22.6 C
București
joi, iulie 2, 2026
More

    IMSP CNAMUP înregistrează 13.785 solicitări în ultima săptămână, inclusiv 1.610 la copii

    Între 3 și 9 noiembrie 2025, Dispeceratul comun de urgență al IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) a înregistrat 13.785 apeluri, dintre care 1.610 au implicat copii. Din totalul solicitărilor, 440 nu se încadrau în criteriile de urgențe medico-chirurgicale.

    Echipele de asistență medicală urgentă au acordat intervenții prespitalicești pentru 5.748 pacienți, dintre care 996 copii au fost transportați ulterior la spital pentru tratament specializat.

    Cele mai frecvente urgențe la care a fost solicitată intervenția ambulanței au fost: 3.580 cazuri cardiovasculare, inclusiv 51 cu sindrom coronarian acut; 1.939 cazuri neurologice, dintre care 221 accidente vasculare cerebrale; 1.353 cazuri traumatologice; 1.343 cazuri respiratorii și 119 cazuri infecțioase.

    Echipele AMU au intervenit la 67 accidente rutiere produse pe traseele țării, în urma cărora au avut de suferit 95 persoane. Dintre acestea, 78 pacienți, inclusiv 14 copii, au fost transportați la spital pentru tratament specializat.

    De asemenea, Serviciul AMUP a înregistrat 54 solicitări generate de agenți fizici, chimici și de mediu, dintre care 32 persoane cu arsuri, 21 persoane cu mușcături sau înțepături de animale/insecte și o persoană diagnosticată cu hipotermie.

    În ceea ce privește urgențele toxice, au fost înregistrate 40 apeluri. Echipele AMU au acordat primul ajutor medical pentru 17 persoane intoxicate cu medicamente, 8 cu ciuperci, 5 cu monoxid de carbon, 5 cu alte substanțe, 3 cu droguri și 2 cu alcool.

    „Pe ambulanță, fiecare secundă contează, iar succesul echipei depinde de coordonarea perfectă și de încrederea între toți membrii săi!”, au transmis reprezentanții CNAMUP.

    Recunoașterea și prevenția AVC, promovate în rândul a peste 1000 de tineri de IMSP

    În prima săptămână a lunii noiembrie 2025, medicii neurologi de la Centrul Comprehensiv AVC al Institutului de Medicină Urgentă, împreună cu echipa Centrului Primar AVC de la Spitalul Municipal „Sfânta Treime”, au derulat o serie de lecții practice în instituții de învățământ și unități medicale din Chișinău, menite să învețe participanții cum să recunoască semnele unui accident vascular cerebral (AVC).

    Campania națională de informare a fost lansată în contextul creșterii cu până la 40% a incidenței AVC la adulții tineri (18–50 ani) la nivel mondial. Scopul principal al inițiativei a fost să ajute tinerii să înțeleagă semnele unui AVC, să acționeze corect, să conștientizeze importanța timpului în astfel de situații și să identifice factorii de risc, inclusiv cei specifici generației tinere.

    Participanții au fost informați despre recunoașterea semnelor AVC, acțiunile corecte în caz de apariție a simptomelor, posibilitățile de diagnostic și tratament, precum și despre măsurile de prevenție.

    Instituțiile vizitate și formatorii implicați au fost:

    • Universitatea de Stat din Moldova – Facultățile de Studii Economice, Drept, Relații Internaționale și Psihopedagogie; formatori: Daniela Efremova, Pavel Gavriliuc, Diana Istrati, Ecaterina Țurcan, Felicia Glavan, Ana Bondarciuc, Regina Babii

    • Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”; formator: Diana Gavriluța

    • Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne; formatori: Pavel Gavriluuc, Diana Gavriluța

    • Centrul de Excelență în Industria Ușoară; formator: Cristina Cucușciuc

    • Colegiul „Alexei Mateevici”; formator: Ecaterina Țurcan

    • Centrul de Excelență în Construcții; formator: Regina Babii

    • IMSP Asociația Medicală Teritorială Buiucani; formatori: Irina Rusu, Felicia Glavan

    • IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală; formator: Artur Dușa

    Peste 1000 de persoane au fost informate în cadrul acestor sesiuni educaționale, iar activitățile vor continua, urmând a fi vizitate Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

    Campania se desfășoară sub deviza: „Recunoaște. Acționează. Timpul contează.”

    Centrul de Screening Multiorgan pentru depistarea timpurie a cancerului, inaugurat de Ministerul Sănătății la Institutul Oncologic București

    Ministerul Sănătății a anunțat inaugurarea Centrului de Screening Multiorgan și Diagnostic Precoce pentru Neoplazii din cadrul Institutului Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, marcând un pas semnificativ în depistarea timpurie a cancerului în România.

    Centrul oferă posibilitatea evaluării pacienților pentru cele mai frecvente forme de cancer — sân, col uterin, colon, plămân și prostată — utilizând tehnologii moderne de imagistică și metode minim invazive de diagnostic.

    „Un proiect care înseamnă viață salvată la timp, diagnostic corect și tratament rapid”, a declarat Alexandru Rogobete.

    Echipamentele necesare pentru realizarea examenelor de diagnostic, atât de laborator cât și de imagistică medicală, au fost achiziționate cu fonduri din bugetul Ministerului Sănătății, prin proiecte cu Banca Mondială și prin PNRR.

    Ministrul a felicitat conducerea Institutului Oncologic București și întreaga echipă pentru modul în care au organizat și realizat centrul și pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. „Le mulțumesc tuturor medicilor, asistentelor, infirmierelor, psihologilor și întregului personal medical pentru munca de zi cu zi și pentru dăruirea cu care sunt alături de pacienți, în fiecare clipă”, a subliniat acesta.

    Alexandru Rogobete a mai precizat: „Cred cu tărie că prevenția și diagnosticul precoce sunt cheia pentru reducerea mortalității prin cancer. Vom continua să investim în astfel de centre în toată țara — pentru ca fiecare român să aibă acces egal la șansa de a trăi.”

    Centrul funcționează în cadrul Institutului Oncologic București, contribuind la construirea unui sistem medical mai uman, mai corect și mai aproape de oameni.

    „Împreună construim un sistem medical mai uman, mai corect și mai aproape de oameni. Încrederea ne face bine”, a concluzionat ministrul.

    Pacienții din Timișoara pot face gastroscopii gratuite la Spitalul „Dr. Victor Babeș” pentru prevenția cancerului gastric

    La Spitalul „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, pacienții pot beneficia de gastroscopii gratuite, cu trimitere de la medicul de familie. Această investigație ajută la depistarea timpurie a cancerului gastric și a altor afecțiuni ale aparatului digestiv.

    Cancerul gastric rămâne una dintre cele mai agresive forme de neoplazii digestive. Boala este descoperită, în cele mai multe cazuri, în stadii avansate, când tratamentul este dificil, iar șansele de supraviețuire se reduc considerabil. Depistarea precoce face diferența între o boală tratabilă și un diagnostic tardiv, cu prognostic rezervat.

    Gastroscopia este una dintre cele mai importante investigații de diagnostic în bolile aparatului digestiv superior. Aceasta poate identifica, în faze incipiente, inflamații ale mucoasei gastrice, ulcere, hernii hiatale, boala de reflux gastroesofagian, infecția cu Helicobacter pylori, dar și formațiuni tumorale. Cancerul esofagian este extrem de agresiv, fiind pe poziția a treia în rândul bolilor oncologice în ceea ce privește mortalitatea.

    În România, una din trei persoane prezintă, la un moment dat, simptome digestive puternice care necesită o investigație amănunțită.

    „Orice pacient care prezintă dureri abdominale sau toracice persistente, îndelungate, dificultăți la înghițire, stări de greață sau vomă cronice, balonare, tulburări de alimentație, scădere accentuată în greutate, scaun negru, vărsături cu sânge sau anemie feriprivă are indicație de gastroscopie. De asemenea, dacă există în familie rude de gradul I care au fost diagnosticate cu cancer gastric, este indicat ca investigația să se facă preventiv, chiar dacă nu există simptome evidente”, spune dr. Diana Nicoleta Popițiu, medic primar gastroenterolog Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.

    În cadrul Ambulatoriului Spitalului „Victor Babeș” Timișoara, procedura este gratuită în baza trimiterii de la medicul de familie și a unui consult al medicului specialist.

    Procedura este minim invazivă, durează câteva minute și permite evaluarea în timp real a esofagului, stomacului și duodenului. În timpul investigației, pot fi prelevate biopsii, pot fi identificate leziuni suspecte și, dacă este cazul, pot fi inițiate investigații suplimentare sau tratamente specifice.

    „Gastroscopul este un tub subțire, flexibil, prevăzut cu o cameră video în capăt. Acesta se introduce prin cavitatea bucală, se trece de sfincterul esofagian superior, apoi prin esofag, sfincterul esofagian inferior, stomac și prima porțiune de intestin subțire, bulbul duodenal, până în duoden. În timp real se transmit imagini pe un monitor, permițând evaluarea mucoaselor digestive. Dacă se observă ulcere sau formațiuni tumorale, se pot preleva biopsii pentru un diagnostic anatomopatologic de certitudine. De asemenea, se pot preleva biopsii pentru testare rapidă Helicobacter Pylori. În cazul în care se suspicionează un cancer gastric, direcționăm pacientul către o evaluare imagistică, care se poate face tot în cadrul Spitalului Victor Babeș”, explică dr. Diana Nicoleta Popițiu.

    Recomandări pre-procedură

    Cu 6–8 ore înainte de gastroscopie:
    • Nu consumați alimente solide.
    • Nu consumați lichide colorate sau băuturi carbogazoase.

    Cu 4 ore înainte de investigație:
    • Evitați complet orice aliment sau lichid (inclusiv apă).
    • Dacă urmați tratament cronic (diabet, hipertensiune, boli cardiace), anunțați medicul pentru ajustarea dozelor.

    Copiii și tinerii au nevoie de politici și investiții consolidate în sănătatea mintală și bunăstare, atrag atenția OMS, UNESCO, UNICEF și UNYO

    OMS, UNESCO, UNICEF și Biroul ONU pentru Tineret (UNYO) fac un apel comun pentru consolidarea politicilor și creșterea investițiilor în sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, subliniind importanța recunoașterii nevoilor specifice ale acestei categorii, conform unui comunicat de presă al OMS:

    De ce contează

    În sistemul Națiunilor Unite, recunoașterea sănătății mintale ca drept fundamental al omului s-a adâncit în ultimul deceniu. Cu toate acestea, în ciuda atenției globale crescânde, nicio rezoluție dedicată a ONU nu a concentrat sănătatea mintală și bunăstarea copiilor și tinerilor ca o prioritate distinctă de dezvoltare, sănătate și drepturile omului și nici nu există o narațiune unificată care să abordeze pe deplin nevoile lor distincte de dezvoltare.

    Deși referințele la sănătatea mintală apar din ce în ce mai des în cadrul politicilor ONU, limbajul axat în mod specific pe copii și tineri rămâne limitat. Această absență perpetuează abordări fragmentate, izolate și subinvestiții cronice, în special în prevenție și intervenție timpurie, în ciuda dovezilor de soluții scalabile și eficiente din punct de vedere al costurilor.

    La nivel global, se estimează că 1 din 7 (14,3%) tineri cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani se confruntă cu afecțiuni mintale , însă acestea rămân în mare parte nerecunoscute și netratate. Datele publicate evidențiază, de asemenea, creșterea ratelor de sinucidere în multe țări în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani. Acest lucru este amplificat de datele recent publicate de Atlasul global al Sănătății Mintale , care arată că doar 56% dintre țări au o politică sau un plan distinct sau integrat de sănătate mintală pentru copii și tineri, în timp ce mai puțin de jumătate dintre țările care au răspuns oferă servicii de sănătate mintală comunitare, școlare sau de altă natură pentru copii și adolescenți.

    Pentru a aborda în mod semnificativ această provocare urgentă, este esențială o acțiune coordonată și intersectorială, care să cuprindă sectoarele educației, sănătății, protecției sociale, climei, mediului digital și culturii și să fie ancorată în cadre bazate pe drepturi, incluzive pentru copii și tineri, care să nu lase pe nimeni în urmă, inclusiv pe cei aflați în contexte umanitare și fragile.

    Decalajul politicilor

    În ciuda recunoașterii tot mai mari a sănătății mintale în cadrul politicilor ONU, copiii și tinerii rămân în mare parte absenți din angajamentele globale, sistemele de date și prioritățile de finanțare. Lacunele care trebuie umplute pentru a consolida sănătatea mintală a copiilor și tinerilor includ:

    1. absența unor rezoluții dedicate sănătății mintale a copiilor și tinerilor;
    2. lipsa angajamentelor specifice vârstei în cadrul cadrelor globale;
    3. lipsa mecanismelor participative care să asigure includerea tinerilor în elaborarea politicilor și serviciilor de sănătate mintală; și
    4. supraveghere și responsabilitate limitate în urmărirea politicilor globale existente și a angajamentelor de finanțare privind sănătatea mintală a copiilor și tinerilor.

    Un apel comun pentru promovarea politicilor de sănătate mintală a copiilor și tinerilor

    Creșterea nivelului de sănătate mintală a copiilor și tinerilor și alocarea de resurse acesteia ca o politică globală de sine stătătoare și o prioritate de investiții, asigurând integrarea explicită a acesteia în viitoarele rezoluții ale ONU, cadrele privind drepturile omului și mecanismele globale de monitorizare în urma Agendei 2030.

    Promovarea unei platforme unificate interagenții și cu mai multe părți interesate – care să reunească UNESCO, UNICEF, Biroul ONU pentru Tineret și OMS, precum și alte entități relevante ale ONU, alături de statele membre, rețelele de tineret și partenerii societății civile – pentru a consolida coerența globală, a oferi îndrumări tehnice comune și a alinia mecanismele de finanțare și responsabilitate pentru sănătatea mintală a copiilor și tinerilor în toate sectoarele.

    Încurajați statele membre să adopte și să implementeze strategii și politici naționale privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, aliniate cu Planul de acțiune cuprinzător al OMS pentru sănătatea mintală și cu Programul comun UNICEF și OMS privind sănătatea mintală, bunăstarea psihosocială și dezvoltarea copiilor și adolescenților. Strategiile și politicile ar trebui să includă îndrumări relevante privind drepturile omului și incluziunea persoanelor cu dizabilități, din partea OHCHR, cu accent pe abordări comunitare și bazate pe drepturi; precum și Recomandarea UNESCO din 2023 privind educația pentru pace, drepturile omului și dezvoltare durabilă, care subliniază mediile de învățare sigure, incluzive și de susținere ca fundamente pentru bunăstarea generală a cursanților.

    Asigurarea participării semnificative a copiilor și tinerilor la elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și serviciilor de sănătate mintală – poziționându-i ca parteneri egali, nu ca beneficiari, și bazându-se pe cadrele existente ale ONU privind implicarea tinerilor.

    Investiți în prevenire, promovare și protecție printr-o abordare ecosistemică și la nivelul întregii societăți, care să conecteze serviciile comunitare, școlare și platformele digitale cu sistemele de educație, sănătate, arte, sport, climă și protecție – întâlnindu-i pe tineri acolo unde se află și cultivând medii de sprijin care să le permită să prospere.

    Integrarea indicatorilor de bază ai sănătății mintale în monitorizarea mai amplă a sănătății, educației și dezvoltării copiilor și tinerilor, inclusiv sondajele în gospodării (de exemplu, MICS) și sistemele informaționale naționale, pentru a consolida responsabilitatea, echitatea și vizibilitatea intersectorială a progresului.

     

    Radonul reprezintă un risc major pentru sănătatea pulmonară și poate fi prevenit, atrage atenția INSP

    Cu prilejul Zilei Europene a Radonului, pe 7 noiembrie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) subliniază pericolele asupra sănătății cauzate de expunerea la radon, un gaz radioactiv natural, și recomandă măsuri eficiente de prevenție, conform unui comunicat al instituției.

    Radonul este un gaz radioactiv fără miros, culoare sau gust.

    Radonul este produs din degradarea radioactivă naturală a uraniului din sol și roci. Deși este un gaz, produșii săi de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele atașându-se de particule de praf din aer.  Prin inhalare, radiația emisă de aceste particule poate deteriora celulele pulmonare, iar expunerea pe termen lung poate duce la dezvoltarea cancerului pulmonar.

    În aer liber, radonul se diluează rapid la concentrații foarte scăzute și, în general, nu reprezintă o problemă. Nivelul mediu de radon în exterior variază de la 5 Bq/m3 până la 15 Bq/m3. Cu toate acestea, concentrațiile de radon sunt mai mari în interior și în zonele cu ventilație minimă. Cele mai ridicate niveluri se găsesc în locuri precum mine, peșteri și unități de tratare a apei.

    În clădiri precum locuințe, școli sau birouri, concentrațiile de radon pot varia considerabil, de la aproximativ 10 Bq/m³ până la valori ce depășesc 10.000 Bq/m³. Din cauza proprietăților acestui gaz, persoanele care trăiesc sau lucrează în astfel de spații pot fi expuse la niveluri foarte ridicate de radon fără a fi conștiente de acest lucru

    Deoarece este solubil în apă, apa potabilă poate fi o sursă de radon. Cu toate acestea, cea mai mare sursă de expunere a populației generale la radon o reprezintă gazele din sol.

    Care sunt efectele asupra sănătăţii?

    Radonul este doar unul din factorii de risc pentru cancerul pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar în urma expunerii pe termen lung la concentrații mari de radon depinde de o serie de factori, precum concentraţia de radon din clădire, intervalul de timp în care persoana este expusă şi expunerea la unul sau mai mulți factori de risc pentru cancerul pulmonar, cum ar fi expunerea la azbest și alți agenți cancerigeni care pot fi inhalați (praf de lemn, arsenic, metale industriale, nichel, beriliu si crom), poluarea aerului în mediul urban sau industrial sau fumatul.

    O rată crescută de cancer pulmonar a fost observată pentru prima dată la minerii care munceau în minele de uraniu, expuși la concentrații foarte mari de radon. În plus, studiile din Europa, America de Nord și China au confirmat că și concentrațiile scăzute de radon – cum ar fi cele întâlnite în mod obișnuit în mediile rezidențiale – prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătate și contribuie la apariția cancerelor pulmonare la nivel mondial.

    Riscul de cancer pulmonar crește cu aproximativ 16% la 100 Bq/m3 de creștere a concentrației medii de radon pe termen lung. Se presupune că relația doză-răspuns este liniară –  riscul de cancer pulmonar crește proporțional cu creșterea expunerii la radon.

    Este mult mai probabil ca expunerea pe termen lung la concentrații de radon care depăşesc nivelul de referință să provoace cancer pulmonar la persoanele care fumează. De fapt, se estimează că fumătorii sunt de 25 de ori mai expuși riscului de radon decât nefumătorii. Până în prezent, nu au fost stabilite alte riscuri de cancer sau alte efecte asupra sănătății.

    Cum sunt oamenii expuși la radon?

    Expunerea la radon în interiorul clădirilor şi a locurilor de muncă este de obicei percepută ca fiind exclusiv naturală, cea mai importantă sursă de radon fiind geologică, deci naturală. Dacă în exterior concentraţia de radon este de obicei mică, şi nu reprezintă un factor de risc pentru sănătate, concentraţia de radon din interiorul clădirilor este în mare parte influenţată de modul de proiectare, construcţie şi utilizare a clădirilor şi de gradul de ventilaţie (aerisire).

    Acasă

    Pentru majoritatea oamenilor, o expunere semnificativă la radon poate avea loc acasă, unde oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului, deși locurile de muncă din interior pot fi, de asemenea, o sursă de expunere. Concentrația de radon în clădiri depinde de:

    • geologia locală, de exemplu conținutul de uraniu și permeabilitatea rocilor și solurilor subiacente;
    • traseele disponibile pentru trecerea radonului din sol în clădire;
    • eliberarea radonului din materialele de construcție;
    • rata de schimb între aerul din interior și cel exterior, care depinde de construcția clădirii, de obiceiurile de ventilație ale ocupanților și de etanșeitatea clădirii.

    Radonul pătrunde în clădiri prin fisurile din podele, prin joncțiunile podea-perete, golurile din jurul țevilor sau cablurilor, și poate rămâne în clădiri o perioadă lungă de timp, mai ales în timpul lunilor de Iarnă, când casele sunt închise.

    Nivelurile de radon sunt de obicei mai ridicate în subsoluri, pivnițe și spații de locuit aflate în contact cu solul. Cu toate acestea, o concentrație considerabilă de radon poate fi găsită și deasupra parterului, în special în spațiile cu ventilație deficitară.

    Concentrația de radon poate varia considerabil între clădirile adiacente, precum și în interiorul unei clădiri, de la o zi la alta și de la o oră la alta.

    Prin apa potabilă

    În multe țări, apa potabilă este obținută din surse de apă subterană, cum ar fi izvoare, puțuri și foraje. Aceste surse de apă pot avea concentrații mai mari de radon decât apa de suprafață din rezervoare, râuri sau lacuri, în funcție de geologia solului. Fiind un gaz mai ușor decât aerul, radonul poate fi eliminat foarte ușor din apă, prin aerare.

    Doza de radiaţii provenită prin ingestia de apă cu conţinut de radon este mult mai mică decât doza primită prtin inhalare.

    La locul de muncă

    La fel ca în cazul locuințelor, la locurile de muncă, se pot înregistra niveluri mari de radon.

    Expunerea la radon la locul de muncă ar trebui să fie gestionată de către angajator, întrucât aceasta reprezintă un risc profesional. În general, acțiunile necesare pentru gestionarea nivelurilor de radon la locul de muncă sunt similare celor întreprinse pentru locuințe

    Conform legislaţiei, în România, concentrația de activitate de radon se determină obligatoriu pe tot cuprinsul țării, pentru următoarele clădiri: a) locuri de muncă din subteran și parter, cum ar fi: stații de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peșteri, saline, instalații de tratare a apei, extracții materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;b) clădiri cu acces public; c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcți, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliție, unități școlare, creșe, grădinițe, unități sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe, etc.

     Ce putem face?

    Reducerea radonului în clădiri

    Există metode bine testate, durabile și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru prevenirea radonului în clădirile noi și reducerea radonului în locuințele existente. Măsurile de prevenire a radonului ar trebui avute în vedere încă din faza de proiectare și construcție a noilor clădiri, mai ales în zonele cu potențial ridicat de radon.

    Modalități de reducere a nivelului de radon în clădirile existente includ:

    • creșterea ventilației sub podea;
    • instalarea unui sistem de colector de radon în subsol sau sub o podea solidă;
    • evitarea trecerii radonului de la subsol în spațiile de locuit;
    • etanșare pardoselii și a pereților;
    • îmbunătățirea ventilației clădirii, mai ales în contextul conservării energiei.

    Reducerea radonului în apa potabilă

    Organizația Mondială a Sănătății şi legislaţia din România recomandă ca nivelurile pentru radon din apa potabilă să fie mai mici de 100 Bq/l.

    În situațiile în care există riscul unor concentrații ridicate de radon în apa potabilă, este recomandată efectuarea periodică a măsurătorilor. Există tehnici simple și eficiente pentru a reduce concentrația de radon în sursele de apă potabilă cum ar fi: aerare sau utilizarea filtrelor granulare cu cărbune activ.

    Recomandări

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă opțiuni de politici publice pentru reducerea riscurilor pentru sănătate cauzate de expunerea la radon rezidențial prin, adoptate și la nivel național:

    • furnizarea de informații despre nivelurile de radon în interior și riscurile asociate pentru sănătate;
    • implementarea unui program național de radon care vizează reducerea atât a riscului general al populației, cât și a riscului individual pentru persoanele care trăiesc în medii cu concentrații mari de radon;
    • dezvoltarea protocoalelor de măsurare a radonului pentru a ajuta la asigurarea calității și consecvenței în testarea radonului;
    • implementarea prevenirii radonului în codurile de construcție pentru a reduce nivelurile de radon în clădirile în construcție și programe de radon pentru a se asigura că nivelurile sunt sub nivelurile naționale de referință;
    • promovarea educației profesioniștilor din domeniul construcțiilor şi acordarea de sprijin financiar pentru eliminarea radonului din clădirile existente;
    • includerea radonului ca factor de risc în strategiile naționale legate de controlul cancerului, controlul tutunului, calitatea aerului din interior și conservarea energiei.

    Expunerea la radon are loc cel mai frecvent în locuințe și, prin urmare, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a testa și de a lua măsuri pentru a diminua radonul din interiorul spațiului în care locuim.

    În România, managementul expunerii la radonul din interior se desfăşoară în conformitate cu Planul Național de Acțiune pentru Radon (PNAR ) (HG nr. 526 din 12 iulie 2018; aflat acum în revizuire), care vine în întâmpinarea cerințelor Directivei CE 2013/59/Euratom  de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Responsabilitatea implementării PNAR este a Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

    106 ani de învățământ medical românesc și 25 de ani de studii în limba franceză la UMF Cluj-Napoca

    Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca celebrează astăzi, 7 noiembrie 2025, două momente importante pentru istoria învățământului medical românesc: 106 ani de la prima lecție predată în limba română de profesorul Iuliu Hațieganu și 25 de ani de activitate în cadrul programului de învățământ în limba franceză.

    La 7 noiembrie 1919, profesorul Iuliu Hațieganu rostea lecția inaugurală intitulată „Problema icterului cataral”, moment care a marcat debutul învățământului medical românesc la Clinica Medicală din Cluj. Personalitate complexă – medic, profesor și om de știință – Hațieganu a fost unul dintre principalii arhitecți ai învățământului medical modern de după Marea Unire, devenind primul decan al Facultății de Medicină românești și, ulterior, rector al Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj.

    Pentru a celebra tradiția educației medicale francofone, UMF „Iuliu Hațieganu” a prezentat publicului o imagine de arhivă din perioada interbelică, simbol al cooperării româno-franceze – una dintre direcțiile definitorii ale școlii medicale clujene. În primii ani ai Universității românești, pentru a alinia procesul educațional la standardele europene, au fost cooptați profesori din străinătate, în special din Franța. Printre aceștia s-au numărat Jules Guiart, de la Universitatea din Lyon, care a înființat Catedra de Istoria Medicinei, și Pierre Thomas, de la Universitatea Sorbona și Institutul Pasteur, fondatorul Catedrei de Chimie Biologică.

    De-a lungul timpului, legăturile dintre România și Franța s-au consolidat prin schimburi profesionale și stagii de cercetare. Din anul 2000, această colaborare s-a extins prin introducerea programelor de studiu în limba franceză. Astăzi, UMF „Iuliu Hațieganu” este universitatea cu cei mai mulți studenți internaționali din România, majoritatea provenind din țări francofone.

    Muzeul Școlii Medicale Clujene marchează, de asemenea, momentul aniversar prin publicarea a două articole dedicate istoriei medicinei la Cluj: unul privind numirea primului profesor medical, dr. Lukács József, în urmă cu 250 de ani, și un altul, semnat de dr. Oana Habor, despre colaborarea româno-franceză în domeniul medical între anii 1919 și 2025.

    Alarmă falsă de incendiu la Spitalul Județean Ploiești, fără efecte asupra pacienților și activității medicale

    Pe 7 noiembrie 2025, în jurul orei 08:10, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești s-a declanșat alarma de incendiu, după ce un senzor de căldură a fost activat.

    Echipele interne de intervenție, împreună cu autoritățile competente, au reacționat imediat, conform procedurilor de siguranță în vigoare. Verificările efectuate au arătat că nu s-a produs niciun incendiu, iar pacienții și personalul medical nu au fost expuși niciunui pericol. Totodată, nu s-au înregistrat pagube materiale sau victime.

    Activitatea medicală din cadrul U.P.U. a continuat fără întreruperi, procesul de îngrijire și intervențiile medicale desfășurându-se în condiții normale. După finalizarea verificărilor, sistemul de detecție și alarmare a fost resetat, iar procedurile de prevenție au fost revizuite pentru menținerea celor mai înalte standarde de siguranță.

    Conducerea Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești a subliniat că „siguranța pacienților, a personalului și a activității medicale reprezintă o prioritate absolută” și că toate măsurile de protecție la incendiu sunt efectuate periodic, conform legislației în vigoare.

    Unitatea medicală reafirmă că protecția pacienților, aparținătorilor și a angajaților rămâne permanentă și prioritară.

    Republica Moldova: Emil Ceban oferă explicații în contextul anchetei asupra diplomelor medicale

    Emil Ceban, ministrul Sănătății din Republica Moldova, a făcut declarații oficiale ca răspuns la ancheta autorităților române privind diplomele de rezidențiat ale unor medici formati în Republica Moldova.

    Ceban, care deține și funcția de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a explicat că, în această calitate, „În calitatea mea de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie «Nicolae Testemițanu», am semnat anual mii de diplome, conform unei proceduri administrative standard”. El a precizat că „Procesul de eliberare a diplomelor este unul digitalizat și riguros reglementat, iar semnătura rectorului este o etapă obligatorie pentru toate actele de studii emise de universitate” și a subliniat că „Nu am avut niciodată motive să pun la îndoială veridicitatea acestor documente”.

    Referitor la posibile nereguli descoperite în anchetă, ministrul a mai spus că „Dacă totuși, în urma investigațiilor procurorilor, se va constata că unele diplome prezentate spre semnare au ajuns la mine cu încălcarea unor proceduri interne universitare, sunt cel mai interesat să aflu cine se face vinovat și solicit autorităților competente din ambele state să clarifice situația”.

    Premieră medicală la Slatina: Spitalul Județean intră în Programul Național AP-Arsuri

    Spitalul Județean de Urgență Slatina este primul spital non-universitar din România care intră în Programul Național AP-Arsuri, o inițiativă ce va îmbunătăți îngrijirea pacienților cu arsuri grave și va susține dezvoltarea serviciilor de urgență la nivel județean.

    În acest context, a avut loc o întâlnire de lucru între ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, și dr. Florin-Augustin Popa, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Slatina.

    Dr. Florin-Augustin Popa a mulțumit ministrului pentru colaborarea și sprijinul acordat, subliniind că includerea Spitalului Județean de Urgență Slatina în Programul AP-Arsuri reprezintă o recunoaștere a profesionalismului echipei medicale și a investițiilor realizate în ultimii ani pentru modernizarea și dotarea unității.

    Spitalul Județean de Urgență Slatina primește și tratează cazuri grave de pacienți arși, finanțarea fiind asigurată direct de la Ministerul Sănătății, începând cu luna noiembrie 2025. Unitatea a fost inclusă în acest program în luna octombrie 2025, iar recent a fost tratat aici primul pacient repartizat de Centrul Operativ pentru Situații de Urgență.

    Dr. Florin-Augustin Popa a explicat ministrului Sănătății că includerea unității medicale în program este o recunoaștere a profesionalismului celor cinci medici primari din Secția de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, a întregului personal medical care asigură îngrijirea pacienților, dar și a investițiilor constante în infrastructură și aparatură medicală.

    În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre reorganizarea liniilor de gardă, reclasificarea spitalelor și viitorul unităților medicale din județele României, astfel încât acestea să poată oferi pacienților servicii complete, eficiente și moderne, de la investigații complexe până la intervenții chirurgicale de înaltă performanță.

    „Suntem aici pentru Slatina, pentru județul Olt!” – acesta a fost mesajul comun transmis în cadrul întâlnirii, care subliniază angajamentul autorităților pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din regiune.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.