Spitalul Județean de Urgență Pitești a demarat un proiect de achiziție a echipamentelor medicale necesare tratării pacienților cardiaci critici, finanțat prin Programul de Sănătate, în cadrul apelului dedicat investițiilor pentru unitățile sanitare publice care deservesc această categorie de pacienți.

Proiectul își propune să crească accesul populației la serviciile publice de sănătate și să îmbunătățească calitatea actului medical oferit pacienților cardiaci critici. În acest sens, Unitatea de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) a fost dotată cu echipamente moderne, performante și digitalizate, cu un concept special pentru tratarea pacienților în stare critică. Implementarea proiectului va permite spitalului să ofere servicii medicale mai eficiente, mai sigure și mai accesibile.

Pe lângă creșterea calității actului medical, proiectul vizează și eficientizarea resurselor prin achiziționarea de echipamente performante și reducerea consumului de materiale și energie. Investițiile vor avea un impact pozitiv asupra mediului, prin diminuarea deșeurilor, promovarea economiilor circulare și aplicarea principiilor dezvoltării durabile, contribuind la reducerea emisiilor de CO2 și adaptarea la schimbările climatice.

Valoarea totală a proiectului este de 5.320.678,01 lei, din care 4.449.234,09 lei reprezintă fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, 680.471,08 lei provin din bugetul național, iar cofinanțarea eligibilă a beneficiarului se ridică la 104.687,87 lei. Valoarea neeligibilă, inclusiv TVA neeligibil, este de 86.284,97 lei. Proiectul se va derula între 30 ianuarie 2026 și 30 aprilie 2027.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) atrage atenția că orice formă de violență – fizică, verbală sau amenințări – îndreptată împotriva profesioniștilor din sănătate este inacceptabilă și reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea și sănătatea la locul de muncă, afectând direct siguranța pacienților.

Potrivit FSSR, Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS) include deja un instrument concret pentru protecția angajaților: „Anexa nr. 11 – Procedura privind protecția salariaților din Sănătate împotriva agresiunilor la locul de muncă”. Procedura este obligatorie pentru unitățile sanitare cărora li se aplică CCMS și stabilește măsuri clare de prevenție, raportare, sprijinirea victimelor și măsuri de securitate. Federația subliniază că, „agresiunile fizice petrecute la locul de muncă, în timpul programului, împotriva angajaților din sănătate sunt considerate accidente de muncă și trebuie tratate ca atare”, iar procedura indică și alte soluții de protecție.

FSSR solicită angajatorilor aplicarea strictă a procedurii din Anexa nr. 11, integrarea acesteia în regulamentele interne și operaționalizarea responsabilităților. De asemenea, agresiunile fizice trebuie încadrate ca accidente de muncă, iar fluxurile aferente – raportare, cercetare, măsuri și sprijin – trebuie activate. Totodată, incidentele – fizice sau verbale – trebuie centralizate la nivel de unitate și raportate celor în drept pentru a combate sub-raportarea și a fundamenta măsuri de prevenție. Federația recomandă și elaborarea unui Plan de măsuri privind protecția salariaților împotriva agresiunilor, corelat cu achizițiile de pază și protecție.

Angajații din sănătate sunt sfătuiți să studieze cu atenție procedura, să solicite respectarea ei la fiecare incident, să nu normalizeze agresiunile și să raporteze situațiile, cerând sprijinul unității și, dacă este cazul, sesizarea organelor competente. FSSR încurajează, de asemenea, implicarea sindicală pentru aplicarea procedurii, reprezentare și apărarea drepturilor.

În același timp, Federația solicită Ministerului Sănătății să inițieze și să susțină modificările legislative necesare pentru protecția efectivă a personalului medical, în conformitate cu standardele internaționale și obligațiile asumate de România, inclusiv ratificarea Convenției OIM nr. 190/2019.

Constatând că aplicarea neuniformă a CCMS contribuie la perpetuarea problemelor, FSSR a pregătit un set de intervenții pentru eficientizarea aplicării clauzelor contractuale, care vor fi prezentate la conferința organizată la Târgu Mureș, dedicată îmbunătățirii aplicării CCMS și pregătirii negocierii viitorului contract colectiv.

De la începutul anului 2026, Secția de Boli Infecțioase a Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara a primit 19 pacienți diagnosticați cu hepatită A, semnalând o creștere a cazurilor înregistrate. Cazurile provin din mai multe localități din județ, iar printre pacienți se află și adulți.

Medicii atrag atenția că numărul îmbolnăvirilor este ridicat pentru o perioadă scurtă de timp, de doar câteva săptămâni, și semnalează o schimbare în modul de transmitere.

„Vorbim despre o perioadă scurtă de timp, de câteva săptămâni, și despre un număr destul de ridicat de cazuri. De obicei, când vorbim despre hepatita A, sunt focare comunitare, în colectivități, persoane din același mediu. De data aceasta, însă, avem mai degrabă transmitere în cadrul familiei. Acest lucru înseamnă un semnal de alarmă, pentru că nu mai putem vorbi doar despre transmitere comunitară punctuală, ci despre o creștere a circulației virusului în populația generală, ceea ce indică o transmitere extinsă și un risc real de apariție a unor noi cazuri în perioada următoare. Iar principala cauză o reprezintă, de fapt, igiena deficitară. Vorbim despre spălarea insuficientă a mâinilor sau despre consumul de alimente și apă necorespunzătoare. Virusul hepatitic A se transmite ușor, iar în lipsa unor măsuri elementare de igienă se poate răspândi rapid, chiar și în afara unor focare clasice, bine delimitate”, a declarat prof. dr. Voichița Lăzureanu, medic primar boli infecțioase și șef al Secției Boli Infecțioase II din cadrul unității sanitare.

Hepatita A, cunoscută popular drept „boala mâinilor murdare”, este o infecție virală a ficatului, cauzată de virusul hepatitic A. Afecțiunea este extrem de contagioasă și se transmite în special prin igienă precară, consum de alimente sau apă contaminate ori prin contact direct cu o persoană infectată. Virusul poate persista și pe suprafețe sau obiecte atinse de bolnavi.

Boala poate evolua de la forme ușoare până la forme medii sau severe, care necesită spitalizare și monitorizare atentă. Printre simptome se numără icterul (colorarea galbenă a pielii și a ochilor), oboseala accentuată, greața, vărsăturile, febra moderată, tulburările digestive și urina închisă la culoare. În general, adulții dezvoltă forme mai simptomatice decât copiii, la care boala poate fi uneori asimptomatică sau cu manifestări reduse.

Potrivit medicilor, evoluția pacienților internați în prezent este favorabilă.

„Din fericire, pacienții pe care îi avem internați nu evoluează spre o formă severă de boală. Evoluția este favorabilă, chiar dacă simptomatologia va mai persista o perioadă de câteva săptămâni. Pacienții primesc tratament simptomatic și sunt sub monitorizare atentă. Trebuie spus că hepatita A este o boală prevenibilă. Ar trebui respectate regulile elementare de igienă. În același timp, vreau să atrag atenția asupra prevenției. Aceasta include vaccinarea împotriva virusului hepatitic A, dar și o igienă riguroasă. Este important să ne spălăm pe mâini după fiecare utilizare a toaletei, înainte de a mânca sau de a prepara alimentele. De asemenea, trebuie să spălăm fructele și legumele și să fim atenți la alimentele consumate”, a mai precizat prof. dr. Voichița Lăzureanu.

Vaccinul împotriva hepatitei A nu este inclus în calendarul național de vaccinare obligatorie și nu este gratuit. Este considerat opțional, însă este recomandat înainte de intrarea în colectivitate, în cazul persoanelor cu boli cronice sau al celor care călătoresc în zone cu incidență crescută a infecției.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au transmis instanței dosarul a patru inculpați implicați în fapte de corupție la Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj, aceștia recunoscând vinovăția, conform articolului 483 din Codul de procedură penală.

În dosar sunt vizați Gîngioveanu Cristian, manager al S.A.J. Dolj, Găvan Constantin, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic, Cîrstoiu Marin, fost angajat al S.A.J. Dolj, și M.A., persoană fizică fără calitate specială.

În perioada septembrie – octombrie 2024, „inculpatul Găvan Constantin ar fi pretins, direct sau prin intermediul altor persoane, suma totală de 65.500 euro de la nouă persoane și ar fi primit suma totală de 49.500 euro de la șapte persoane, pretinzând că are influență asupra inculpatului Gîngioveanu Cristian și inculpatei Gîngioveanu Aurelia Maria – funcționari cu funcții de decizie din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj, respectiv al Spitalului Clinic Căi Ferate Craiova și că va interveni în vederea angajării martorilor și a unui suspectului, respectiv a unor membri de familie sau a altor persoane, pe posturi de șoferi sau asistenți la respectivele unități sanitare”, potrivit procurorilor DNA.

În cursul lunilor august – octombrie 2024, Gîngioveanu Cristian, în calitate de manager general al S.A.J. Dolj, „prin intermediul inculpatului Găvan Constantin și al inculpatului M.A., ar fi pus la dispoziția unui număr de 12 candidați subiectele întocmite în vederea examinării scrise a candidaților la concursurile de angajare pe posturi de șoferi, respectiv asistenți medicali, organizate de Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj, în perioada septembrie – octombrie 2024, în vederea facilitării promovării, de către respectivele persoane, a concursurilor de angajare și a ocupării de către acestea a posturilor scoase la concurs”.

De asemenea, „în cursul lunilor august – septembrie 2024, în aceeași calitate, inculpatul Gîngioveanu Cristian ar fi pretins și primit suma de 10.000 euro de la o persoană (martor) și ar fi primit de la o altă persoană (inculpat) foloase care nu i se cuveneau, în valoare totală de 5.248 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv în vederea angajării celor două persoane pe posturi de șoferi la Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj”, au stabilit procurorii DNA.

În perioada februarie 2023 – 30 septembrie 2024, „inculpatul Cîrstoiu Marin, în calitate de angajat la Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj, ar fi pretins suma totală de 60.000 euro de la cinci persoane (martori) și ar fi primit de la acestea sumele totale de 35.000 euro și 75.000 lei, pretinzând că are influență asupra managerului Gîngioveanu Cristian și că va interveni în vederea angajării persoanelor respective sau a unor membri de familie ai acestora, pe posturi de șoferi sau asistenți medicali la respectiva unitate sanitară”.

În perioada ianuarie 2022 – octombrie 2024, inculpatul M.A. „ar fi pretins/acceptat promisiunea remiterii sumelor totale de 53.000 euro de la cinci persoane (martori și un suspect) și ar fi primit sumele totale de 38.000 euro și 60.000 de lei, pretinzând că are influență asupra factorilor de decizie – funcționarul cu atribuții manageriale Gîngioveanu Cristian – din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj și că va interveni în vederea angajării respectivelor persoane pe posturi de șoferi la respectiva unitate sanitară. Din banii primiți, inculpatul M.A. ar fi remis sumele de 7.500 euro și 8.000 euro inculpatului Găvan Constantin”.

Inculpații și-au recunoscut complet faptele și au declarat, în prezența avocatului, că acceptă încadrarea juridică și pedepsele aplicate:

• Gîngioveanu Cristian – 2 ani și 8 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere;

• Găvan Constantin – 2 ani și 8 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere;

• Cîrstoiu Marin – 2 ani și 2 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere;

• M.A. – 2 ani și 6 luni închisoare, cu termen de supraveghere 3 ani, interdicții pentru funcții publice și de conducere.

Pentru confiscarea specială și extinsă, s-a instituit sechestrul asupra sumelor: 423.320 euro, 42.200 lei și 6.620 USD de la Gîngioveanu Cristian și 247.030 euro, 197.152 lei și 60.840 USD de la Găvan Constantin, precum și asupra bunurilor imobile și mobile ale inculpaților Cîrstoiu Marin și M.A.

Dosarul și acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate Tribunalului Dolj, iar ancheta continuă față de alți posibili inculpați. Această etapă finalizează cercetarea penală, fără a afecta prezumția de nevinovăție.

Colegiul Medicilor din România atrage atenția asupra gravității violențelor împotriva personalului medical și pledează pentru o campanie publică de prevenire a agresiunilor asupra medicilor, solicitând sprijinul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Președinta CMR, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a declarat marți: ”Violenţa asupra medicilor este inacceptabilă! Nicio formă de agresiune la adresa personalului medical nu poate fi tolerată într-o societate care respectă profesia medicală şi înţelege rolul medicului. Medicii corecţi şi profesionişti îşi exercită profesia cu responsabilitate, dedicare şi respect faţă de pacient, adesea în condiţii dificile şi în anumite situaţii sub presiune profesională majoră cauzată de factori multipli”.

Potrivit acesteia, siguranța medicilor trebuie garantată, iar orice act de violență trebuie sancționat conform legii. ”În calitate de preşedinte al Colegiului Medicilor din România am următorul mesaj: protejarea medicilor nu este opţională, este esenţială pentru siguranţa actului medical şi pentru funcţionarea optimă a sistemului de sănătate. Ştiu şi înţeleg că în marea ei majoritate populaţia înţelege rolul medicului şi respectă poziţia medicului, ştiu însă că există şi aceste cazuri de violenţă asupra medicilor, iar ele pot fi diminuate şi stopate prin eforturi comune, ale noastre, ale corpului medical şi autorităţilor, dar şi al societăţii în ansamblu şi împreună să spunem STOP Violenţelor şi Agresiunii asupra Medicilor”, a subliniat prof. univ. dr. Poiană.

Mesajul vine după ce un medic din cadrul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Târgu Jiu a fost agresat luni seară de o pacientă. ”Incidentul petrecut aseară la spitalul din Târgu Jiu este profund regretabil şi inacceptabil. Agresarea personalului medical nu poate fi justificată sub nicio formă şi trebuie luate toate măsurile necesare conform legii. (…) Protejarea integrităţii fizice a medicilor, precum şi respectarea demnităţii profesionale trebuie să reprezinte o prioritate pentru conducerea unităţilor medicale, dar şi pentru întreaga societate. Facem apel la autorităţi pentru aplicarea măsurilor de protecţie a personalului medical. Facem apel la populaţia care interacţionează cu sistemul medical – pacienţi şi aparţinători – pentru responsabilitate, dialog şi respect reciproc”, a transmis CMR pe pagina sa de Facebook.

Colegiul Medicilor din România și-a reiterat disponibilitatea de a acorda sprijin medicului implicat în incident, care își desfășura activitatea profesională în interesul pacientului.

Spitalul Județean de Urgență Bacău va moderniza blocul operator cu sprijin financiar de 26 de milioane de lei din fonduri europene, în cadrul unui proiect total de peste 57 de milioane de lei, vizând îngrijirea pacienților cu politraume și cazuri critice.

„Cererea de finanțare pentru acest proiect a fost depusă în august 2025, la doar câteva luni după ce am preluat mandatul de manager, la 1 februarie 2025. Această finanțare cu fonduri europene este a doua obținută de când am preluat conducerea Spitalului Județean de Urgență Bacău, primul proiect fiind cel destinat UAVCA, confirmând angajamentul meu ferm pentru atragerea de resurse europene și modernizarea spitalului. Această investiție vizează în mod direct blocul operator, cu impact major în special pentru Secția de Ortopedie și Secția de Neurochirurgie, două dintre cele mai solicitate structuri în tratarea pacienților cu traumatisme grave și intervenții chirurgicale complexe.”, a declarat Ec. Ion-Marius Savin, Manager Spitalul Județean de Urgență Bacău.

Proiectul prevede achiziționarea de echipamente medicale moderne, de înaltă performanță, care vor permite efectuarea intervențiilor chirurgicale cu maximă siguranță, precizie și eficiență. Modernizarea blocului operator va reduce timpul de intervenție și va crește șansele de recuperare pentru pacienții cu traumatisme severe, afecțiuni ale coloanei vertebrale sau leziuni neurochirurgicale complexe.

Importanța proiectului este susținută și de datele statistice: în 2024, Spitalul Județean de Urgență Bacău a tratat 46.724 de pacienți, dintre care 326 adulți și 91 copii au fost politraumatizați. Spitalul deservește peste 600.000 de locuitori și reprezintă principalul centru medical care preia cazurile grave din județ și din zonele învecinate. Modernizarea blocului operator va permite mai multe intervenții la Bacău, reducând transferurile către alte centre universitare și oferind pacienților aflați în stare critică șanse mai mari la viață.

„Atragerea acestor fonduri europene reprezintă un rezultat concret al angajamentului meu de a dezvolta Spitalul Județean de Urgență Bacău și de a asigura condiții moderne atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. Voi continua să atrag finanțări și să implementez proiecte care contribuie direct la creșterea calității actului medical și la salvarea de vieți.”, a adăugat Ec. Ion-Marius Savin.

O echipă de medici din Târgu Mureș, Cluj și București a realizat o intervenție de prelevare de organe și țesut de la un pacient de 52 de ani aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Rinichii, ficatul și corneea prelevați vor fi transplantați în mai multe centre din țară, oferind pacienților beneficiari șansa la o nouă viață.

Rinichii au fost trimiși la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj, ficatul a fost prelevat și trimis la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” din Cluj, iar corneea a ajuns la București, câte una la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice și la Spitalul Universitar de Urgență București.

„Acest moment vorbește despre oameni. Despre o familie care, în cea mai grea clipă, a ales să transforme durerea în speranță. Despre medici care au lucrat cu profesionalism, empatie și respect. Și despre pacienți care, astăzi, au primit șansa la o nouă viață”, se arată într-un comunicat al spitalului.

Echipa Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș responsabilă de declararea și menținerea donatorului a fost formată din coordonatorul regional Dr. Oana Pitea, Dr. Bianca Grigorescu, As. Dorin Boca, Dr. Adriana Petrișor și Dr. Imola Kerekes.

Spitalul transmite mulțumiri sincere și întreaga recunoștință familiei pacientului, care a decis să ofere altora darul neprețuit al vieții. Publicul este încurajat să se informeze corect despre donarea de organe și să discute această opțiune cu familia, deoarece un singur „da” poate face diferența dintre viață și moarte, transmit reprezentanții spitalului.

O intervenție complexă de ortopedie oncologică a permis rezecția completă a femurului afectat de o tumoare și reconstrucția membrului prin implantarea unei megaproteze personalizate, oferind pacientului șansa de a-și păstra membrul și de a urma o recuperare funcțională optimă la Spitalul Universitar de Urgență București.

Pacientul, în vârstă de 36 de ani, fusese diagnosticat cu displazie fibroasă femurală acum trei ani și a suferit anterior o fractură pe os patologic, urmată de artroplastie totală a șoldului cu proteză primară. Ulterior, implantul a prezentat decimentare aseptică, iar o biopsie incizională a confirmat prezența unui chist osos anevrismal, ceea ce a condus la transferul pacientului la SUUB pentru tratament specializat.

Pentru a reduce riscul hemoragic, înainte de operație s-a efectuat embolizarea principalelor surse vasculare, realizată de echipa de radiologie intervențională condusă de dr. Bogdan Dorobăț. Intervenția chirurgicală a implicat o echipă multidisciplinară coordonată de Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu, incluzând medici ortopezi, anesteziști și personal medical auxiliar.

Procedura reprezintă o alternativă la amputație pentru cazurile în care tumora afectează extensiv femurul și structurile adiacente. Este cea de-a cincea operație de acest tip realizată la SUUB, demonstrând capacitatea spitalului de a gestiona cazuri oncologice extrem de complexe la standarde comparabile cu cele ale marilor centre europene.

Costul protezei a fost acoperit prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar pacientul va începe programul de recuperare medicală.

Echipa operatorie a fost formată din: Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu, Dr. Cursaru Adrian, Dr. Șerban Bogdan, Dr. Nica Mihai și Dr. Iordache Sergiu, iar echipa ATI a fost condusă de Dr. Bratu Angelica.