Reprezentanții OMS și ai DG HERA s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta achizițiile publice comune de vaccinuri, tratamente și teste de diagnostic în urgențe sanitare, în scopul asigurării unui acces rapid și echitabil la contramăsuri medicale în crize de sănătate publică.

La 13 ianuarie 2026, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns la Urgențe Sanitare (DG HERA) a Comisiei Europene au organizat un atelier cu parteneri regionali pentru a analiza mecanismele de achiziții publice comune de contramăsuri medicale, inclusiv vaccinuri, terapii și teste de diagnostic.

Evenimentul a continuat demersurile inițiate în martie 2024 de Rețeaua interimară de contramăsuri medicale (i-MCM-Net), care identificase schimbul de informații privind achizițiile comune drept prioritate pentru coordonarea globală.

Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Fondurilor Rotative Regionale ale OPS, ai Centrelor Africane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, ai Inițiativei ASEAN privind Securitatea Vaccinurilor și Autosuficiența, precum și membri ai Direcției Generale pentru Parteneriate Internaționale a Comisiei Europene. Colaborativul Regional pentru Fabricarea Vaccinurilor a fost prezent în calitate de observator.

Florika Fink-Hooijer, director general al DG HERA, a subliniat: „Amenințările la adresa sănătății nu se opresc la frontiere. Pregătirea pentru achiziții trebuie consolidată în timp de pace pentru a asigura un acces mai rapid și mai echitabil în timpul crizelor.”

Tim Nguyen, șeful Unității de Contramăsuri Medicale din cadrul OMS, a precizat: „Entitățile regionale joacă un rol esențial în promovarea accesului echitabil la vaccinuri, diagnostice, terapii și alte produse medicale în timpul epidemiilor și pandemiilor. În prezent, aceste mecanisme acoperă doar jumătate din țările lumii, iar coordonarea globală este indispensabilă pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.”

Santiago Cornejo, director executiv al fondurilor rotative regionale ale OPS, a adăugat: „Este important să existe o înțelegere comună a ceea ce înseamnă echitate în contextul accesului la contramăsuri medicale și al alocării resurselor pentru pregătirea globală a epidemiilor și pandemiilor.”

Discuțiile au vizat obiectivele mecanismelor regionale de achiziții, lecțiile învățate din achizițiile publice în timpul pandemiei COVID-19 și epidemiei MPOX, și modul de consolidare a coordonării între regiuni pentru situații de urgență. Atelierul s-a încheiat cu planuri pentru continuarea schimbului de informații și elaborarea unui document de lucru privind principii comune de colaborare.

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara a fost inclus într-un proiect național de screening destinat identificării precoce a cancerului pulmonar. Inițiativa urmărește să salveze vieți prin diagnosticarea timpurie a bolii, oferind pacienților șanse mai mari de tratament eficient și recuperare.

Proiectul „Screeningul Cancerului Pulmonar – Program Național de Detectare Precoce”, coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, urmărește investigarea a peste 21.000 de persoane din grupuri cu risc, cu scopul de a identifica persoanele care pot dezvolta sau au deja cancer pulmonar în stadii incipiente.

„În România, o persoană își pierde viața la fiecare oră din cauza cancerului pulmonar. De altfel, această formă de boală oncologică este printre primele trei tipuri de neoplasm, atât la femei, cât și la bărbați, și, în același timp, este principala cauză de mortalitate prin cancer în țara noastră. În fiecare an vorbim despre 12.000 de noi cazuri de boală oncologică a plămânului. Și, cu toate acestea, nici până acum nu avem un program național de screening pentru depistarea timpurie a cancerului. Acest proiect ar putea fi baza unui viitor program, aplicabil la nivelul întregii țări, pentru identificarea precoce a unei asemenea forme de cancer”, a declarat prof. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeș Timișoara.

Unitatea medicală timișoreană va pune la dispoziție aparatura necesară realizării screeningului, inclusiv cele două computere tomograf, pentru investigarea persoanelor din grupul țintă. Investigațiile imagistice permit identificarea timpurie a formațiunilor maligne, esențială pentru creșterea șanselor de supraviețuire.

„În cazul oricărei afecțiuni, dar mai ales al unei boli oncologice, diferența între supraviețuire și un final tragic o face momentul diagnosticului. În cancerul pulmonar, majoritatea pacienților sunt depistați în stadii avansate, pentru că este o boală tăcută, care se manifestă târziu. Deseori, tumora este deja extinsă local sau metastazată”, a subliniat prof. dr. Cristian Oancea.

Spitalul Victor Babeș dispune de o echipă complexă pentru diagnosticarea cancerului pulmonar, formată din pneumologi, medici radiologi, un genetician medical și un chirurg specializat în chirurgie toracică.

Pacienții din Ploiești vor beneficia în curând de servicii moderne și sigure la Spitalul Modular de Pneumologie, după ce autoritățile au finalizat procedurile legale și pregătit infrastructura necesară funcționării complete a unității.

Unitatea a fost construită în perioada pandemiei COVID-19 pentru a suplimenta capacitatea Spitalului Județean, în special la secțiile ATI, Medicină Internă și Pneumologie. Spitalul Modular dispune de 32 de paturi, dintre care 12 pentru terapie intensivă, două izolatoare și patru saloane, fiind dotat cu aparatură medicală modernă, achiziționată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

„Obiectivul nostru este clar: finalizarea tuturor procedurilor legale și punerea în funcțiune a unei investiții esențiale pentru comunitatea prahoveană”, a declarat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, în urma vizitei efectuate împreună cu managerul spitalului, dr. Sebastian Toma, pentru a analiza stadiul real al lucrărilor și pașii concreți pentru funcționarea unității.

Deși infrastructura și echipamentele sunt disponibile, funcționalizarea a fost întârziată de probleme birocratice și tehnice acumulate în timp. Certificatul de urbanism a fost obținut în septembrie 2023, autorizația de construire în iulie 2024, iar la finalul lunii ianuarie 2026 a fost emisă Autorizația de Construire nr. 24/27.01.2026, care permite finalizarea lucrărilor și stabilirea unui termen de execuție de 12 luni pentru închiderea etapelor rămase.

În paralel, Consiliul Județean Prahova a demarat măsuri esențiale pentru funcționarea efectivă a unității, inclusiv realizarea unui nou branșament electric pentru a susține întreaga aparatură și pregătirea documentației pentru achiziționarea unui stocator de oxigen, indispensabil secțiilor de ATI și Pneumologie.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a reorganizat activitatea Biroului de internări din Staționarul Central, astfel încât pacienții programați să petreacă mai puțin timp la coadă și să beneficieze de o experiență mai fluidă și mai sigură, a transmis unitatea medicală.

De-a lungul anilor, pacienții care se prezentau pentru internare programată erau nevoiți să aștepte ore întregi în cozi lungi, adesea sprijinindu-se de pereți sau bastoane, sau completau documentele necesare pe măsuțe improprii. Pentru a remedia această situație, spitalul a separat fluxul pacienților în funcție de tipul internării: cei care beneficiază de spitalizare de zi și cei internați în regim continuu.

Pacienții internați continuu sunt programați pe intervale orare specifice în funcție de secție:

• 07:00 – 08:30: Chirurgie Generală, Hematologie, Cardiologie Intervențională, Chirurgie Plastică;

• 08:30 – 09:30: Ortopedie, Neurochirurgie, Chirurgie Cardiovasculară, Chirurgie Toracică;

• 09:30 – 11:00: Interne 1, Diabet și Boli de Nutriție, Cardiologie 2, Gastroenterologie, Oftalmologie.

Intervalul orar atribuit fiecărui pacient va fi comunicat încă din momentul programării, verbal și în scris, inclusiv pe biletele de trimitere și de internare. În plus, documentele anexă din Foaia de observație vor fi completate în secție, cu sprijinul personalului medical, pentru a scurta timpul petrecut la Biroul de internări.

Pacienții vor fi informați asupra acestei organizări prin afișe, prezentări video în ambulatoriu și în sala de așteptare a Biroului de internări, precum și prin personalul registrator. Medicii care programează pacienți și asistentele din ambulatoriu sunt instruiți să comunice clar intervalul orar fiecărui pacient și să sprijine implementarea măsurilor.

Spitalul precizează că orice optimizare suplimentară a acestei abordări va fi discutată și implementată în continuare, pentru a asigura respectul și confortul pacienților pe durata procesului de internare.

Pacienții Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj beneficiază de acum de prima cameră hiperbară dintr-un spital public din România și de echipamente robotizate de ultimă generație pentru recuperare medicală, parte a proiectului european finalizat recent de Consiliul Județean Cluj, în valoare de peste 26,5 milioane de lei.

„Cea mai mare satisfacție legată de acest proiect este că am dotat Spitalul nostru de Recuperare cu prima cameră hiperbară din cadrul unei unități sanitare publice din România. Desigur, extrem de importante sunt și aparaturile robotizate ce au un rol major în recuperarea medicală a pacienților, precum și celelalte dotări de înaltă tehnologie pe care le-am achiziționat pentru singurul spital cu profil de recuperare multidisciplinară din Transilvania și unul din cele doar două din țară. Având experiență atât de proiecte europene finalizate cu succes, investițiile noastre în sănătate vor continua!”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Prin proiectul european „Dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic de Recuperare”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, spitalul a achiziționat 37 de echipamente, printre care:

• camera hiperbară cu tehnologie de înaltă performanță;

• sistemul robotizat pentru mers;

• sistemul robotic pentru reeducarea mâinii, cotului și umărului;

• sistemul robotizat pentru susținerea pacienților în mers și redobândirea echilibrului;

• sistemul pentru realitate virtuală și tele-recuperarea deficiențelor neuromotorii și musculoscheletale;

• sistemul robotizat mobil pentru recuperarea mersului.

De asemenea, spitalul beneficiază de:

• sistemul de examinare ultrasonografică doppler cervico-cerebrală;

• ecograful 4D;

• aparatul pentru terapie cu microoscilații profunde;

• aparatul pentru tratamentul disfagiei;

• ecograful dedicat evaluării complexe a afecțiunii sistemelor reumatologice;

• aparatul pentru terapie Shockwave focalizat.

Valoarea totală a proiectului a fost de 26.505.701,81 lei, cu TVA inclus, din care 13.189.116 lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR, 2.505.932,04 lei TVA eligibil aferent PNRR și 10.810.653,77 lei contribuție proprie.

În premieră, Spitalul Clinic C.F. Timișoara derulează un program național destinat pacienților cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă (HPN), o afecțiune rară ce determină distrugerea rapidă a globulelor roșii și poate duce la tromboze sau insuficiență medulară.

Afecțiunea este adesea subdiagnosticată în România din cauza incidenței reduse, iar depistarea tardivă limitează opțiunile de tratament.

Dr. Aura Ioana Hanci, medic specialist Hematologie, explică manifestările bolii:
„HPN are simptome nespecifice. Vorbim despre anemii fără o cauză evidentă și de episoade trombotice neobișnuite. Practic, avem parametri hematologici care ies din limite, și aici mă refer la hemoglobină scăzută, modificarea valorii trombocitelor, leucocite mici, un deficit de fier major, adică o feritină serică scăzută, anemie hemolitică și tromboze apărute la vârste sub 45 de ani, în teritorii neobișnuite, în zone atipice, de exemplu la nivelul venelor abdominale sau cerebrale si afectarea măduvei osoase. De aceea, considerăm HPN-ul ca fiind o boală cu risc vital”.

Alte simptome pot include oboseală constantă, tahicardie, dispnee, dureri abdominale, spasme esofagiene și urină închisă la culoare, mai ales dimineața.

Programul național pentru HPN presupune identificarea pacienților pe baza unui profil specific, testarea acestora și trimiterea analizelor către unități specializate care utilizează citometria în flux pentru evidențierea absenței anumitor proteine de pe suprafața celulelor sanguine.

Despre importanța programului, managerul spitalului, dr. Cosmin Gridan, afirmă:
„Suntem printre puținele unități sanitare din țară în care se derulează un asemenea program, inclus în Programul Național de Tratament pentru Boli Rare. Recunoașterea precoce a afecțiunii și accesul rapid la tratament specific sunt extrem de importante. În lipsa acestora, prognosticul este rezervat. În perioada următoare, avem în vedere și alte programe naționale pe care să le implementăm în cadrul unității sanitare”.

Consultul hematologic se realizează gratuit în cadrul Cabinetului de Hematologie al Spitalului Clinic C.F. Timișoara, pe baza trimiterii de la medicul de familie.

Aproape jumătate dintre persoanele afectate de cataractă la nivel global nu pot beneficia de intervențiile chirurgicale care le-ar putea reda vederea, una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a orbirii evitabile, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.

Cataracta – opacifierea cristalinului ochiului care provoacă vedere încețoșată și poate duce la orbire – afectează peste 94 de milioane de oameni la nivel global. Operația de cataractă, o procedură simplă de aproximativ 15 minute, este considerată una dintre cele mai rentabile intervenții medicale, oferind o restaurare imediată și durabilă a vederii.

„Operația de cataractă este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem pentru a restabili vederea și a transforma vieți”, a declarat Devora Kestel, directoarea interimară a Departamentului de Boli Netransmisibile și Sănătate Mintală al OMS. „Când oamenii își recapătă vederea, își recapătă independența, demnitatea și oportunitățile.”

Un studiu recent publicat în The Lancet Global Health, care a analizat date din 68 de țări pentru 2023 și 2024, arată că Regiunea Africană se confruntă cu cel mai mare decalaj: trei din patru persoane care necesită operație de cataractă rămân netratate. Studiul evidențiază, de asemenea, că femeile au în mod constant un acces mai redus la intervenții comparativ cu bărbații.

Aceste lacune reflectă bariere structurale persistente, inclusiv deficitul și distribuția inegală a oftalmologilor calificați, costurile ridicate suportate direct de pacienți, timpii lungi de așteptare și conștientizarea redusă asupra opțiunilor de tratament, chiar și acolo unde serviciile sunt disponibile.

OMS recomandă țărilor să accelereze progresul prin integrarea screeningului oftalmologic în asistența medicală primară, investiții în infrastructura chirurgicală esențială și extinderea forței de muncă oftalmologice, în special în zonele rurale și subdeservite. Eforturile trebuie să acorde prioritate femeilor și comunităților marginalizate, pentru a reduce inegalitățile persistente și a asigura acces echitabil la tratamente.

Cu un angajament susținut și politici publice adecvate, chirurgia cataractei poate deveni universal accesibilă, contribuind astfel la eradicarea orbirii evitabile la nivel mondial, subliniază OMS.

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) avertizează că obligarea medicilor care finalizează rezidențiatul să rămână în sistemul public poate afecta negativ sănătatea publică. Organizația susține că atragerea și menținerea personalului medical trebuie realizată prin salarii corecte, dotări adecvate și oportunități de dezvoltare profesională, nu prin constrângeri legislative.

„În contextul discuțiilor din spațiul public legate de obligativitatea medicilor de a lucra în România la stat după rezidențiat SMMR își exprimă ferm dezacordul și îngrijorarea față de ideea de obligativitate.”

Organizația anunță că se aliniază poziției European Junior Doctors, susținând măsuri de motivare, nu constrângeri. „SMMR se aliniază la viziunea europeană stabilită de @europeanjuniordoctors legat de distribuția medicilor în teritoriu, cu accent pe a motiva, nu a obliga”.

Printre soluțiile indicate se numără: „Salarizare corectă și motivație financiară adecvată pentru cei care deservesc zone vulnerabile sau cu densitate a populație redusă. Infrastructura minimă necesară specialității să fie disponibilă fără rabat, indiferent de zonă (rural/urban mic/urban mare). Posibilitatea medicilor din zonele descrise de a se dezvolta profesional continuu.”

SMMR a participat, de asemenea, la webinarul „Charting a European Response to the Health Workforce Crisis: Lesson from the Medical Profession”, organizat de CPME, unde a susținut inițiativa EJD și studiul european REST JD privind numărul mare de ore suplimentare efectuate de medicii rezidenți. Potrivit organizației, timpul de lucru este, în medie, peste limita maximă de 48 de ore pe săptămână prevăzută de directiva europeană privind timpul de lucru. În plus, medicii rezidenți din România efectuează, în medie, 4-5 gărzi pe lună, dintre care una singură este plătită conform contractului.

Reprezentanții SMMR subliniază dreptul medicilor de a-și alege locul de practică: „După 6 ani de facultate și ani de rezidențiat, un medic are dreptul fundamental de a-și exercita profesia acolo unde poate evolua și este motivat. România este parte din UE, iar libera circulație a forței de muncă nu este opțională.”

Totodată, organizația atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate la finalul pregătirii: „La finalul rezidențiatului, mulți medici se trezesc în fața unor posturi blocate sau a unui sistem care nu scoate locuri la concurs în specialitățile lor. A practica medicina „fără compromisuri” necesită resurse.”

În acest context, SMMR avertizează că performanța nu poate fi cerută în lipsa dotărilor esențiale: „Nu poți cere performanță când lipsesc dotările de bază, iar medicul este pus să aleagă între etică și lipsuri.”

În încheiere, organizația transmite un mesaj privind fenomenul migrației: „Medicii rezidenți nu „fug” din țară, ci caută normalitatea. Respectul se câștigă prin investiții în oameni și spitale, nu prin bariere legislative care încalcă drepturi fundamentale.”

Blocarea posturilor din spitalele publice afectează direct medicii care au încheiat rezidențiatul în 2025, în condițiile în care sistemul sanitar se confruntă cu un deficit major de personal. Senatoarea PSD, conf. univ. dr. Carmen Orban, a anunțat că a depus o interpelare prin care solicită clarificări privind situația posturilor, un calendar predictibil al concursurilor și măsuri urgente pentru specialitățile deficitare.

„Pornind de la declarațiile prim-ministrului și ale ministrului Sănătății privind stimularea rămânerii medicilor în sistemul public, am depus astăzi o interpelare referitoare la blocarea angajărilor în spitalele publice, cu impact direct asupra medicilor care au finalizat rezidențiatul în 2025 și au devenit specialiști”, a transmis Carmen Orban.

Potrivit acesteia, criza de personal din sănătate persistă de ani de zile, iar în anumite zone din țară lipsa acută de cadre medicale pune presiune majoră pe spitale și limitează accesul pacienților la servicii esențiale. Sunt deficitare specialități precum urgență, ATI, oncologie, radiologie, pediatrie, dar și alte domenii esențiale.

În același timp, atrage atenția senatoarea, tineri medici formați „pe banii statului” nu se pot angaja din cauza blocajelor administrative. „Medicii rezidenți lucrează în spitalul în care se formează și sunt plătiți pentru munca și efortul pe care îl depun zi de zi în spitale. Nu sunt observatori, sunt parte activă din sistem. Este un paradox periculos: avem nevoie de medici, dar nu îi lăsăm să intre în sistem”, a subliniat aceasta.

Prin interpelarea adresată autorităților, Carmen Orban solicită situația reală a posturilor blocate și deblocate, un calendar predictibil al concursurilor din 2025, măsuri rapide pentru specialitățile deficitare și un plan clar de retenție a tinerilor medici.

„Deblocarea angajărilor nu este un favor. Este o necesitate pentru funcționarea spitalelor și pentru dreptul fiecăruia la servicii medicale decente”, a afirmat senatoarea.

Totodată, aceasta a reiterat că sănătatea reprezintă un domeniu strategic, de securitate națională, avertizând că orice afectare a resursei umane are repercusiuni directe și grave asupra cetățenilor care au nevoie de asistență medicală.

„O populație sănătoasă și un sistem medical rezilient reprezintă condiții esențiale pentru asigurarea unei bune funcționări a statului, pentru a putea face față situațiilor de criză”, a mai transmis Carmen Orban.

Spitalul Universitar de Urgență București a pus în funcțiune proiectul de extindere a secției de Oncologie printr-un compartiment modern de radioterapie oncologică, investiție care consolidează capacitatea sistemului public de a oferi tratamente complete pacienților cu cancer. Noul centru introduce, pentru prima dată într-un spital public din România, radioterapia stereotaxică, o tehnică avansată utilizată în terapiile oncologice de înaltă precizie.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că noul centru de la SUUB este „al 13-lea centru de radioterapie din sistemul public finalizat în ultimii trei ani”, explicând că „12 au fost proiectate, finanţate, finalizate şi date în folosinţă printr-un proiect al Băncii Mondiale, iar acesta este al 13-lea, finanţat exclusiv din bugetul de stat”. Oficialul a subliniat importanța extinderii rețelei de tratament oncologic la nivel național, afirmând: „Nu pot decât să vă felicit şi să constat că reţeaua de tratament pentru oncologie la nivel naţional se extinde, ceea ce este extrem de important”. Totodată, acesta a precizat că „prin Ministerul Sănătăţii şi prin Banca Mondială încercăm să facem upgrade şi celorlalte 12 echipamente de radioterapie din ţară construite în ultimii ani, pentru stereotaxie, tocmai pentru că este important să ducem nivelul de complexitate al terapiei cât mai sus”.

Managerul SUUB, Cătălin Cârstoiu, a explicat că noul compartiment de radioterapie funcționează într-o clădire modernă, complet autonomă, subliniind că „este o clădire independentă energetic. Ce este aici funcţionează independent de spital”. Potrivit acestuia, investiția a fost realizată într-un spațiu cu o suprafață de 1.500 de metri pătraţi, construit în întregime subteran, iar prin acest proiect „închidem lanţul terapeutic cu radioterapia”.

În ceea ce privește dotările medicale, Cârstoiu a arătat că centrul este echipat cu „două acceleratoare liniare de ultimă generaţie care fac radioterapie 3D, radioterapie de tip VMAT sau IMRT – tehnici moderne de radioterapie”, subliniind că „va fi primul centru public, primul spital public care face radioterapie stereotaxică. În prezent nu există un spital din România care să facă acest lucru, fiind apanajul mediului privat”. De asemenea, în cadrul centrului „se va face şi brahiterapia, brahiterapia utilă în anumite tipuri de cancer”.

Managerul SUUB a evidențiat și condițiile oferite pacienților, afirmând că noua investiție este „mai frumoasă şi mai utilă decât în alte spitale mari din Europa”, iar pacienții vor beneficia de „spaţii destinate pacienţilor, spaţii de tip SPA, terapie intensivă şi spaţii de îngrijire”.

Proiectul a fost realizat exclusiv din bugetul de stat, valoarea totală a investiției ridicându-se la 70 de milioane de lei, din care 50 de milioane de lei au fost alocate echipamentelor medicale, iar 20 de milioane de lei infrastructurii și construcției.