Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, a explicat pentru Sănătatea.tv și RoHealthReview.ro cum a fost posibil transplantul de inimă de porc la om, precizând totodată că în această etapă, nu putem să ne gândim la o extindere rapidă către un număr foarte mare de pacienți care ar putea avea nevoie de un transplant cardiac pentru că va fi nevoie de realizarea altor intervenții, cu aceeași metodă, pentru a o valida, pentru a o perfecționa și apoi pentru a o transforma într-o indicație fermă și cât mai extinsă.
Transplantul de inimă de porc la om: Utilizarea genomicii și a modalităților de editare genomică
Dr. Marius Geantă a afirmat că transplantul a putut fi posibil prin utilizarea genomicii și a modalităților de editare genomică care au făcut ca organul respectiv să fie mai ușor de acceptat pentru gazdă, afirmând totodată că
„este o chestiune de mai puțin de zece ani până când vom vorbi despre utilizarea unor astfel de tehnici avansate în foarte multe arii din medicină, inclusiv în transplantologie”.
Dr. Marius Geantă a explicat că modificarea codului genetic, modificarea genelor, a ADN-ului, au scopul de a face ca un organ să fie mai ușor de acceptat de către organism, iar de zeci de ani se studiază modul în care inima ar putea să nu fie de proveniență umană și să provină de la un porc.
Transplantul de inimă de porc la om: Nevoia crescută de inimi din cauza bolilor cardiovasculare
„Din păcate, la nivel mondial în mod evident, nevoia de inimi care să fie transplantate este mult mai mare decât ceea ce poate să ofere sistemele de sănătate, din cauză că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de îmbolnăvire la nivel mondial și multe dintre ele în stadii avansate pot să necesite un transplant cardiac atunci când celelalte variante de tratament sunt depășite (…). Ceea ce putem noi să intuim acum este că acest transplant a deschis o nouă eră în transplantologie prin utilizarea genomicii și modalităților foarte precize de editare genomică pentru a face organul respectiv, inima, mai ușor de acceptat de către o gazdă. Urmărim și noi cu interes. Sperăm, spre binele pacientului, să supraviețuiască, să nu aibă parte de complicații, dar personal, cred că începe o nouă eră în care genomica intersectează și domeniul transplantologiei. Până acum am văzut aplicații ale genomicii în tratamentul cancerului, am văzut aplicații în lupta împotriva COVID-19. Se adună un domeniu după altul”, a afirmat dr. Marius Geantă.
Transplantul de inimă de porc la om: Provocarea imunologică
Dr. Marius Geantă a explicat că într-o operație de transplant, provocarea imunologică este, probabil, cea mai importantă provocare. Și asta pentru că tehnicile chirurgicale , fie că vorbim despre transplantul de inimă, de ficat sau renal, au fost perfecționate și din punct de vedere tehnic nu pun foarte mari probleme, dar problema survine în momentul în care organul transplantat trebuie să coabiteze cu restul organismului, respectiv cu sistemul imun al persoanei care primește transplantul.
„Din acest punct de vedere, de-a lungul timpului, s-a studiat compatibilitatea și modalitățile prin care această compatibilitate poate fi făcută cât mai perfectă. Studiul acestui domeniu a preocupat foarte mult. Sigur, am trecut prin diverse etape prin care organismului care primește transplantul i se induce o stare de imunosupresie. Cu alte cuvinte, o scădere a activității sistemului imun pentru a nu reacționa față de organul pe care îl primește. Sigur că genul acesta de intervenții sunt utile din perspectiva acceptării organului respectiv, dar pe de altă parte predispune persoana respectivă la a face infecții și mai ales infecții nosocomiale, fiind pacienți care sunt internați o lungă perioadă în spital. Pe de altă parte, mai este vorba și despre dificultatea de a găsi organul potrivit pentru pacientul potrivit, din punct de vedere imunologic, de aceea sunt acele liste de așteptare și în momentul în care apare posibilitatea donării unui organ de la o persoană aflată în moarte cerebrală se studiază diverse elemente de histocompatibilitate între organul care urmează să fie transplantat și organismul persoanei care îl primește. Acesta ar fi standardul de aur în acest moment în transplantologie în general vorbind”, a explicat cofondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină.
Transplantul de inimă de porc la om: De ce anume a fost ales porcul și nu un alt animal
Dr. Marius Geantă a explicat că în aproximativ șase luni de zile, inima porcului poate să ajungă la dimensiunile necesare pentru transplantul la adult, animalul crecând foarte repede de la stadiul de embrion.
Pe de altă parte, dr. Marius Geantă a spus că asemănările din punct de vedere genetic între porc și om sunt foarte mari, existând o echivalență de peste 99,9% în privința genomului porcului și a genomului omului.
„În cazul transplantului primei inimi de porc modificate genetic la un pacient care avea nevoie de un transplant au survenit zece astfel de modificări (n.r. genetice), patru dintre ele vizează blocarea unor gene care sunt implicate în dezvoltarea unui răspuns imun din partea organismului. Fiind blocate, aceste gene nu mai produc proteinele care pot să stimuleze răspunsul imun și să ducă la rejectarea inimii respective. Au mai fost adăugate șase gene de proveniență umană, gene care au un rol în acceptarea inimii de către organismul care îl primește. Acesta este contextul. Primele 48 de ore sunt critice pentru pacient din acest punct de vedere și în general, rejetul post transplant apare în primele două zile. În acest caz, suntem în a cincea zi și lucrurile funcționează bine”, a explicat dr. Marius Geantă.
Transplantul de inimă de porc la om: Modificările genetice, în faza embrionară
Dr. Marius Geantă a spus că modificările genetice au loc încă din faza embrionară a porcului respectiv, explicând concret cum se întâmplă aceste modificări.
„Ca să fac o comparație, imaginați-vă că aveți un text scris în Word și doriți să faceți anumite modificări pentru că a apărut o literă în plus sau vreți să modificați un anumit cuvânt. Mai mult sau mai puțin, tehnicile moderne de editare a genomului funcționează pe același principiu pe care funcționează editarea unui text în Word. Identificăm greșeala pe care vrem să o corectăm, înlocuim o literă cu alta sau mai adăugăm o literă pentru că știm că ADN-ul nostru, materialul genetic este format din patru tipuri de nucleotide care sunt codificate cu litere și practic, înlocuirea uneia sau a unui grup cu un alt grup de litere determină modificarea funcției genei respective. Aceasta este paralela și comparația cea mai potrivită”, a explicat dr. Marius Geantă.
Transplantul de inimă de porc la om: Pacientul nu era compatibil pentru o inimă umană
Întrebat cum a fost posibil transplantul de inimă de la porc la om în condițiile în care pacientul din SUA nu era compatibil să i se transplanteze o inimă umană, dr. Marius Geantă a declarat:
„Acum noi nu avem acces la toate datele pacientului respectiv, dar putem să intuim. Pentru a beneficia de un transplant, în general, o persoană trebuie să îndeplinească anumite condiții, inclusiv anumite criterii care să dea cumva o garanție că o inimă transplantată și acceptată de organismul respectiv va funcționa sau nu va avea o barieră în funcționare dată de alți factori asociați bolii pacientului respectiv. Foarte probabil, în această situație, pacientul despre care vorbim nu îndeplinea aceste criterii în întregime, nu se califica pentru un transplant cardiac. Și atunci se justifică de ce. Aici facem paralela cu studiile clinice pentru medicamente, în situația în care chiar nu mai ai nicio soluție, dar ai date despre o anumită intervenție, cum erau datele despre inima modificată genetic provenind de la porc că ar putea să funcționeze, îi propui pacientului această soluție. Și pacientul, sigur că își dă consimțământul informat asupra procedurii în sine”.
