Organizaţia Panamericană pentru Sănătate: Numărul cazurilor de COVID-19, în creştere în Americi

Numărul cazurilor de COVID-19 este din nou în creştere în Americi, numeroase ţări abandonând măsurile impuse în timpul pandemiei, precum purtarea măştii de protecţie şi distanţarea socială şi multe înregistrând rate scăzute de vaccinare, a declarat, miercuri, Organizaţia Panamericană pentru Sănătate (PAHO), informează Reuters.

Numărul cazurilor din Americi a crescut cu 27,2% săptămâna trecută comparativ cu cea precedentă, determinată în principal de o creştere a numărului de cazuri de infectare în Statele Unite, conform PAHO.

Peste jumătate dintr-un total de 918.000 de cazuri de infectare au fost înregistrate în America de Nord, numărul cazurilor din SUA înregistrând o creştere cu 33%, până la 605.000 în ultima săptămână. Numărul cazurilor de infectare în America de Nord a crescut în ultimele şapte săptămâni.

Directorul PAHO, doctor Carissa Etienne, a remarcat că multe ţări şi guverne locale renunţă la măsurile de protecţie împotriva virusului şi au redeschis graniţele după o perioadă de scădere a numărului de cazuri de infectare.

„Masca şi distanţarea socială ne-au servit bine de la începutul pandemiei şi sunt încă măsuri valabile pentru reducerea transmiterii virusului”, a spus directorul PAHO, adăugând că guvernele ar trebui să fie pregătite să extindă aceste măsuri ori de câte ori există o creştere a numărului de cazuri de infectare sau a deceselor.

Prea multe persoane continuă să fie în pericol deoarece doar 14 dintre cele 51 de ţări şi teritorii din Americi au atins obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de vaccinare a 70% din populaţia lor, a adăugat Etienne în timpul unei conferinţe de presă.

PAHO a declarat că numărul noilor cazuri de infectare cu COVID-19 şi a deceselor în regiune a crescut constant în ultimele patru săptămâni, peste 3.500 de decese fiind raportate săptămâna trecută.

America Centrală a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a numărului de cazuri, infecţiile crescând cu 80%. În Brazilia, a doua cea mai populată ţară din Americi, numărul cazurilor de infectare a crescut cu 9%, până la 120.000.

„Este timpul să facem un bilanţ al acestor cifre şi să acţionăm. COVID este din nou în ascensiune în Americi”, a spus Etienne. „Adevărul este că acest virus nu va dispărea prea curând”, a adăugat ea.

Autorităţile sanitare din Statele Unite iau în considerare extinderea eligibilităţii pentru a doua doză de rapel a vaccinurilor anti-COVID-19 la persoanele cu vârste sub 50 de ani în contextul unei creşteri constante a numărului de cazuri, de trei ori peste cifra de luna trecută.

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a SUA a autorizat la sfârşitul lunii martie o a doua doză de rapel a vaccinurilor de la Moderna şi Pfizer/BioNTech pentru persoanele de 50 de ani şi peste această vârstă, citând date care arată reducerea imunităţii şi riscurile prezentate de variantele Omicron ale virusului.

„În ceea ce priveşte o a patra doză pentru cei sub 50 de ani, acest lucru va necesita o acţiune din partea FDA şi purtăm discuţii în acest sens”, a declarat, miercuri, directorul Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA, Rochelle Walenksy.

Numărul cazurilor a crescut constant în ultimele cinci săptămâni, a spus Walensky într-un briefing la Casa Albă, media actuală pe şapte zile a cazurilor zilnice înregistrând o creştere cu 26% comparativ cu săptămâna precedentă, la 94.000 de cazuri pe zi, existând de trei ori mai multe cazuri în ultima lună. Media pe şapte zile a spitalizărilor a crescut cu 19%, până la aproximativ 3.000 pe zi, iar media deceselor a fost de 275 pe zi, a spus ea.

„Desigur, trebuie să ne amintim că fiecare persoană pe care am pierdut-o din cauza COVID-19 este o tragedie şi aproape 300 de decese pe zi sunt în continuare mult prea multe”, a declarat Walensky.

SCJU Târgu Mureş: Intervenţie dificilă de excizie a unei tumori de 12 kilograme, de la un pacient de 42 de ani

O echipă de medici chirurgi din cadrul Secţiei Clinice Chirurgie I a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş a reuşit extirparea unei tumori gigantice, care avea un diametru de 35 de centimetri şi aproximativ 12 kilograme, de la un pacient în vârstă de 42 de ani.

Potrivit unui comunicat de presă al SCJU Târgu Mureş, intervenţia de excizie a formaţiunii tumorale gigante retroperitoneale, care îngloba rinichiul stâng, hilul renal, muşchiul psoas stâng, diafragmul stâng, a fost coordonată de doctorul Daniel Popa, medic primar chirurgie generală.

„Intervenţia, care a fost extrem de dificilă din cauza volumului mare al tumorii, care avea un diametru de 35 de cm şi aproximativ 12 kg, dar şi datorită relaţiei strânse cu elemente vasculare importante, a durat aproximativ 2 ore, s-a desfăşurat în Blocul operator Chirurgie I şi a constat în excizia în întregime a formaţiunii tumorale, fără a lăsa ţesut tumoral restant. Evoluţia postoperatorie a pacientului este una favorabilă, urmând ca acesta să fie externat în următoarea perioadă”, se arată în comunicat.

Echipa care a realizat intervenţia este formată din dr. Daniel Popa, medic primar chirurgie generală, dr. Cosmin Nicolescu, medic primar chirurgie generală, dr. Horvath Zsuzsanna, medic specialist ATI, şi dr. Dumitru Godja, medic rezident chirurgie generală.

Cazuri de variola maimuței, o boală rară în Europa, identificate în Spania și Portugalia

După Marea Britanie, Spania şi Portugalia au anunţat la rândul lor, miercuri, că au identificat aproximativ treizeci de cazuri suspecte sau confirmate de variola maimuţei, o boală rară în Europa, informează AFP.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat, marţi, că doreşte să facă lumină, cu ajutorul Marii Britanii, în privinţa cazurilor de variola maimuţei depistate în această ţară de la începutul lunii mai.

Endemică în Africa de Vest, această boală virală („monkeypox”) a fost acum detectată în Portugalia la „peste 20 de cazuri suspecte (…) în regiunea Lisabonei (vest), dintre care cinci au fost confirmate”, a anunţat Direcţia Generală de Sănătate din Portugalia într-un comunicat de presă.

„Aceste cazuri, majoritatea tineri, toţi bărbaţi, prezentau leziuni ulceroase”, a precizat autoritatea sanitară.

În Spania, opt cazuri suspecte au fost raportate şi „nu au fost încă confirmate” prin teste, a declarat Ministerul Sănătăţii.

Simptome

Potrivit autorităţilor spaniole şi portugheze, care au declanşat alertă naţională de sănătate, această boală rară nu este foarte contagioasă de la om la om, nu are tratament şi, în general, se vindecă de la sine.

Simptomele includ febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri de spate, ganglioni limfatici umflaţi, frisoane şi oboseală. Pot să apară erupţii cutanate, adesea pe faţă, care să se răspândească în alte zone ale corpului.

Începând de la 6 mai, şapte cazuri au fost identificate în Marea Britanie, potrivit Agenţiei britanice de Securitate (UKHSA).

Cu excepţia primului caz – persoana infectată călătorise recent în Nigeria – pacienţii au fost infectaţi în Marea Britanie, ceea ce a stârnit temeri privind o transmitere comunitară.

Guvernul a aprobat prevederi referitoare la la colectarea şi raportarea datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în RUBT

Guvernul a aprobat, miercuri, la propunerea Ministerului Sănătății, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea conținutului și a metodologiei de colectare și raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul Unic de Boli Transmisibile. Furnizorii de servicii medicale care nu raportează cazurile depistate de boli transmisibile riscă amenzi de până la 5.000 de lei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, documentul actualizează circuitul de raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul Unic de Boli Transmisibile, conform directivelor europene având ca scop optimizarea și armonizarea raportării și o mai bună gestionare a alertelor.

În acest sens, furnizorii de servicii medicale din sistemul public și privat, cât și cei din rețeaua sanitară aparținând altor ministere, inclusiv cei din unitățile de asistență socială, au obligația de a raporta bolile transmisibile în Registrul Unic de boli transmisibile (RUBT), iar validarea datelor va fi realizată de către medicul epidemiolog din direcția de sănătate publică.

”În Fișa unică de raportare a bolilor transmisibile vor fi incluse și Infecțiile asociate îngrijirilor medicale, infecția HIV / SIDA, tuberculoză, infecția cu SARS – Cov-2”, informează sursa citată.

În cazul necompletării de către furnizorii de servicii medicale a fișei unice de raportare a cazului de boală transmisibilă, cât și nedeclararea cazurilor depistate de boli transmisibile sunt introduse sancțiuni contravenționale, de la avertisment scris până la amendă de 5.000 lei.

”Cunoașterea epidemiologiei bolilor transmisibile în România are importanță națională, pentru stabilirea priorităților și alocarea resurselor, dar și importanță internațională pentru prevenirea transmiterii trans-frontaliere a acestor boli”, arată sursa citată.

Guvernul a aprobat metodologia de raportare și a circuitului informațional în Registrul Electronic Național de Vaccinări

Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea metodologiei de raportare și a circuitului informațional în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV), informează Ministerul Sănătății. Neînregistrarea datelor în RENV este sancționată cu amenzi de până la 5.000 de lei.

Actul normativ urmărește optimizarea raportării vaccinărilor prin actualizarea cadrului legislativ privind metodologia de raportare și a circuitului informațional în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) de către toți furnizorii de servicii medicale de vaccinare.

”Astfel, furnizorii de servicii medicale, care prestează servicii de vaccinare, indiferent de forma de organizare a asistenței medicale în cadrul sistemului public și privat și indiferent de casa de asigurări de sănătate cu care au încheiat contract de furnizare de servicii medicale, au obligația de a se înregistra în RENV ca utilizatori cu scopul de a beneficia de date de acces în vederea raportării”, informează Ministerul Sănătății.

Actul normativ prevede, în premieră, și sancțiuni contravenționale pentru neînregistrarea datelor în RENV.

”Neînregistrarea datelor în RENV constituie contravenție și se sancționează cu amenzi între 500 și 5000 lei”, anunță sursa citată.

Indicatorii pentru consolidarea și modernizarea a două pavilioane din cadrul Spitalului Militar Central, aprobați de Guvern

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea și modernizarea a două pavilioane din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”.

Lucrările de intervenție vor viza secția de radioterapie din pavilionul H5 și secția de dermatologie și centrul de imagistică din pavilionul E, potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

”Astfel, pavilionul E va fi modernizat, recompartimentat, consolidat din punct de vedere seismic și dotat cu mobilier și aparatură modernă atât pentru activitatea curentă, cât și pentru situații de criză, în vederea modernizării condițiilor de spitalizare și a spațiilor de lucru pentru personalul medical. Prin aplicarea măsurilor de consolidare propuse, acesta va putea fi încadrat în clasa de risc seismic RsIV”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, în cadrul pavilionului H5 se va construi o clădire destinată instalării unui accelerator linear medical cu energii fotonice de 10MV, dotat cu colimator multilamelar și sistem de imagerie MV, kV, CBCT, care va asigura tratamente de înaltă performanță. Suprafața totală construită va fi de 493,5 mp, iar regimul de înălțime propus este format din subsol tehnic și demisol.

”Investițiile în astfel de obiective sunt necesare și urgente, motiv pentru care Programul de guvernare 2021-2024 prevede construirea, reabilitarea și dotarea a 200 de centre medicale în mediul rural, a 15 spitale județene, a 30 de spitale municipale și orășenești, precum și a 7 spitale, inclusiv maternități”, a precizat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Valoarea totală a celor două investiții este de 128.604.000 lei, din care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va asigura o finanțare de 25.371.000 lei, diferența fiind acordată de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”.

Fetița de cinci ani transplantată hepatic la Institutul Clinic Fundeni a decedat, în urma complicațiilor postoperatorii

Fetița de cinci ani transplantată hepatic la Institutul Clinic Fundeni a decedat, a anunțat, miercuri, instituția medicală.

„Fetița care a suferit un transplant de ficat pe data de 30 aprilie a decedat în seara zilei de 17 mai, ora 20:40, în urma complicațiilor postoperatorii apărute în ultimele zile”, a informat Institutul Clinic Fundeni.

Fetița, suspectată inițial de hepatită de cauză necunoscută și diagnosticată ulterior cu boala Wilson și insuficiență hepatică, a fost supusă unui transplant de ficat, pe 30 aprilie, în cadrul Şcolii de Chirurgie a Institutului Clinic Fundeni.

Echipa chirurgicală şi de îngrijire a fost compusă din specialişti de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

Luni, Institutul Clinic Fundeni a anunțat că starea fetiţei transplantate hepatic este critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă.

„După o perioadă cu evoluţie favorabilă, starea clinică a fetiţei transplantate a suferit agravare progresivă în ultimele 3 zile. În cursul zilei de astăzi (luni – n.r) s-a reintervenit chirurgical identificându-se complicaţii ale anastomozei biliare, care au fost corectate. În acest moment starea fetiţei este critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă”, afirma sursa citată pe 16 mai.

 

 

INSP: Peste 43% din cazurile confirmate de COVID-19, la persoane nevaccinate, în ultima săptămână

În săptămâna 9 – 15 mai, 43.7% din cazurile confirmate de COVID-19 au fost înregistrate la persoane nevaccinate, informează, miercuri, un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit raportului, în aceeaşi săptămână, 65.9% din decesele înregistrate ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 au fost la persoane nevaccinate.

Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, jumătate erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

De asemenea, 42.5% din cazuri au fost înregistrate în București, Cluj, Timiș, Brașov ș i Iași, iar 48.8% din totalul deceselor au fost înregistrate in Dolj, Galați, Bacău, Călărași și Bucureșt.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86.4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, 54,6% din decese – la bărbaţi.

Conform INSP, 93,6% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

Dr. Marius Geantă, ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută

Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, subliniază că sunt luate în calcul, în continuare, mai multe ipoteze pentru a explica apariția cazurilor de hepatită de cauză necunoscută, dar mai ales a formelor grave, care duc rapid la insuficiență hepatică și la nevoia de transplant de ficat.

”Deși se adună în continuare date în mai multe țări (atât despre noi cazuri, dar și date individualizate despre fiecare caz), analiza este îngreunată de indisponibilitatea unor informații cheie (provenind, de exemplu, din biopsia hepatică; în puținele cazuri în care au existat date de biopsie hepatică, s-a dovedit că aceasta nu este sugestivă pentru a susține implicarea directă a adenovirusului 41F) sau de date incomplete (de exemplu, s-au luat în calcul date despre infecția recenta cu SARS-CoV-2, nu și date despre o infecție mai veche, care a trecut de faza acută). De ce este atât de important să fie luate în calcul cât mai multe informații? Pentru a putea elimina sau valida ipotezele de lucru”, a scris dr. Marius Geantă pe pagina sa de Facebook.

Potrivit medicului, un studiu de caz publicat recent în The Lancet, și bazat de studii în laborator, ”aduce o ipoteză pe care mulți cercetători o consideră plauzibilă pentru a explica de ce apar aceste forme fulminante de hepatită la copii la care s-a identificat prezența adenovirusului 41F (dar alte date disponibile până acum nu susțineau și nici nu puteau explica mecanismul prin care apare hepatita fulminantă, cunoscând faptul că adenovirusul 41F determină afectări gastrointestinale, alături de cele respiratorii; nu exista dovezi care să lege, istoric, infectarea cu acest subtip de adenovirus de apariția hepatitei fulminante)”.

”În studiul menționat, s-au dat în calcul analize care nu au fost incluse în cele mai multe dintre cercetările anterioare: analiza SARS-CoV-2 în materiile fecale. După o infecție acută cu SARS-CoV-2, este cunoscut faptul că virusul poate să persiste la nivelul intestinului o perioadă lungă de timp, chiar dacă episodul acut s-a remis și persoana respectivă s-a vindecat. Autorii studiului afirmă că prezența în intestin a SARS-CoV-2 suprapusă cu o infectare cu adenovirusul 41F (afectarea gastrointestinala) favorizează apariția unui mecanism de activare exagerată a celulelor imunitare, mediată de așa-numitul super-antigen SARS-CoV-2 (în fapt fragmente ale proteinei Spike care persistă și se acumulează în intestin, iar din interacțiunea cu factorul favorizant adenovirus 41F rezultă un răspuns imun exagerat, asemănător celui descris în sindromul inflamator multisistemic, care apare la o minoritate a copiilor în faza acută a infecției SARS-CoV-2). Același studiu afirmă că superantigenul SARS-CoV-2 de la nivel intestinal are asemănări structurale cu enterotoxina B secretată de stafilococul auriu, despre care se știe că determină o activare exagerată și nespecifică a sistemului imun, determinând forme grave de boală care pot merge până la șocul septic”, mai scrie dr. Marius Geantă.

”Dacă vor fi confirmate de alte cercetări independente, datele din studiul publicat de The Lancet se vor dovedi extrem de importante din punct de vedere diagnostic și terapeutic, permițând o identificare mai rapidă a cazurilor și intervenții care să blocheze căile răspunsului imun exagerat, împiedicând astfel apariția complicațiilor, inclusiv hepatita fulminantă”, a mai transmis medicul.

Componența și atribuțiile comisiilor de soluționare a contestațiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională

Ordinul nr. 1286/2022 pentru stabilirea componenţei şi atribuţiilor comisiilor de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională a fost publicat în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm textul Ordinului:

Ministrul Sănătăţii emite următorul Ordin:

Art. 1. – Comisia de soluţionare a contestaţiilor procesuluiverbal de cercetare a cazului de boală profesională, denumită în continuare Comisia, se constituie la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 1572 din Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. – Comisia prevăzută la art. 1 este formată din:

1. preşedinte: directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;

2. 3 membri, după cum urmează:

a) consilier juridic din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau persoană cu studii juridice, după caz;

b) medic primar/specialist de medicina muncii din direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti sau conducătorul Compartimentului de evaluare a factorilor de risc din mediul de viaţă şi de muncă, după caz;

c) medic primar/specialist de medicina muncii din cadrul unităţilor sanitare din judeţul respectiv;

3. secretar – referent din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Art. 3. – Componenţa nominală a Comisiei se stabileşte prin decizie a directorului executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Art. 4. – Atribuţiile Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 5. – Modelul deciziei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 6. – Cheltuielile aferente activităţii Comisiei (suportul logistic, cheltuielile materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii secretariatului Comisiei) vor fi suportate de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz.

Art. 7. – Cheltuielile de deplasare pentru îndeplinirea sarcinilor membrilor Comisiei se suportă de către instituţiile din care provin.

Art. 8. – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 9. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 1

ATRIBUŢIILE Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională

CAPITOLUL I
Atribuţiile Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională

Art. 1. – Comisia de soluţionare a contestaţiilor procesuluiverbal de cercetare a cazului de boală profesională (Comisia) are următoarele atribuţii:

a) analizează fiecare contestaţie în parte, urmărind aplicarea corectă a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, privind cercetarea cazului de boală profesională;

b) soluţionează, întocmeşte şi eliberează decizia privind contestaţia procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, cu concluzia „admis/respins”.

CAPITOLUL II
Activitatea Comisiei

Art. 2. – Comisia se poate întruni în şedinţe cu prezenţă fizică sau prin utilizarea mijloacelor la distanţă videoconferinţă sau teleconferinţă.

Art. 3. – În situaţia în care şedinţa va fi organizată prin utilizarea mijloacelor la distanţă, contestaţia, împreună cu dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale, va fi transmisă prin poştă electronică membrilor Comisiei.

Art. 4. – Pregătirea şedinţei este asigurată de secretarul Comisiei, care ţine evidenţa contestaţiilor înregistrate în ordine cronologică într-un registru cu această destinaţie.

Art. 5. – Preşedintele Comisiei fixează termenul şedinţei, în maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii contestaţiei.

Art. 6. – (1) Procesul-verbal al fiecărei şedinţe cuprinde indicarea cauzei, data, ora şi locul şedinţei, numele membrilor Comisiei, indicarea documentelor prezentate în şedinţă, precum şi rezoluţiile pronunţate în timpul şedinţei.

(2) Procesul-verbal se întocmeşte în 2 exemplare: un exemplar se ataşează la dosarul de cercetare, iar un exemplar rămâne în arhiva instituţiei.

(3) Procesul-verbal se semnează de către toţi participanţii, indiferent de forma de desfăşurare a şedinţei, cu prezenţă fizică sau organizată prin videoconferinţă sau teleconferinţă. În cazul în care şedinţa se desfăşoară prin videoconferinţă sau teleconferinţă, procesul-verbal se semnează prin semnătură electronică sau e-mail de confirmare, după caz.

Art. 7. – (1) Comisia soluţionează contestaţia procesuluiverbal de cercetare a cazului de boală profesională, cu concluzia „admis/respins”, cu majoritate simplă de voturi.

(2) Deciziile sunt consemnate în registrul Comisiei care cuprinde: numărul şi data rezoluţiei, numărul contestaţiei, concluzia „admis/respins”.

Art. 8. – Decizia prin care se soluţionează contestaţia se întocmeşte în 3 exemplare semnate de toţi membrii prezenţi ai Comisiei şi se păstrează după cum urmează: un exemplar se transmite contestatarului prin poştă cu confirmare de primire, un exemplar se ataşează la dosarul de cercetare, un exemplar rămâne în arhiva instituţiei.

Art. 9. – Deciziile sunt trimise în format electronic către Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) – Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică.

CAPITOLUL III
Procedura de depunere a contestaţiilor

Art. 10. – Angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, după caz, persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale sau lucrătorul ori asigurătorul poate contesta procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de la data de la care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului.

Art. 11. – (1) Contestaţia se face în scris către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti de pe raza administrativ-teritorială în care s-a realizat cercetarea cazului de boală profesională.

(2) Contestatarul depune contestaţia la registratura direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti care a emis actul contestat sau prin poştă, cu confirmare de primire.

(3) Contestaţia se redactează în limba română şi cuprinde următoarele elemente:

a) datele de identificare ale contestatarului: numele şi prenumele, CNP, domiciliul, adresa de corespondenţă, telefon, e-mail sau, după caz, unitatea economică, sediul, CUI, reprezentantul legal;

b) obiectul contestaţiei;

c) motivele care stau la baza contestaţiei (în fapt şi în drept);

d) data şi semnătura.

(4) Contestaţia va fi însoţită de documente ce susţin motivele ce stau la baza contestaţiei (copii conforme cu originalul).

CAPITOLUL IV
Incompatibilităţi

Art. 12. – Este considerat incompatibil cu calitatea de membru în Comisie:

a) medicul în specialitatea medicina muncii din direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti care a emis documentul contestat;

b) medicul în specialitatea medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat diagnosticul prezumtiv de boală profesională;

c) medicul în specialitatea medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă;

d) orice medic în specialitatea medicina muncii aflat în relaţie de incompatibilitate prin rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai celor implicaţi.

CAPITOLUL V
Confidenţialitatea informaţiilor

Art. 13. – Întreaga procedură de analiză a contestaţiilor este confidenţială.

Art. 14. – Membrii Comisiei respectă prevederile legislative referitoare la confidenţialitatea datelor privind diagnosticul pacienţilor, conflictul de interese şi prevederile Regulamentului (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Art. 15. – Încălcarea confidenţialităţii de către membrii Comisiei atrage sancţiuni profesionale şi administrative, conform dispoziţiilor legale.