatului, a subliniat ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn.

În timp ce administrarea dozei booster la şase luni după schema completă din două doze (sau după doza unică Johnson&Johnson) este susţinută de Franţa, pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani, şi de Grecia, pentru cele de peste 60 de ani, Comisia Europeană admite la rândul său că ”eficacitatea vaccinurilor scade după un anumit timp”.

Includerea dozei booster în certificatul verde se va regăsi şi printre temele summitului european din 16-17 decembrie.

INSP: 6.483 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, dintre care 4.727 cu Delta

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează, marţi, că, până la data de 21 noiembrie, au fost confirmate în România 4.727 cazuri de COVID-19 cu varianta Delta.

INSP anunţă că, până la această dată, au fost confirmate 6.483 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, din care 1.722 cu varianta Alpha, 11 – cu Beta, 23 – cu varianta Gamma şi 4.727 cu varianta Delta.

Totodată, au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 7.088 secvenţieri.

“Până la data de 21 noiembrie 2021 rata de confirmare cu VOC a fost de 91%. Evoluţia săptămânală a proporţiei cazurilor confirmate cu varianta Delta din numărul total de cazuri confirmate cu VOC are un trend crescător”, precizează INSP.

Conform sursei citate, au fost raportate şi 75 decese confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, cele mai multe – 45 – cu varianta Delta.

Raportul INSP de săptămâna trecută AICI 

Solicitările Federației Sănătatea din România pentru viitorul Guvern

Reprezentanții Federației Sănătatea din România solicită în regim de urgență viitorului Guvern al României să soluționeze câteva probleme legate de drepturile salariale pentru angajații din sănătate și asistență socială.

”Federația SĂNĂTATEA din România, solicită în regim de URGENȚĂ viitorului Guvern al României:

* Rectificarea bugetară care să permită  plata tuturor drepturilor salariale pe final de an,  pentru salariații din sănătate și asistență socială;

* Aplicarea legii 153/2017, legea salarizării, pentru tot personalul din sănătate și asistență socială;

* Reluarea dialogului social pentru a putea împreună să remediem toate discriminările și nedreptățile pe care personalul din sănătate și asistență socială le-a suportat în ultimii ani”, se arată într-un comunicat de presă al Federației.

Dr. Dina Mergeani, despre impactul la nivelul sănătății publice a bolii cronice de rinichi

Dr. Dina Mergeani, președinte Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), a subliniat marți, în cadrul unei mese rotunde adresate presei, impactul pe care boala cronică de rinichi îl are asupra sănătății publice afirmând că, în acest moment, 1 din 10 oameni are o afectare renală.

”Într-o prevalență globală a bolii cronice de rinichi aproape 700.000 de oameni au boală cronică de rinichi în acest moment. Asta înseamnă că la 7 miliarde cât suntem, 1 din 10 oameni are o afectare renală în acest moment. Studiile arată că în diferite părți ale globului această prevalență este cuprinsă de la 4 până la 20%, cu o medie de 11%. (…) Boala cronică de rinichi reprezintă o problemă de sănătate în sine prin această prevalență mare, prin caracterul frecvent asimptomatic până în stadiile avansate, prin costul ridicat al tratamentului și prin morbiditatea și mortalitatea crescută. (…) Referitor la țara noastră, boala cronică de rinichi are o prevalență de aproximativ 10-10,5%. Boala cronică de rinichi crește rata mortalității în general”, a declarat dr. Dina Mergeani.

În același timp, președintele SNMF a atras atenția că boală cronică de rinichi este subdiagnosticată.

”Această prevalență trebuie diferențiată de incidență, care reprezintă numărul de cazuri noi. Încidența este de 19-20 de milioane în acest moment. Asta înseamnă cazurile pe care noi le descoperim. Dacă facem o proporție între incidență și prevalență vedem că este 1 la 35, asta înseamnă că acea prevalență estimată ar însemna ca toți cei care au boală cronică de rinichi trăiesc în medie 35 de ani, ceea ce este puțin probabil. Asta înseamnă că noi descoperim foarte puțin față de cât de mulți pacienți cu boală cronică de rinichi sunt în jurul nostru. (…) Boala cronică de rinichi este subdiagnosticată. Într-un studiu făcut în SUA reiese că numai 40% dintre cazuri sunt diagnosticate în acest moment, iar în alte două studii făcute la câțiva ani distanță unul de celălalt, în stadiul 3 care are mai puține manifestări aproape 6 din 7 pacienți nu sunt diagnosticați. Ei au boală cronică de rinichi, măcar stadiul 3, și nu știu asta. Iar faptul că nu știu înseamnă că nu se poate face o intervenție pentru tratarea sau măcar pentru oprirea evoluției negative a acestei afecțiuni. Deteriorarea funcției renale fără intervenție se face după șapte ani, iar dacă se intervine din stadiul 3 încolo ea poate fi prelungită până la 11 ani”, a mai precizat dr. Mergeani.

Totodată, boala cronică de rinichi are impact și asupra spitalizărilor, prin urmare diagnosticarea precoce este esențială.

”Boala cronică de rinichi are un impact negativ și pe spitalizări. În stadiile finale, în medie orice pacient are între 1-2 internări pe an. Iată de ce este important să diagnosticăm boala repede și să acționăm ca acei pacienți să trăiască mai mult și fără afecțiuni care să le afecteze calitatea vieții”, a conchis dr. Dina Mergeani.

România a ajuns la o rată de vaccinare cu cel puțin o doză de 39,5%

Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a declarat că rata de vaccinare cu cel puţin o doză în rândul populaţiei totale a României este de aproximativ 39,5%.

Col. dr. Valeriu Gheorghiță a precizat că pentru populaţia de peste 12 ani, rata de vaccinare e de 45%, iar pentru populaţia adultă peste 18 ani rata de vaccinare este 47,5%.

Și asta în timp ce, potrivit lui Gheorghiță, rata de vaccinare la populaţia adultă din țările din UE este de circa 81% cu cel puţin o doză şi de aproape 70% cu schemă completă.

Totodată, Gheorghiță a mai afirmat că în București rata de acoperire vaccinală cu cel puţin o doză este de 65,2%, urmat de Cluj, Constanța și Sibiu, cu rate ale vaccinării anti-COVID de peste 50%.

OMS: 700.000 de persoane îşi vor pierde viaţa din cauza COVID-19 până în martie anul viitor în Europa

Aproape 700.000 de persoane îşi vor pierde viaţa din cauza COVID-19 până în martie anul viitor în Europa dacă se menţine actuala tendinţă de contagiere, a avertizat marţi Biroul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.

Prognozele OMS arată că 25 de ţări din regiunea europeană – care include 53 de state din acest continent şi din Asia Centrală – riscă să fie afectate de o criză a paturilor în spitale, în timp ce alte 49 vor fi supuse unei presiuni ridicate sau extreme la secţiile de terapie intensivă (ATI), până în martie 2022.

”Pentru a trăi cu acest virus şi pentru a ne continua viaţa de zi cu zi, avem nevoie de o abordare care să meargă dincolo de vaccin. Acest lucru înseamnă să primim dozele standard şi un rapel dacă ne este oferit, dar şi să încorporăm măsuri preventive în rutina noastră”, a declarat directorul OMS-Europa, Hans Kluge, într-un comunicat.

Printre acestea se numără purtarea măştilor acasă, igiena mâinilor, ventilarea spaţiilor, păstrarea distanţei sau tusea în pliul cotului, ceea ce ar ajuta la „evitarea tragediilor şi pierderilor inutile de vieţi omeneşti”, precum şi la limitarea perturbărilor sociale.

OMS a recomandat totodată combinarea acestor măsuri cu intervenţii de sănătate publică, precum impunerea certificatului verde, izolarea celor care prezintă simptome de COVID-19, testarea, depistarea şi carantina.

Regiunea europeană se află sub o puternică influenţă a pandemiei: săptămâna trecută s-a dublat numărul deceselor zilnice până la 4.200 şi au fost depăşite cele 1,5 de milioane de decese de la începerea pandemia, care vor putea ajunge până la 2,2 milioane în primăvara anului viitorul, conform prognozelor actuale.

Transmiterea rapidă a virusului este favorizată de trei factori: predominanţa variantei Delta, ridicarea restricţiilor, scăderea temperaturilor şi reuniunile în interior, precum şi numărul încă mare de persoane nevaccinate.

Peste un miliard de doze de vaccin au fost administrate în regiune şi 53,5 % din populaţie a fost vaccinată cu ambele doze, însă cu decalaje mari între ţări, dintre care unele de abia au vaccinat 10 % din populaţie, în timp ce altele au vaccinat peste 80 % din populaţie.

Este şi motivul pentru care OMS a reamintit că vaccinurile sunt „vitale” pentru a preveni cazurile severe şi decesele şi că ratele de imunizare trebuie să crească, deoarece există dovezi care sugerează că protecţia pe care o oferă este în scădere.

DSP-urile, o săptămână la dispoziție să actualizeze Planul de Reziliență față de Recrudescența la COVID-19

Direcțiile de sănătate publică au la dispoziție o săptămână să actualizeze și să adapteze Planul de Reziliență față de Recrudescența la COVID-19 asumat la nivel județean, a anunțat, marți, Ministerul Sănătății.

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a susținut, marți, o videoconferință cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică din teritoriu și cu cei ai Prefecturilor, la care au mai participat secretarul de stat Levente Vass și Călin Alexandru, director general al Departamentului pentru Situații de Urgență, în care a cerut ca direcțiile de sănătate publică să rămână în alertă în perioada următoare, chiar dacă numărul infectărilor cu SARS-Cov-2 este în scădere.

“Este nevoie de responsabilitate și decizie la nivel local. Mecanismul de gestionare a Planului de Reziliență trebuie să fie flexibil și să permită modificări rapide și reveniri ale numărului de paturi ATI destinate COVID-19, în cazul în care este nevoie, cel puțin la cifra din vârful pandemic IV”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății.

De asemenea, de la sfârșitul săptămânii trecute, în termen de zece zile, spitalele împreună cu direcțiile de sănătate publică au obligaţia, dar şi libertatea de a analiza punctual situaţia pentru fiecare unitate sanitară și, în cazul în care se consideră necesar că este nevoie în continuare de prioritizarea internărilor şi a intervenţiilor chirurgicale, atunci pot să păstreze activitatea numai pentru internări COVID-19. În cazul în care se consideră că nu mai sunt atâţia pacienţi, situaţiile diferind de la o unitate sanitară la alta, atunci pot decide în consecință, precizează sursa citată.

Ministerul Sănătății transmite că există solicitări de la spitale care doreau să prelungească acel termen care expira vineri pentru a fi numai exclusiv COVID-19.

În timpul videoconferinței, ministrul interimar al Sănătății a prezentat detalii privind situația aprovizionării cu medicamente pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus.

Ministrul Sănătății a subliniat că, în privința tratamentului cu anticorpi monoclonali, pentru care există stocuri suficiente la nivel teritorial, trebuie implicați medicii de familie pentru a îndruma pacienții către unitățile sanitare pentru a primi acest tip de tratament in primele zile de infectare.