Administrarea unei doze booster de vaccin Pfizer pentru copiii între 5 şi 11 ani, autorizată în SUA

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a autorizat utilizarea unei doze booster de vaccin Pfizer împotriva COVID-19 la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani, a anunţat marţi FDA, relatează Reuters.

Autorizaţia FDA face ca toate persoanele din Statele Unite cu vârsta peste 5 ani să devină eligibile pentru doze booster de vaccin Pfizer împotriva COVID-19, deşi este necesar şi acordul Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA în acest sens.

Copiii cu vârsta sub cinci ani nu sunt încă eligibili pentru un vaccin anti-COVID-19 în Statele Unite.

„Deşi în majoritatea cazurilor COVID-19 tinde să fie mai puţin sever la copii decât la adulţi, în urma valului Omicron un număr mai mare de copii s-au îmbolnăvit şi au fost spitalizaţi”, a declarat comisarul FDA, Robert Califf, într-un comunicat.

Guvernul american a cerut populaţiei să îşi facă doze booster de vaccin anti-COVID, iar celor nevaccinaţi care prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 sau de deces să se imunizeze.

Nu se ştie însă care este cererea pentru o doză booster pentru grupa de vârstă 5-11 ani. Doar 28,8% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani sunt complet vaccinaţi, conform celor mai recente date CDC.

Modificări în reglementările privind prescripția medicală electronică pentru medicamente. Ordinul, în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat, marți, Ordinul nr. 1.327/247/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu.

“Casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale, respectiv medicilor care au încheiate convenții pentru prescriere de medicamente un număr de prescripții medicale electronice online și offline, generat automat de Sistemul informatic pentru prescripția electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la solicitarea acestora, și organizează evidența prescripțiilor medicale electronice online și offline atribuite”, prevede noul ordin.

Potrivit actului normativ, prescripţiile medicale electronice se pot elibera de către orice farmacie care, la data eliberării acestora, se află în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, respectiv de către farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul bolnavilor cuprinşi în unele programe de sănătate cu scop curativ, conform hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Actul normativ reglementează și situația în care pentru un pacient sunt prescrise mai mult de 10 medicamente.

“În situațiile în care, pentru afecțiunile cronice de care suferă, asiguratul are nevoie de mai mult de 10 medicamente diferite, din subliste diferite/lună, se pot elibera mai multe prescripții medicale, cu respectarea limitelor de prescriere prevăzute de contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate”, se arată în actul normativ.

Noul ordin se va aplica de la 1 iunie 2022.

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

Ministrul sănătăţii şi Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. – Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 2 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale, respectiv medicilor care au încheiate convenţii pentru prescriere de medicamente un număr de prescripţii medicale electronice online şi offline, generat automat de Sistemul informatic pentru prescripţia electronică al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la solicitarea acestora, şi organizează evidenţa prescripţiilor medicale electronice online şi offline atribuite.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

3. În anexa nr. 2, la capitolul I punctul 2, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) emiterea de către unităţile spitaliceşti, pentru asiguraţi, pe timpul internării acestora, a prescripţiilor medicale electronice pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală – cu excepţia situaţiilor prevăzute în contractul-cadru şi normele metodologice de aplicare a acestuia.”

4. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4. Prescripţiile medicale electronice se pot elibera de către orice farmacie care, la data eliberării acestora, se află în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, respectiv de către farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul bolnavilor cuprinşi în unele programe de sănătate cu scop curativ, conform hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.”

5. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6. Se va întocmi o prescripţie medicală electronică distinctă pentru fiecare dintre următoarele situaţii:

6.1. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat (sublista C – secţiunea C2, Programul naţional cu scop curativ – 5 – Programul naţional de diabet zaharat, Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat); astfel, se va întocmi câte o prescripţie distinctă pentru fiecare dintre situaţiile următoare: tratamentul cu antidiabetice noninsulinice, tratamentul cu antidiabetice de tipul insulinelor + teste de automonitorizare, tratamentul mixt (antidiabetice noninsulinice + antidiabetice de tipul insulinelor) + teste de automonitorizare;

6.2. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (sublista C – secţiunea C2, Programul naţional cu scop curativ – 3 – Programul naţional de oncologie), conform hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

6.3. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu stare posttransplant (sublista C – secţiunea C2, Programul naţional cu scop curativ – 9 – Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, subprogramul 9.7 – Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi);

6.4. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ pentru care eliberarea se face prin farmaciile cu circuit închis ale spitalelor, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (pentru fiecare program, DCI-urile corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor fac obiectul unei prescripţii distincte);

6.5. DCI-uri notate cu (**)1 nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

6.6. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor cu sau fără contribuţie personală, prescrise pentru persoanele care se constituie în categoria de personal contractual;

6.7. DCI-uri prescrise în cadrul tratamentului pentru unele boli rare din cadrul Programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare – 6 – hemofilie şi talesemie (6.1), mucoviscidoză (6.4), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (6.5.2), sindromul Prader-Willi (6.7), boala Fabry (6.8), purpura trombocitopenică imună idiopatică cronică (6.17), fibroza pulmonară idiopatică (6.20), distrofia musculară Duchenne (6.21), angioedem ereditar (6.22), neuropatia optică ereditară Leber (6.23), limfangioleiomiomatoză (6.28);

6.8. DCI-uri din cadrul sublistei B, prescrise în regim de compensare 90% din preţul de referinţă pentru beneficiarii Programului privind compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, cu modificările şi completările ulterioare;

6.9. Medicamente corespunzătoare DCI-urilor pentru care au fost încheiate contracte cost-volum/cost-volum-rezultat.”

6. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„7. Prezenţa în formularul de prescripţie medicală electronică a doar 10 poziţii pentru prescriere nu limitează drepturile asiguratului prevăzute în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. În situaţiile în care, pentru afecţiunile cronice de care suferă, asiguratul are nevoie de mai mult de 10 medicamente diferite, din subliste diferite/lună, se pot elibera mai multe prescripţii medicale, cu respectarea limitelor de prescriere prevăzute de contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.”

7. În anexa nr. 2, la capitolul I punctul 10 litera b), subpunctul b4) se abrogă.

8. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 1, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) se alege prin bifare cu «x» categoria de furnizor de servicii medicale, după cum urmează:

– «MF» – medicină de familie;

– «Ambulatoriu» – ambulatoriul de specialitate (inclusiv cabinetele de medicină dentară); medicii angajaţi ai unui spital care prestează servicii în baza contractului încheiat între spital şi casa de asigurări de sănătate pentru servicii ambulatorii de specialitate vor bifa căsuţa «Ambulatoriu» atunci când eliberează prescripţii medicale electronice pacienţilor consultaţi în ambulatoriul de specialitate al spitalului;

– «Spital» – pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, inclusiv cele autorizate de Ministerul Sănătăţii să furnizeze servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare de zi, pentru prescripţiile medicale electronice prescrise la externare;

– «Altele» se va nota:

– cifra 1 pentru convenţiile încheiate cu medicii care îşi desfăşoară activitatea în dispensare TBC, laboratoare de sănătate mintală, respectiv centre de sănătate mintală şi staţionare de zi psihiatrie, cabinete de planificare familială, cabinete de medicină dentară care nu se află în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, care se află în structura spitalului ca unităţi fără personalitate juridică;

– cifra 2 pentru convenţiile încheiate cu celelalte categorii de medici prevăzute în contractul-cadru şi normele metodologice de aplicare a acestuia;

– cifra 3 pentru contractele încheiate pentru furnizarea de îngrijiri paliative la domiciliu.”

9. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 2 litera a), subpunctul (iii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(iii) se bifează «Pensionar» pentru toate persoanele care îşi dovedesc această calitate printr-un cupon de pensie; pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr 186/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se bifează categoria «lista B 90%»;”.

10. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 2 litera a), subpunctul (v) şi prima liniuţă a subpunctului (x) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(v) se bifează «Elev/Ucenic/Student (18-26 ani)» pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, care fac dovada calităţii lor de asigurat şi dacă nu realizează venituri. Pentru această categorie, contravaloarea medicamentelor prescrise se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la nivelul preţului de referinţă, în condiţiile contractului-cadru, dacă nu realizează venituri;

. . . . . . . . . .

– cifra 1, dacă este vorba de persoane beneficiare de legi speciale care nu apar menţionate distinct în formularul de prescripţie medicală electronică, dar care sunt menţionate distinct la art. 224 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, menţionându-se distinct actul normativ de care beneficiază;”.

11. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere”, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. PNS – se completează doar pentru prescripţiile care conţin DCI-uri din sublista C secţiunea C2 prin indicarea numărului programului/subprogramului din cadrul Programului naţional cu scop curativ: 3 – Programul naţional de oncologie, 5 – Programul naţional de diabet zaharat, Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat, 9 – Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană (9.7 – Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi) şi a unor boli rare cuprinse în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare – 6 – hemofilie şi talasemie (6.1), mucoviscidoză (6.4), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (6.5.2), sindromul Prader-Willi (6.7), boala Fabry (6.8), purpura trombocitopenică imună idiopatică cronică (6.17), fibroza pulmonară idiopatică (6.20), distrofia musculară Duchenne (6.21), angioedem ereditar (6.22), neuropatia optică ereditară Leber (6.23), limfangioleiomiomatoză (6.28), respectiv se va indica numărul programului pentru care eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu se face prin farmaciile cu circuit închis, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.”

12. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) «Cod diag.» – medicul prescriptor va înscrie, pentru fiecare poziţie de medicament prescrisă, codul diagnosticului pentru care se face prescripţia acestuia, utilizând clasificarea CIM revizia a 10-a, varianta 999 coduri de boală. Completarea câmpului este obligatorie.”

13. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

„d1) «Tip prescr.» – medicul prescriptor va înscrie litera «I» sau «C» doar pentru situaţiile în care în câmpul «tip dg.» este notată categoria «cronic», după cum urmează:

(i) se înscrie litera «I» pentru toate situaţiile în care, drept urmare a unui act medical propriu, medicul prescriptor recomandă o DCI nouă şi/sau o denumire comercială nouă, care nu a fost inclusă în schema terapeutică anterioară a beneficiarului prescripţiei medicale;

(ii) se înscrie litera «C» pentru toate situaţiile în care:

a) drept urmare a unui act medical propriu, medicul prescriptor recomandă o DCI şi/sau o denumire comercială, indiferent de concentraţie şi forma farmaceutică, inclusă deja în schema terapeutică a beneficiarului prescripţiei medicale;

b) drept urmare a unui act medical prestat de alţi medici în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, medicul prescriptor recomandă o DCI şi/sau o denumire comercială, indiferent de concentraţie şi forma farmaceutică, indiferent dacă aceasta a fost/nu a fost inclusă în schema terapeutică a beneficiarului prescripţiei medicale;”.

14. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) «% Preţ ref.» – se notează, după caz: procentul corespunzător de compensare (90%, 50%, 100% sau 20% din preţul de referinţă) al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secţiunea C1) şi D; procentul de compensare 90% din preţul de referinţă al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublista B pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 186/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţurilor de referinţă/prescripţie este de până la nivelul prevăzut în contractul-cadru; procentul de compensare 100% din preţul de referinţă al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secţiunile C1 şi C3) şi D, conform prevederilor legale în vigoare, pentru: copii (cu vârsta sub 18 ani), tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, gravide/lăuze; procentul de compensare 100% din preţul de referinţă aferent sublistelor A, B, C (secţiunea C1) şi D pentru categoriile de asiguraţi beneficiari ai legilor speciale (veterani, revoluţionari, persoane cu handicap etc.); procentul de compensare 100% din preţul de decontare pentru DCI-urile din sublista C (secţiunea C2) pentru toate categoriile de asiguraţi beneficiari de programe/subprograme naţionale de sănătate curative, în conformitate cu prevederile normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;”.

15. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4 litera i), subpunctele (ii) şi (iv) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(ii) pentru prescripţiile care conţin şi DCI-urile din sublista C1, aferente unei categorii de boală, pentru orice categorie de asigurat adult/copil, în rubrica «Listă», în dreptul DCI-urilor aferente unei categorii de boală se va nota categoria respectivă (G1 – G31a-h);

. . . . . . . . . .

(iv) pentru prescripţiile care conţin DCI-uri din sublista C, secţiunea C2, în rubrica «Listă» se va nota C2. Completarea în câmpul 3 a numărului programului/subprogramului din cadrul Programului naţional cu scop curativ este obligatorie;”.

16. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, literele l) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„l) «Semnătură medic prescriptor» – se execută semnătura medicului care a emis prescripţia medicală electronică în situaţia în care acesta nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă şi nu o poate folosi, precum şi în cazul prescrierii electronice offline;

. . . . . . . . . .

o) «Acest document a fost generat şi semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2001» – se completează şi conţine confirmarea semnăturii electronice extinse a medicului care a emis prescripţia medicală electronică.”

17. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, litera m) se abrogă.

18. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. «Farmacia» – se completează cu denumirea farmaciei, codul unic de identificare – CUI, casa de asigurări de sănătate cu care farmacia a încheiat contract, numărul contractului de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, respectiv numărul contractului de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, după caz.”

19. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare” punctul 3, literele c), d), e), i), j) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) «Listă» – se completează conform prevederilor cap. II pct. I.4 lit. i) subpct. (i), (ii) şi (iv);

d) «Cod diag.» – se completează codul diagnosticului aşa cum a fost completat de medicul prescriptor în componenta prescriere, pentru fiecare poziţie de medicament care este eliberată;

e) «Denumire comercială» – farmacistul va menţiona în această rubrică şi în faţa persoanei care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicitul acestuia) medicamentele pe care le eliberează. În cazul testelor de automonitorizare, farmacia va specifica în cadrul acestei rubrici sintagma «teste de automonitorizare», iar la rubrica «Valoare compensare» va înscrie suma rezultată ca urmare a înmulţirii numărului de teste de automonitorizare eliberate cu preţul de decontare stabilit pentru un test de automonitorizare. În situaţia în care primitorul renunţă la anumite DCI-uri/medicamente şi/sau materiale sanitare cuprinse în prescripţia medicală electronică online şi offline, farmacistul va completa componenta eliberare numai cu medicamentele eliberate şi va lista un exemplar al acesteia, pe care primitorul semnează, cu precizarea poziţiilor (din componenta prescriere) corespunzătoare medicamentelor la care renunţă, nefiind permisă eliberarea altor medicamente/materiale sanitare din farmacie în cadrul sumei respective. În cazul DCI-urilor din sublista B prescrise beneficiarilor Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 186/2009, cu modificările şi completările ulterioare, la rubrica «Valoare compensare» se vor trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare corespunzătoare aplicării cotei de 50% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «CNAS», şi valoarea de compensare de 40% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «MS», pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţului de referinţă este de până la nivelul prevăzut în contractul-cadru.

În cazul eliberării fracţionate, în ceea ce priveşte atât numărul, cât şi cantitatea din fiecare medicament, farmacistul va completa atât componenta eliberare, cât şi componenta eliberare pentru pacient şi va înmâna primitorului componenta eliberare pentru pacient pentru a se prezenta la aceeaşi sau la altă farmacie;

. . . . . . . . . .

i) «Numele persoanei care eliberează» – se completează numele şi prenumele personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele;

j) «Semnătura» – se execută semnătura personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele în situaţia în care acesta nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă şi nu o poate folosi;

. . . . . . . . . .

m) «Acest document a fost generat şi semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2001» – se completează şi conţine confirmarea semnăturii electronice a farmacistului care eliberează medicamentele.”

20. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare” punctul 3, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

„d1) «Tip prescr.» – se completează «I» sau «C» aşa cum a fost completat de medicul prescriptor în componenta prescriere, pentru fiecare poziţie de medicament care este eliberată;”.

21. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare” punctul 3, litera k) se abrogă.

22. În anexa nr. 2, la capitolul III „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare pentru pacient”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. «Farmacia» – se completează cu denumirea farmaciei, codul unic de identificare – CUI, casa de asigurări de sănătate cu care farmacia a încheiat contract, numărul contractului de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, respectiv numărul contractului de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, după caz.”

23. În anexa nr. 2, la capitolul III „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare pentru pacient” punctul 3, literele d), e), i), j) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„d) «Listă» – se completează conform prevederilor cap. II pct. I.4 lit. i) subpct. (i), (ii) şi (iv);

e) «Cod diag.» – se completează codul diagnosticului aşa cum a fost completat de medicul prescriptor în componenta prescriere, pentru fiecare poziţie de medicament care este eliberată;

. . . . . . . . . .

i) «Numele persoanei care eliberează» – se completează numele şi prenumele personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele;

j) «Semnătura» – se execută semnătura personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele în situaţia în care acesta nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă şi nu o poate folosi;

. . . . . . . . . .

m) «Acest document a fost generat şi semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2001» – se completează şi conţine confirmarea semnăturii electronice a farmacistului care eliberează medicamentele.”

24. În anexa nr. 2, la capitolul III „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare pentru pacient” punctul 3, litera k) se abrogă.

Art. II. – Prescripţiile medicale electronice emise de furnizorii de servicii medicale până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se pot elibera de către farmacii până la data expirării termenului de valabilitate a prescripţiei medicale stabilit potrivit prevederilor legale în vigoare la data prescrierii medicamentului.

Art. III. – Prezentul ordin se publică in Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iunie 2022.

 

Institutul Clinic Fundeni: Starea fetiței transplantate hepatic se menține extrem de critică

Starea fetiţei transplantate hepatic la Institutul Clinic Fundeni este în continuare critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă, informează instituţia medicală, marți, într-un comunicat de presă.

„În prima zi după reintervenția chirurgucală, starea fetiței transplantate se menține extrem de critică, necesitind în continuare măsuri susţinute de terapie intensivă”, afirmă sursa citată.

Institutul Clinic Fundeni a anunțat, luni, că după o perioadă cu evoluţie favorabilă, starea clinică a fetiţei transplantate a suferit agravare progresivă în ultimele zile.

„În cursul zilei de astăzi (luni – n.r) s-a reintervenit chirurgical identificându-se complicaţii ale anastomozei biliare, care au fost corectate. În acest moment starea fetiţei este critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă”, a transmis, luni, unitatea medicală.

Transplantul hepatic a fost realizat, pe 30 aprilie, în cadrul Şcolii de Chirurgie a Institutului Clinic Fundeni.

Echipa chirurgicală şi de îngrijire a fost compusă din specialişti de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

Președinte SNR: Avem nevoie neapărat de strategie naţională pentru accidentul vascular cerebral

Preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), prof. dr. Cristina Tiu, a precizat că, anual, în România se înregistrează în jur de 55.000 accidente vasculare cerebrale cu o mare mortalitate, morbiditate, cu dizabilitate reziduală la 30% dintre pacienţi.

„S-a înregistrat o creșetere importantă a numărului de trombolize în țară. Din păcate, partea de endovascular nu a ţinut pasul la fel de bine şi este obiectivul nostru în acest moment să creştem rata de trombectomie mecanică. Sunt cinci centre active. (…) Este imperios necesar să creăm o curriculă de pregătire pentru neuro-intervenţional, pentru că, altfel, nu vom putea acoperi aceste nevoi. (…) Momentul între debutul simptomelor şi până la apelul către ambulanţă este undeva la 185 de minute. În ceea ce priveşte partea legată de ambulanţă întârzierea este undeva de 83 de minute”, a susţinut prof. dr. Cristina Tiu, la evenimentul de lansare a campaniei “Timpul înseamnă viață”, inițiată de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).

Potrivit președintelui Societăţii de Neurologie din România, sunt necesare mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale acute şi personal mai numeros şi instruit.

„Avem nevoie de mult mai multe centre de neuroreabilitare. Avem nevoie neapărat de strategie naţională pentru accidentul vascular cerebral”, a subliniat prof. dr. Cristina Tiu.

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat că este necesară o abordare strategică a acestei patologii.

„Avem deja un model de bună practică care se extinde în ceea ce priveşte tratamentul infarctului miocardic şi care a dus la schimbarea indicatorilor legaţi de supravieţuirea şi supravieţuirea de bună calitate a persoanelor cu infarct. (…) Este necesară o abordare strategică a acestei patologii, care să ducă la accesul la servicii medicale care să poată să facă posibil tratamentul precoce al accidentului vascular ischemic la nivel naţional. Să nu existe practic niciun judeţe în care să nu existe acces la acest tip de servicii. Va reduce mult mortalitatea şi, mai ales, dizabilitatea, pentru că multe dintre persoanele care suferă accidente vasculare cerebrale rămân cu sechele foarte serioase şi recuperarea lor este dificilă sau chiar imposibilă, afectează capacitatea de muncă şi viaţa de zi cu zi”, a declarat, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Dr. Alis Grasu: La fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral, la nivel mondial

Managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF), dr. Alis Grasu, a atras atenţia, marţi, că, la nivel mondial, la fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral, iar în medie o persoană din şase va suferi un AVC pe parcursul vieţii.

„La fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral la nivel mondial. În medie, o persoană din şase va suferi un accident vascular cerebral pe parcursul vieţii. (…) Până la apariţia trombolizei, dintre persoanele care făceau accident vascular cerebral jumătate plecau acasă cu cel puţin o dizabilitate. De la introducerea tratamentului trombolitic, proporţia a scăzut, scade continuu numărul celor care rămân cu urmări, cu dizabilităţi după accidentul vascular cerebral ischemic. Un pacient cu accident vascular cerebral ischemic netratat pierde în jur de 1,5 – 2 milioane de neuroni pe minut. Tromboliza duce la reperfuzia, reperfuzia reduce semnificativ gradul de ischemie și pierderea de neuroni, implicit”, a explicat dr. Alis Grasu, la evenimentul de lansare a campaniei “Timpul înseamnă viață”, inițiată de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).

 

 

Câte persoane s-au vaccinat anti-COVID cu doza a patra în prima zi în care s-a administrat această doză

292 de persoane s-au imunizat luni cu doza a patra de vaccin împotriva COVID-19, prima zi în care s-a administrat această doză.

„Cei care doresc să îşi facă doza 4 de vaccin împotriva COVID-19 se pot adresa centrelor de vaccinare şi medicilor de familie. Nu trebuie să fie neapărat medicul dumneavoastră de familie sau un anumit centru de vaccinare. Iar pentru cei care se tem că procesul va fi unul dificil din cauza închiderii unora dintre centre, e bine de ştiut că în acest moment sunt peste 100 de centre deschise la nivelul întregii ţări”, informează pagina de Facebook a platformei naţionale Ro Vaccinare.

Potrivit aceleiaşi surse, lista centrelor de vaccinare va fi actualizată în scurt timp pe platforma naţională de informare.

„Pentru a afla centrele de vaccinare din fiecare judeţ, vă rugăm să accesaţi site-urile DSP-urilor şi ale CNAS-urilor judeţene”, susţine aceeaşi sursă.

Lista cabinetelor medicilor de familie care vaccinează împotriva COVID-19 poate fi accesată pe https://vaccinare-covid.gov.ro/vaccinare-medici-familie/.

Conf. dr. Diana Loreta Păun: Accidentul vascular cerebral, una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate pe plan mondial, poate fi prevenit

Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate pe plan mondial și principala cauză de dizabilitate cu costuri importante pentru bunăstarea pacientului și pentru calitatea vieții, a declarat, marți, Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale.

“Aceste statistici arată gravitatea afeciunii și nevoii de acțiune imediată. Administrația Prezidențială se alătură eforturilor de conștientizare a importanței prezentării imediate la spital, în cazul producerii unui accident vascular cerebral“, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, la evenimentul de lansare a campaniei “Timpul înseamnă viață”, inițiată de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).

Conf. dr. Diana Loreta Păun a subliniat semnele unui accident vascular cerebral.

“Asimetrie bruscă a feței, scăderea forței musculare cu slăbiciune a unui braț sau a unui picior, tulburare de vorbire sau tulburare de coordonare a membrelor, a căror recunoaștere importantă este deosebit de importantă pentru salvarea vieții și reducerea riscului de dizabilitate. Nu uitați, timpul înseamnă viață“, a explicat Conf. dr. Diana Loreta Păun.

Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit, a precizat consilierul prezidențial.

“Importanța conștientizării modului de prevenție este esențială și fiecare dintre noi poate acorda o atenție deosebită factorilor de risc, precum hipertensiunea arterială, menținerea greutății optime, alimentația sănătoasă, exercițiile fizice, renunțarea la fumat, screening sau controlae periodice la specialist în cazul afecțiunilor preexistente“, a atras atenția Conf. dr. Diana Loreta Păun.

Acțiunile individuale trebuie dublate de eforturile autorităților, prin continuarea investițiilor pentru reconfigurarea geografică a centrelor de excelență, care pot fi reactivate pentru reducerea timpilor de acțiune în caz de accident vascular cerebral, a mai transmis Conf. dr. Diana Loreta Păun.

 

Creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare, la Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara

sursa foto: Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara/Facebook

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. “Victor Babeș“ Timișoara informează, marți, că a înregistrat o creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare în ultimele zile.

Potrivit sursei citate, în fiecare zi, 10-12 pacienți se prezintă în Ambulatoriu sau la Camera de Gardă a unității medicale cu suspiciunea de pneumonie comunitară. Aceasta reprezintă o afecțiune inflamatorie acută a parenchimului pulmonar, de origine infecțioasă.

Penumonia comunitară se transmite pe cale respiratorie, avand o rată de mortalitate de aproape 15 la sută în cazul pacienților cu comorbidități. Deficitul de imunitate este principala cauză de îmbolnăvire.

“Timp de aproape doi ani, datorită protecției oferite de purtarea măștilor, aproape că nu am putut să vorbim de penumonii comunitare. Așa cum îi spune și numele, îmbolnăvirea se produce în comunitate. Transmiterea este foarte ridicată, și asta îndeosebi în cazul persoanelor imunocompromise. Odată cu renunțarea la purtarea măștii, au început să apară, și acum chiar să crească numărul celor care dezvoltă o asemenea pneumonie. Din fericire, în majoritatea cazurilor vorbim de forme ușoare, care se pot trata ambulatoriu. Dacă, însă, pacientul are comorbidități, se impune internarea lui în spital pentru administrarea tratamentului. Și în această grupă intră persoanele care au neoplazii, boli renale cronice, BPOC (Boală Pulmonară Cronică Obstructivă), bronșiectazii, în general, persoane cu imunitate compromisă și care pot prezența risc vital”, spune dr. Geru Gabriel ,medic primar pneumolog la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. “Victor Babeș“ Timișoara.

Simptomele pneumoniei comunitare

Pneumonia comunitară se manifestă prin febră înaltă, peste 38 de grade, cu debit acut, frisoane, junghiuri toracice, tuse cu expectorații, dificultăți de respirație, mialgii, hemoptizie (spută cu sânge), cefalee și chiar durere abdominală.

“Până acum vorbeam de o specificitate temporală a cazurilor, în sensul că majoritatea apăreau primăvara devreme și toamna. Acum am constatat o creștere a numărului de persoane ce contractează penumonii chiar și în această perioadă de primăvară târzie, când temperaturile sunt de peste 22-25 grade. Practic, nu doar că am revenit la numărul de cazuri de dinainte de pandemie, dar putem vorbi și de o creștere a acestora, iar principalul factor este această imunitate scăzută a pacienților. Iar în cazul pacienților cu comorbidități, există chiar posibiltatea de apariție a unor complicații care pot duce la insuficiență respiratorie, chiar șoc septic, și, de aceea, cei care prezintă un asemenea risc rămân internați în spital. Recomandarea mea ar fi ca bătrânii sau cei cu afecțiuni grave să continue să poarte mască atunci când sunt în colectivități mari. Trebuie să ne gândim că, totuși, penumonia comunitară are o mortalitate de aproape 15 la sută în cazul pacienților care ajung să necesite spitalizare”, mai spune dr. Gabriel Geru.

În ultima săptămâna, la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara au fost investigați pentru pneumonie comunitară peste 40 pacienți.

 

17 mai, Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii

Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii este marcată anual la 17 mai, în vederea sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile şi efectele tensiunii arteriale crescute şi încurajării cetăţenilor din toate ţările să prevină şi să controleze această boală.

Această zi este promovată, începând din 2005, de Liga Mondială a Hipertensiunii (World Hypertension League – WHL), în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune (International Society of Hypertension – ISH) şi cu alte organizaţii, potrivit Societății Române de Cardiologie.

Hipertensiunea este definită ca o creştere a presiunii sângelui peste limita normală şi care poate cauza afecţiuni ale inimii, creierului, rinichilor şi ochilor. Este numită ucigaşul tăcut deoarece boala poate evolua fără simptome. Netratată, sau tratată necorespunzător, poate duce la complicaţii severe precum invaliditatea sau la complicaţii fatale, cum ar fi infarctul sau atacul cerebral. Hipertensiunea arterială este responsabilă, prin complicaţiile sale, de aproximativ 50% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare şi accidente vasculare cerebrale, care împreună sunt cele mai mari cauze ale morbidităţii şi mortalităţii la nivel mondial, potrivit Societății Române de Cardiologie.

La nivel global, se estimează că în jur de 1,5 miliarde de oameni suferă de hipertensiune arterială, potrivit www.sant.ro. Aproximativ o jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială nu sunt conştiente de faptul că o au şi că mai puţin de 20% sunt controlate.

În România, creşterea tensiunii arteriale reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza prevalenţei sale crescute la populaţia adultă. Societatea Română de Hipertensiune a demarat în noiembrie 2015 şi februarie – aprilie 2016, studiul intitulat „Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România” – SEPHAR III, realizat la nivel naţional, pe un eşantion de 2000 de adulţi. Potrivit acestui studiu, factorii posibili implicaţi în creşterea numărului de pacienţi hipertensivi sunt consumul excesiv de sare (în medie 12,5 g/zi fără de un necesar de 6 g/zi), obezitatea în continuă creştere la copii, adolescenţi şi tineri, dislipidemiile, precum şi creşterea prevalenţei diabetului zaharat, arată www.cardioportal.ro.

În anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, hipertensiunea arterială s-a identificat, , la aproape 40% dintre pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, cu menţiunea că formele severe de COVID-19 au evoluat în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află şi mulţi hipertensivi, fără ca hipertensiunea să influenţeze însă rata de mortalitate în COVID-19, potrivit www.societate-hipertensiune.ro.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională referitor la prevederi din Legea privind reforma în sănătate

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţie de neconstituţionalitate referitor la prevederi din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

„Prevederile art. 393 alin. (3) şi ale art. 488 alin. (3) din Legea 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie”, menţionează excepţia de neconstituţionalitate.

Conform articolului 393, alineat 3, acţiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor din România cu privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic se pune în mişcare cu înştiinţarea prealabilă a colegiului al cărui membru este medicul respectiv.

Articolul 488, alineatul 3 stipulează că acţiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România cu privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic stomatolog se pune în mişcare cu înştiinţarea prealabilă a colegiului teritorial al cărui membru este medicul stomatolog respectiv şi a Biroului executiv naţional.

În opinia Avocatului Poporului, formularea „fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog”, având în vedere că normele din Legea privind reforma în sănătate sunt în general nesistematizate, iar terminologia în general inconsecventă, permite şi interpretarea potrivit căreia alineatul în discuţie se referă la orice fapte, nu doar la cele privind caracterul ilicit al exercitării profesiei.

„Interpretarea sistemică şi teologică poate fi contrazisă de cea literală (…). Legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze într-un mod clar, precis şi imprevizibil, în acord cu prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, condiţiile în care se exercită acţiunea penală în acest caz şi, mai ales, pentru care infracţiuni se pune în mişcare această acţiune, respectiv: i) pentru practicarea profesiei de medic/medic stomatolog de către o persoană care nu are această calitate, ii) pentru fapte ce nu au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog sau iii) în ambele situaţii”, prevede excepţia de neconstituţionalitate.

Sesizarea Avocatului Poporului poate fi consultată AICI