Cseke Attila, bilanțul activității de la preluarea mandatului de ministru interimar al Sănătății

Aprovizionarea unităţilor sanitare cu medicamentele necesare pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, creşterea numărului de paturi ATI pentru pacienţii cu forme severe de boală şi asigurarea bugetului necesar pentru continuarea activităţilor medicale în domeniul sanitar au constituit principalele obiective ale ministrului interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Ministerul Sănătăţii, în care se prezintă bilanţul ministrului Cseke Attila, printre măsurile de stimulare a vaccinării anti-COVID-19 s-a numărat elaborarea metodologiei de acordare a voucherelor pentru persoanele vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă şi participarea la elaborarea condiţiilor de înscriere la Loterie a persoanelor vaccinate anti-COVID-19.

Totodată, a fost elaborat proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unităţi publice şi private, documentul fiind propus şi depus în Parlament. Proiectul prevede ca personalul din cadrul unităţilor sanitare cu paturi publice şi private să aibă obligaţia de a prezenta un certificat digital al UE privind COVID-19, în vederea desfăşurării activităţii.

Alte măsuri au vizat aprobarea ca părinţii infectaţi cu SARS-CoV-2 să se trateze în secţiile de pediatrie alături de copiii lor, plata salariilor restante pentru personalul medical implicat în procesul de vaccinare şi aprovizionarea spitalelor cu medicamentele necesare asigurării tratamentelor necesare pacienţilor COVID-19.

Ministerul Sănătăţii a asigurat zilnic aprovizionarea cu medicamentele necesare pacienţilor COVID-19, respectiv cu Remdesivir, anticorpi monoclonali, Tocilzumabum, medicamente pentru ATI destinate pacienţilor cu COVID-19, precizează sursa citată.

De asemenea, adaugă sursa amintită, pentru anul 2022, România utilizează Mecanismul European de Achiziţie pentru noi medicamente în lupta anti-COVID -19, ţara noastră optând pentru achiziţia a 600.000 de capsule Molnupiravir cu drept de contractare şi 200.000 de capsule fără obligaţie contractuală, precum şi 15.000 de doze de inhibitori de protează cu drept de contractare şi 5000 de doze fără obligaţie contractuală. Aceste achiziţii sunt în curs de derulare, iar medicamentele vor sosi începând cu primul trimestru al anului 2022.

Totodată, Ministerul Sănătăţii a aprobat, începând cu 12 octombrie, actualizarea protocolului de tratament al pacienţilor cu COVID-19 prin care a fost facilitată asigurarea medicamentului Favipiravir în ambulatoriu cu prescripţie medicală, conform recomandărilor specialiştilor din Comisia de specialitate de boli infecţioase pentru pacienţii aflaţi la debutul bolii.

Instituţia aminteşte şi că pe 19 noiembrie a repartizat 362.000 de măşti către personalul medical din direcţiile de sănătate publică teritriale, personalul medical din spitalele COVID -19 şi medici de familie.

Au fost solicitate şi obţinute patru suplimentări de buget în cuantum de aproximativ 830 milioane de lei într-un interval de 2 luni şi jumătate din Fondul de Rezervă al Guvernului României, se mai arată în comunicat.

Se menţionează, de asemenea, că din 14 octombrie, Ministerul Sănătăţii a participat la demararea procedurilor pentru transferul mai multor pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, aflaţi în stare critică care necesitau asistenţă medicală de specialitate într-o secţie de anestezie-terapie intensivă, în perioada de vârf a valului IV pandemic. Au fost transferaţi 86 de pacienţi în şapte state membre ale UE (Ungaria, Polonia, Austria, Germania, Cehia, Danemarca şi Italia) care au răspuns apelului Ministerului Sănătăţii şi al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Cseke Attila a preluat portofoliul Ministerului Sănătății în data de 8 septembrie 2021.

Rezidențiat 2021: Clasificarea finală a candidaților care au susținut examenul

A fost publicată clasificarea finală a candidaților care au susținut Concursul Național de Rezidențiat – sesiunea 21 noiembrie 2021.

Un număr de 12.564 candidați s-au înscris anul acesta la concursul de intrare în Rezidențiat. Aceștia au concurat pe un număr de 6.311 locuri și posturi pe cele trei domenii de pregătire, respectiv 3.942 locuri și posturi pentru domeniul Medicină, câte 1.190 locuri pentru Medicină Dentară și 1.087 locuri pentru Farmacie, un număr de 92 locuri pentru ministerele cu rețea sanitară proprie.

Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, președintele Comisiei Centrale Naționale de Rezidențiat, rectorul UMF „Carol Davila” București, a declarat că anul acesta, la examenul de intrare în Rezidențiat concurența cea mai mare a fost la Farmacie, unde s-au înscris patru candidați pe loc, urmată de Medicină Dentară, cu doi candidați pe loc, și Medicină, cu 1,5 candidați pe loc.

„Există o concurență foarte mare la Farmacie, sunt patru pe loc, la Medicină dentară, doi pe loc, iar la Medicină 1,5 pe loc. Cei care obțin peste 60% din cea mai mare medie la profilul respectiv sunt declarați admiși. Locurile sunt limitate, dar există posibilitatea, doar la Medicină, de suplimentare. Se va suplimenta la acele specialități care sunt deficitare”, a declarat Prof. dr. Viorel Jinga.

Următoarea provocare o reprezintă repartiția candidaților admiși la concursul de intrare în Rezidențiat.

„Ne bucurăm că examenul de intrare în Rezidențiat s-a desfășurat fără probleme, în contexul condițiilor impuse de pandemia de COVID-19 și având în vedere că anul acesta am înregistrat un număr record de candidați. Următoarea provocare o reprezintă repartiția candidaților admiși la concursul de intrare în Rezidențiat”, a declarat Prof. dr. Catalina Poiana, prorectorul cu probleme de invatamant postuniversitar al UMFCD si presedinte al Comisiei Locale de Rezidentiat – Centrul Universitar Bucuresti,

La fel ca în anii trecuți, concursul s-a desfășurat în șase centre universitare, respectiv București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara, după aceeași metodologie, pe o durată de patru ore, sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări.

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au susținut concursul de intrare în Rezidențiat 4.560 de candidați, a anunțat instituția de învățământ.

Avocatul Poporului recomandă anchetatorilor ”o conduită mai flexibilă” în cazul medicilor cercetați penal

Avocatul Poporului recomandă anchetatorilor ”o conduită mai flexibilă” în cazul medicilor cercetați penal în urma plângerilor depuse de rudele pacienților decedați, dată fiind situația din spitale și ”suprasolicitarea fizică și psihică” a acestora.

”Fără a interveni în procedurile judiciare specifice, recomandăm o conduită mai flexibilă în ceea ce privește procedura de citare în fața organelor de urmărire penală, dar și posibilitatea audierii cadrelor medicale fie online, dacă infrastructura permite acest lucru, fie în spații special amenajate la locul de muncă al acestora, astfel încât calitatea actului medical să nu aibă de suferit, și numai în cazuri cu totul excepționale, ea să se realizeze fizic, cu respectarea condițiilor de igienă și distanțare, astfel încât riscul contaminării cadrelor medicale sau de către acestea să fie eliminat”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului anunță că a fost sesizat de mai mulți medici din secții ATI despre procedurile de audiere a lor în urma unor reclamații formulate de persoane fizice, care se constituie părţi vătămate, privind infracțiunea de ucidere din culpă, în contextul spitalizării rudelor decedate.

”Astfel, medicii ATI sunt citați telefonic cu obligația de a se prezenta la sediul secțiilor de poliție pentru a da declarații, fiind amenințați că în situația neprezentării vor fi citați cu mandate de aducere de acasă sau de la spital”, potrivit comunicatului citat.

Potrivit Avocatului Poporului, ”având în vedere că suntem în plin val 4 al pandemiei COVID-19, fiind de notorietate situația medicilor din secțiile ATI – suprasolicitarea fizică și psihică a acestora – obligația deplasărilor fizice la sediul secțiilor de poliție, cu consecința părăsirii locului de muncă, în condițiile în care este bine-cunoscută lipsa personalului calificat, audierea fizică, în condiţii de cele mai multe improprii, mărește riscul contaminării atât pentru medici, cât și pentru personalul implicat în audiere”.

OMS: Statele să prioritizeze vaccinarea adulţilor şi partajarea dozelor de ser în cadrul mecanismului COVAX

Întrucât copiii şi adolescenţii prezintă un risc mai redus de a dezvolta forme severe de COVID-19, statele ar trebui să prioritizeze vaccinarea adulţilor şi partajarea dozelor de vaccin în cadrul mecanismului COVAX pentru a ajunge în ţările mai sărace, a precizat, miercuri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un document care cuprinde reglementări provizorii privind vaccinarea copiilor şi adolescenţilor, informează Reuters.

Câteva cazuri rare de inflamaţie la nivelul inimii, afecţiune denumită miocardită, au fost raportate la bărbaţi tineri cărora le-au fost administrate vaccinuri pe baza tehnologiei ARN mesager – produse de Pfizer BioNtech şi Moderna -, însă a fost vorba în general de forme uşoare, care au răspuns la tratament, a mai spus organizaţia.

Deşi riscul nu a fost complet stabilit, este mai mic decât riscul miocarditei asociate cu infecţia SARS-CoV-2, potrivit OMS.

Reglementările provizorii ale OMS au fost publicate în contextul în care mai multe agenţii de reglementare autorizează utilizarea anumitor vaccinuri în cazul copiilor, printre care agenţii din Statele Unite, China, Uniunea Europeană, India, Israel şi, cel mai recent, săptămâna trecută, Canada.

”Întrucât copiii şi adolescenţii au tendinţa de a prezenta forme mai uşoare de boală în comparaţie cu adulţii, cu excepţia cazurilor când se află într-un grup cu risc crescut pentru forme severe de COVID-19, este mai puţin urgent să-i vaccinăm pe aceştia în comparaţie cu persoanele vârstnice, cele cu boli cronice şi angajaţii din domeniul sanitar”, a precizat OMS.

Copiii se pot confrunta cu ”long COVID-19”, care presupune simptome prelungite, dar situaţii de acest fel sunt încă în curs de investigare, a mai precizat agenţia sanitară.

Printre factorii de risc pentru formele severe de COVID-19 la copiii se numără: vârsta mai mare, obezitate, probleme medicale preexistente cum ar fi diabet de tip 2, astm şi boli cardiace, se mai spune în document.

Continuarea educaţiei pentru toţi copiii de vârstă şcolară ar trebui să fie o prioritate importantă pe perioada pandemiei, deşi măsuri pentru reducerea transmiterii ar putea fi necesare în şcoli, a mai precizat OMS.

În contextul constrângerilor privind rezervele de vaccinuri, campaniile de vaccinare ar trebui să se concentreze pe protejarea grupelor cu risc ridicat de spitalizare şi deces, spune OMS.

”Întrucât multe regiuni din lume se confruntă cu un deficit de vaccinuri, ţările cu o acoperire ridicată în rândul grupelor de risc ar trebui să prioritizeze partajarea globală a serurilor anti-COVID-19 înaintea vaccinării copiilor, adolescenţilor”, se mai precizează în document.

OMS: ”Sentiment fals de securitate” în jurul vaccinurilor, în timp ce Europa este iar epicentrul COVID-19

Europa este din nou epicentrul COVID-19 pe fondul unui ”fals sentiment de securitate” cu privire la protecţia oferită de vaccinuri şi ”nicio ţară nu este scutită de probleme”, a declarat, miercuri, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit Reuters.

În cadrul unei conferinţe de presă, directorul OMS şi-a exprimat speranţa că poate fi găsit un consens în cadrul unei reuniuni ministeriale a OMS, săptămâna viitoare, pentru o renunţare a drepturilor la proprietate pentru vaccinurile pandemice, deja susţinută de peste 100 de ţări.

Oficialul s-a declarat de asemenea încurajat cu privire la un ”consens larg” ce ar putea fi convenit în cadrul unui acord internaţional privind prevenirea pandemiilor la reuniunea ministerială de săptămâna viitoare.

CNCAV: Aproape 17.000 de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză, în ultimele 24 de ore

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a informat, miercuri, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 66.171 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 16.807 reprezintă prima doză, 24.437 – doza a doua şi 24.927 – doza a treia.

Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 14.585.468 de doze de vaccin pentru 7.668.218 de persoane, dintre care 7.283.706 au primit schema completă şi 1.419.624 s-au imunizat cu doza a treia.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 27 reacţii adverse, patru de tip local şi 23 de tip general.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.313 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.081 de tip local şi 17.232 de tip general.

ECDC îndeamnă statele UE să ia măsuri urgente în faţa recrudescenţei pandemiei de coronavirus din Europa

Directoarea Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, a declarat, miercuri, că dozele de supra-rapel („booster”) ale vaccinurilor anti-COVID-19 ar trebui să fie administrate tuturor cetăţenilor adulţi, cu prioritate celor cu vârste de peste 40 de ani, marcând astfel o schimbare majoră faţă de recomandările formulate până acum de această agenţie de sănătate publică din Europa, informează Reuters şi AFP.

ECDC a îndemnat, miercuri, statele din UE să ia măsuri urgente în faţa recrudescenţei pandemiei de coronavirus din Europa şi a riscurilor sanitare foarte mari care sunt prognozate pentru lunile decembrie şi ianuarie.

Aceeaşi agenţie a cerut, de asemenea, ţărilor din UE să crească ratele de vaccinare în rândul populaţiei generale, în special acelor state care înregistrează în prezent rate mici de imunizare.

Recomandările formulate de ECDC nu au caracter obligatoriu pentru guvernele din UE, dar sunt folosite în adoptarea deciziilor care ţin de domeniul sănătăţii publice.

„Dozele booster ar trebui avute în vedere pentru toţi indivizii adulţi, cu prioritate pentru persoanele cu vârste de peste 40 de ani”, a declarat Andrea Ammon, adăugând că aceste doze de supra-rapel ar trebui să fie administrate la cel puţin şase luni după completarea schemei iniţiale de vaccinare.

În precedentele sale recomandări, anunţate în luna septembrie alături de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) spunea că nu exista o nevoie urgentă pentru administrarea de doze „booster” persoanelor vaccinate cu schemă completă din populaţia generală şi sugera că aceste doze suplimentare ar trebui injectate doar persoanelor cu sisteme imunitare slăbite şi, ca măsură de precauţie, persoanelor vârstnice cu stări de sănătate precare.

„Dovezi disponibile spre consultare care au fost obţinute din Israel şi Marea Britanie arată o creştere semnificativă a protecţiei împotriva riscului de infectare şi a formelor severe de COVID-19 după administrarea unei doze booster în toate grupurile de vârstă, pe termen scurt”, a precizat ECDC în raportul său publicat miercuri.

Andrea Ammon a mai spus că dozele „booster” vor creşte protecţia împotriva riscului de infectare cauzat de scăderea treptată a imunităţii şi că aceste doze „ar putea să reducă transmiterea virală în populaţia generală şi să prevină spitalizări şi decese suplimentare”.

Directoarea ECDC i-a sfătuit pe guvernanţii din ţările europene cu rate mici de vaccinare să îşi accelereze campaniile de vaccinare şi a avertizat în legătură cu un risc major de apariţie a unui nou vârf de decese şi de spitalizări în Europa în lunile decembrie şi ianuarie, dacă măsurile recomandate de ECDC nu vor fi implementate.

Nivelul general de vaccinare din Uniunea Europeană şi cele trei ţări incluse în Spaţiul economic european, care este încă inferior pragului de 70% din populaţia totală, „ascunde un decalaj major vaccinal, care nu poate fi acoperit cu rapiditate şi care oferă virusului un spaţiu vast în care acesta poate să se răspândească”, se afirmă în noul raport publicat de ECDC.

„Trebuie să ne concentrăm de urgenţă pentru a acoperi acest deficit de imunitate, să propunem doze booster pentru toţi adulţii şi să reintroducem măsuri non-farmaceutice”, a adăugat Andrea Ammon într-un mesaj video.

Marți, OMS Europa a anunţat că aproximativ 700.000 de decese suplimentare ar putea fi înregistrate până în primăvara anului viitor în zona pe care o gestionează, ce grupează 50 de ţări din Europa şi Asia Centrală.

În Uniunea Europeană, 67,7% din populaţia totală a primit două doze de vaccin, însă diferenţele sunt uriaşe între ţări. Astfel, potrivit statisticilor oficiale de marţi, doar 24,2% dintre bulgari sunt vaccinaţi cu schemă completă, în timp ce acest procent este de 86,7% în rândul portughezilor.

De asemenea, Comisia Europeană va lua în considerare recomandările formulate de ECDC în privinţa dozelor „booster” atunci când va propune, spre sfârşitul acestei săptămâni, o serie de modificări în legătură cu utilizarea certificatului european COVID-19.

Multe ţări din UE au început deja să administreze doze „booster”, însă folosesc criterii diferite pentru a selecta grupurile de populaţie care au prioritate la vaccinare, precum şi intervale diferite între schema iniţială de vaccinare şi momentul în care este administrată doza de supra-rapel.

Austria, care a reintrodus săptămâna trecută un lockdown naţional pentru a stopa creşterea vertiginoasă a numărului de infectări, a decis să administreze doze „booster” după patru luni de la finalizarea schemei iniţiale de vaccinare, în timp ce în Italia aceste doze suplimentare pot fi administrate după cinci luni de la schema iniţială.

ECDC a recomandat, de asemenea, ţărilor europene să aplice măsuri restrictive minore, precum utilizarea obligatorie a măştii sanitare acolo unde respectarea distanţării fizice nu este posibilă şi telemunca. Agenţia afirmă că restricţiile privind călătoriile nu vor avea cel mai probabil un impact semnificativ, deoarece virusul este deja prezent în toate ţările europene.

ECDC consideră, totodată, că există dovezi limitate privind scăderea transmiterii virale în urma folosirii paşaportului COVID-19 ce permite accesul în restaurante, cinematografe şi muzee – o măsură pe care 20 de ţări din UE o aplică deja.

Canada, prima ţară din lume care acordă o autorizaţie completă pentru vaccinul anti-COVID Johnson&Johnson

Canada a devenit prima ţară din lume care a acordat o autorizaţie completă de utilizare pentru vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de grupul farmaceutic Johnson&Johnson, care se administrează într-o singură doză persoanelor de peste 18 ani, au anunţat miercuri reprezentanţii companiei americane, citaţi de Reuters.

Vaccinul Johnson&Johnson primise anterior o autorizaţie provizorie din partea autorităţilor din această ţară.

Canada, care a raportat un număr mediu de 2.563 de infectări zilnice în ultima perioadă, a administrat până în prezent cel puţin 60.101.058 de doze de vaccinuri anti-COVID-19. Autorităţile canadiene au acordat autorizaţii complete de utilizare pentru vaccinurile Moderna şi Pfizer, în luna septembrie.

De asemenea, Canada a autorizat în această lună vaccinul Pfizer pentru copiii din grupa de vârstă 5-11 ani şi a aprobat dozele de supra-rapel („booster”) pentru persoanele de peste 18 ani.

Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Johnson&Johnson a primit autorizări de utilizare în regim de urgenţă în multe ţări ale lumii, inclusiv în Statele Unite.

369.600 doze de vaccin de la compania farmaceutică Johnson&Johnson au sosit în țară

369.600 doze de vaccin Janssen au ajuns miercuri la Compania Națională „Unifarm” SA. Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin au fost aduse în București pe cale terestră.

Dozele sunt depozitate la Compania Națională „Unifarm” SA, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel național.

Depozitul Companiei Naționale „Unifarm” SA este complet autorizat și avizat de către Autoritatea Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), autoritatea națională care are competență în domeniul medicamentului de uz uman.

Până în prezent, 3.415.500 doze Janssen au fost recepționate, iar 1.780.597 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

Congresul UMFCD. Impactul pe termen lung al infecției SARS-CoV-2 – o reflecție medicală și socială

O nouă ediție a Congresului Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” (UMFCD) din București va debuta joi, 25 noiembrie, ora 9.00, în format hibrid, și va reuni studenți, medici rezidenți, medici specialiști, medici primari din toate specialitățile, farmaciști, cercetători științifici și cadre didactice universitare.

Această a-IX-a ediție a Congresului Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București cuprinde o serie largă de sesiuni tematice dedicate celor mai recente descoperiri din medicină, prezentate de personalități ale cercetării științifice medicale internaționale, renumiți speakeri din Anglia, Italia, Spania, Suedia, Belgia, SUA și România.

”Longevitatea Congresului UMF ”Carol Davila” din Bucureşti care atinge anul acesta a IX-a ediție vine să reconfirme ideea de tradiţie a acestui amplu eveniment științific cu largă participare internațională, manifestare care, atât prin numărul mare de participanți, prin valoarea speakerilor români și străini, și prin actualitatea  lucrărilor ce vor fi prezentate, se arată a fi una de înaltă ținută academică, o dovada ascensiunii continue a UMFCD în topurile internaționale de prestigiu, precum TOP Shanghai unde, anul acesta Universitatea noastră se poziționează în intervalul 101-150, în domeniul Științe Medicale- Medicină Clinică, a declarat Prof. Dr. Viorel Jinga, Rector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.

În acest an, Congresul UMFCD aduce în fața participanților o reflecție medicală și socială asupra “Impactului pe termen lung al infecției SARS-CoV-2”, într-o sesiune specială organizată în parteneriat cu Federația Europeană a Academiilor de Medicină-FEAM, moderată de președintele FEAM, Prof. Dr. Ștefan Constantinescu și de Președintele Senatului Universității de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, Prof. dr. Dragoș Vinereanu.

Prof. Dr. Simona Ruță, Prorector cu probleme de cercetare științifică al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, a subliniat: “Congresul aduce în prim plan experiența profesioniștilor din domeniul medical în cei doi ani de pandemie, cu  sesiuni ce abordează integrat consecințele infecției SARS-CoV-2 asupra multor patologii și provocările legate de efectele sale la distanță și sechelele pe termen lung. Prin intermediul FEAM, vom discuta cu specialiști din Uniunea Europeană despre influența pandemiei asupra accesului la servicii medicale curative și profilactice, despre impactul asupra sănătății mintale a populației, asupra sistemului de educatie și a interacțiunilor sociale, încercând să definim perspectivele de redresare și soluțiile de viitor pentru evitarea altor crize similare. Această abordare interdisciplinară generează un spațiu al comunicării și al deschiderii către progres prin cercetare științifică”.

Ceremonia oficială de deschidere a Congresului Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti va avea loc joi, 25 noiembrie, ora 12:30 , în prezenta unor invitaţi de prestigiu, reprezentanți de seamă ai unor instituţii de învăţământ superior din România, precum şi ai unor importante instituţii de stat.

“Competiţia Tânărului Cercetător”, o nouă provocare

Dincolo de complexitatea lucrărilor ştiinţifice ce vor fi prezentate, Congresul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” înscrie în programul ştiinţific şi “Competiţia Tânărului Cercetător” în cadrul căreia vor fi premiate lucrările ce dovedesc  excelența în cercetarea științifică.

Congresul UMFCD, eveniment cu important rol educațional pentru comunitatea medicală din ţară, a reunit până acum, la primele opt ediţii (2013-2020), peste 30.000 de participanţi și aproximativ 1.300 de lectori (membri ai Academiei Române, profesori, conferenţiari, medici).

Evenimentul este creditat cu 18 credite de Educație Medicală Continuă de către Colegiul Medicilor din România, 24 de ore de Educație Farmaceutică Continuă de către Colegiul Farmaciștilor din România și 24 de ore de Educație Medicală Continuă de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România.