Raportul global OMS privind tuberculoza din 2025 arată că, în 2024, această boală infecțioasă a provocat peste 1,2 milioane de decese și a afectat aproximativ 10,7 milioane de persoane la nivel mondial.

În ciuda progreselor în diagnosticare, tratament și cercetare, OMS avertizează că problemele legate de finanțare și accesul echitabil la îngrijire ar putea să inverseze câștigurile obținute în ultimii ani.

„Scăderea poverii globale a tuberculozei și progresele înregistrate în testare, tratament, protecție socială și cercetare sunt vești bune, dar progresul nu este o victorie completă”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Faptul că tuberculoza continuă să facă peste un milion de victime în fiecare an, deși poate fi prevenită și vindecată, este de neconceput. OMS colaborează cu țările pentru a consolida aceste progrese și a accelera eradicarea tuberculozei până în 2030.”

Progrese și rezultate regionale
Între 2023 și 2024, rata globală a persoanelor care s-au îmbolnăvit de tuberculoză a scăzut cu aproape 2%, iar decesele cauzate de boală au scăzut cu 3%. Aceste rezultate indică o redresare a serviciilor esențiale de sănătate după perturbările provocate de pandemia de COVID-19.

Unele regiuni au înregistrat progrese remarcabile:

• Regiunea Africană OMS a redus incidența tuberculozei cu 28% și decesele cu 46% între 2015 și 2024.

• Regiunea Europeană OMS a înregistrat scăderi și mai mari: incidența cu 39% și decesele cu 49%.

Peste 100 de țări au redus rata incidenței tuberculozei cu cel puțin 20%, iar 65 de țări au scăzut decesele cauzate de boală cu 35% sau mai mult, atingând primele etape ale Strategiei OMS pentru eradicarea tuberculozei.

Provocări majore rămân în țările cu cea mai mare povară
În 2024, 87% din cazurile globale de tuberculoză s-au concentrat în 30 de țări, iar opt dintre acestea au reprezentat 67% din total: India (25%), Indonezia (10%), Filipine (6,8%), China (6,5%), Pakistan (6,3%), Nigeria (4,8%), Republica Democrată Congo (3,9%) și Bangladesh (3,6%). OMS subliniază că accelerarea progresului în aceste țări este esențială pentru atingerea obiectivului de eradicare a bolii până în 2030.

Progrese majore în diagnosticul și tratamentul tuberculozei

Tratamentul la timp pentru tuberculoză a salvat aproximativ 83 de milioane de vieți din anul 2000. Între 2023 și 2024, progresele au continuat în diagnosticarea, prevenirea și tratamentul tuberculozei, reflectând impactul eforturilor susținute și al inovării în țări. Printre realizările cheie se numără: 

• În 2024, 8,3 milioane de persoane au fost diagnosticate recent cu tuberculoză și au accesat tratament, reprezentând aproximativ 78% dintre persoanele care s-au îmbolnăvit de boală în acel an;
• Acoperirea testării rapide pentru diagnosticarea tuberculozei a crescut de la 48% în 2023 la 54% în 2024;
• Tratamentul pentru tuberculoza medicamentoasă a rămas extrem de eficient, cu o rată de succes de 88%;
• Numărul persoanelor care dezvoltă tuberculoză rezistentă la medicamente este în scădere în fiecare an, peste 164.000 de persoane primind tratament în 2024. Cele mai recente date arată o îmbunătățire a ratei de succes a tratamentului, la 71%, față de 68% în anul precedent;
• În 2024, 5,3 milioane de persoane cu risc crescut de tuberculoză au primit tratament preventiv, față de 4,7 milioane în 2023.

Protecția socială și acțiunea multisectorială sunt esențiale pentru a aborda factorii care provoacă epidemia

Pentru prima dată, OMS a raportat progresele înregistrate în atingerea obiectivului de protecție socială stabilit la a doua reuniune a ONU la nivel înalt privind tuberculoza din 2023, utilizând date compilate de Organizația Internațională a Muncii (OIM). Printre cele 30 de țări cu o povară ridicată de tuberculoză, acoperirea prin protecție socială rămâne extrem de inegală, variind de la 3,1% în Uganda la 94% în Mongolia. În special, 19 țări raportează rate de acoperire sub 50%.

Raportul evidențiază, de asemenea, că există în continuare date privind principalii factori de risc care determină epidemia, cum ar fi subnutriția, infecția cu HIV, diabetul, fumatul și consumul de alcool. Combaterea acestor factori, alături de factorii structurali precum sărăcia, necesită o acțiune multisectorială coordonată.

Deficitele de finanțare pun în pericol progresul și cercetarea

În ciuda numeroaselor progrese, nivelurile de progres la nivel global rămân departe de a atinge obiectivele Strategiei Eradicarea Tuberculozei. Un obstacol major este finanțarea globală pentru tuberculoză, care a stagnat din 2020. În 2024, doar 5,9 miliarde USD erau disponibili pentru prevenire, diagnostic și tratament – puțin peste un sfert din obiectivul anual de 22 de miliarde USD stabilit pentru 2027.

Reducerile finanțării donatorilor internaționali începând cu 2025 reprezintă o provocare serioasă. Studiile de modelare au avertizat deja că reducerile pe termen lung ale finanțării donatorilor internaționali ar putea duce la până la 2 milioane de decese suplimentare și la 10 milioane de persoane care se îmbolnăvesc de tuberculoză între 2025 și 2035.

Finanțarea globală pentru cercetarea în domeniul tuberculozei este, de asemenea, în urmă, ajungând la doar 1,2 miliarde USD în 2023 (24% din țintă). În august 2025, 63 de teste de diagnostic erau în curs de dezvoltare și 29 de medicamente erau în studii clinice – față de doar 8 în 2015. În plus, 18 candidați la vaccinuri sunt în curs de studiu clinic, inclusiv 6 în faza 3. OMS continuă să conducă eforturile globale de promovare a agendei vaccinului împotriva tuberculozei, susținută de Consiliul Acceleratorului de Vaccin împotriva Tuberculozei, lansat de Directorul General al OMS.

„Ne aflăm într-un moment decisiv în lupta împotriva tuberculozei”, a declarat dr. Tereza Kasaeva, directoarea Departamentului OMS pentru HIV, Tuberculoză, Hepatită și ITS. „Reducerile de finanțare și factorii persistenți ai epidemiei amenință să anuleze câștigurile obținute cu greu, dar cu angajament politic, investiții susținute și solidaritate globală, putem schimba situația și pune capăt acestei boli ucigașe odată pentru totdeauna.”

OMS solicită un angajament politic susținut, investiții interne sporite și o cercetare intensificată pentru a accelera progresul. 

Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, a purtat o discuție în teren cu reprezentanții Federației Naționale Sindicale Ambulanța din România, abordând problemele și perspectivele personalului din serviciile de urgență.

Ministrul a subliniat importanța dialogului direct cu profesioniștii din prima linie, arătând că înțelegerea reală a sistemului de sănătate nu se poate obține doar din birou, ci prin contactul nemijlocit cu oamenii care, zilnic, se confruntă cu provocările intervențiilor de urgență.

„Cred cu tărie că nu poți înțelege cu adevărat sistemul de sănătate privind doar din birou. Trebuie să mergi printre oameni, să le asculți opiniile și să înțelegi ce înseamnă să lucrezi în prima linie. Astăzi am făcut exact asta”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.

Pe parcursul întâlnirii, ministrul a discutat cu personalul din ambulanță despre condițiile de muncă, volumul mare de solicitări și nevoia de recunoaștere a muncii lor, ascultând cu atenție atât nemulțumirile, cât și speranțele acestor profesioniști.

„A fost o discuție sinceră și directă, pentru că doar prin comunicare se pot găsi soluții reale”, a afirmat ministrul.

La finalul întâlnirii, gestul spontan de apreciere din partea participanților – care l-au aplaudat pe ministru – a fost, potrivit acestuia, o confirmare a faptului că empatia și respectul rămân esențiale în relația dintre autorități și personalul medical.

„Nu pentru un discurs am fost aplaudat, ci, cred eu, pentru faptul că am fost acolo, în mijlocul lor, cu deschidere și respect. A fost un moment care mi-a confirmat că empatia și dialogul sunt cele mai puternice instrumente ale schimbării”, a spus Alexandru Rogobete.

Ministrul a transmis că această întâlnire nu va rămâne doar un gest simbolic, ci reprezintă un pas concret către soluții durabile pentru îmbunătățirea activității serviciilor de ambulanță din România.

„Le mulțumesc tuturor celor care, zi de zi, duc greul intervențiilor medicale de urgență. Oamenii din Ambulanță sunt cei care nu renunță niciodată, iar eu nu voi renunța să lupt pentru ei”, a încheiat ministrul Sănătății.

România și Japonia fac un nou pas în cooperarea bilaterală din domeniul sănătății. Ministerul Sănătății anunță un parteneriat prin care cele două țări vor colabora pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și dezvoltarea competențelor profesionale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a avut o întrevedere cu E.S. domnul Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România, în cadrul căreia au fost discutate direcțiile de cooperare între cele două țări, cu accent pe îmbunătățirea calității serviciilor medicale și pe inițierea de proiecte comune în beneficiul pacienților și al profesioniștilor din sănătate.

Un element central al discuțiilor a fost semnarea unui memorandum de înțelegere între România și Japonia, document care va deschide drumul către o colaborare solidă între cele două sisteme medicale. Memorandumul va permite schimburi de experiență, programe de formare profesională și transfer de know-how între specialiștii români și japonezi.

„Prin acest parteneriat, ne propunem să dezvoltăm competențe noi în diagnostic, tratament și cercetare, astfel încât pacienții români să beneficieze de expertiză medicală la cel mai înalt nivel. Este o direcție clară de dezvoltare — de la schimb de experiență la cooperare clinică efectivă, în beneficiul pacienților și al progresului medical”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.

Ministrul a subliniat, de asemenea, că relația dintre România și Japonia se bazează pe respect reciproc, încredere și o viziune comună privind investiția în sănătate, cercetare și educație medicală. Japonia este recunoscută la nivel mondial pentru disciplina, inovația și calitatea sistemului său medical, iar România dispune de o generație tânără de medici dedicați, dornici să învețe și să contribuie la construirea unui sistem medical performant în țară.

„Cred cu tărie că parteneriatele internaționale reprezintă motorul dezvoltării sănătății românești. Fiecare astfel de colaborare înseamnă încredere, respect, transfer de cunoaștere și oportunități pentru pacienții noștri”, a adăugat ministrul Rogobete.

Un bărbat de 50 de ani aflat în stop cardio-respirator pe stradă a fost salvat prin intervenția rapidă a șase medici din diferite specialități și a echipelor a patru secții ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Pacientul a primit patru șocuri electrice de urgență, a fost intubat și transportat imediat la spital pentru îngrijiri suplimentare.

Echipajul ambulanței SMURD, format din dr. Samuel Dragoș și asist. medical Emilia Lasc, a acordat primul ajutor vital pacientului aflat în stop cardio-respirator. Ulterior, pacientul a fost predat dr. Olga Mitrean, medic de serviciu în Unitatea de Primire Urgențe, pentru continuarea îngrijirilor.

După stabilizare, pacientul a fost internat în Secția Clinică ATI II, sub supravegherea dr. Marina Lupulescu, unde a rămas intubat aproximativ 24 de ore și a beneficiat de îngrijiri de terapie intensivă timp de patru zile. Ulterior, acesta a fost transferat la Secția de Cardiologie, preluat de dr. Liviu Chițu, medic primar cardiolog.

Investigațiile au arătat că pacientul avea două vase de sânge aproape înfundate, leziuni care au provocat stopul cardio-respirator. Intervenția de urgență a fost realizată de dr. Cristian Dină, medic primar cardiolog cu competențe în cardiologie intervențională, iar recuperarea post-intervenție a fost monitorizată atent de dr. Simona Mercea, medic primar cardiolog.

Conducerea spitalului subliniază că astfel de cazuri demonstrează importanța muncii în echipă și a coordonării rapide, deoarece fiecare clipă contează în salvarea unei vieți.

Ministerul Sănătății a informat că Secția de Anestezie și Terapie Intensivă a Institutului de Fonoaudiologie și Chirurgie ORL „Dorin Hociotă” din București a fost complet modernizată și digitalizată. Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a avut o valoare de peste 2,8 milioane de euro.

Noua secție ATI dispune de 12 paturi complet echipate cu aparatură de ultimă generație, care permite monitorizarea în timp real a funcțiilor vitale și intervenții rapide în cazurile critice. Prin digitalizarea completă, fiecare etapă a îngrijirii medicale este urmărită precis și transparent, oferind siguranță atât pacienților, cât și personalului medical.

În cadrul institutului, digitalizarea integrală a secțiilor de spitalizare continuă permite monitorizarea exactă a tratamentelor, a consumului de materiale sanitare și a actului medical. De asemenea, camera de gardă a fost complet digitalizată, ceea ce face posibilă urmărirea traseului pacientului din momentul prezentării până la finalizarea investigațiilor.

Institutul se află, în prezent, în procesul de digitalizare a blocului operator, pas care va facilita integrarea în timp real a datelor clinice și colaborarea digitală cu alte centre de referință. În plus, Ministerul Sănătății va sprijini achiziția unui nou aparat RMN 3 Tesla, menit să crească performanța diagnostică și calitatea tratamentului oferit pacienților.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat:
„Un exemplu de «așa da, se poate!» Secția ATI complet modernizată și monitorizată în timp real de la Institutul ORL «Dorin Hociotă» este dovada că investițiile din PNRR aduc rezultate concrete. În spatele fiecărui spital modernizat se află oameni care cred în schimbare și ne arată că se poate.”

Ministrul a adresat mulțumiri managerului Corina Daniela Negrilă, echipei medicale și întregului personal al institutului pentru profesionalismul și implicarea exemplară în implementarea acestui proiect.

În urma unor sesizări privind comportamentul personalului medical, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a transmis un comunicat oficial care clarifică aspecte legate de presupusa părăsire a incintei spitalului în echipament medical și de nerespectarea parțială a normelor de echipare în saloanele pacienților.

Spitalul precizează că nu tolerează și nu este de acord cu astfel de comportamente, care contravin normelor de igienă, disciplinei muncii și regulilor profesionale impuse în unitățile medicale. Respectarea protocolului de igienă și a regulilor de echipare este o obligație permanentă a întregului personal medical, fiind esențială atât pentru siguranța pacienților, cât și pentru protecția angajaților.

În data de 29 octombrie 2025, inspectorii Direcției de Sănătate Publică Timiș au efectuat un control la compartimentul ATI Pediatrie, constând în verificarea respectării normelor de protecție și a igienei. Constatările au arătat că personalul poartă echipament de protecție corespunzător, iar activitățile de curățenie și dezinfectare se desfășoară conform legislației sanitare în vigoare.

Cu toate acestea, conducerea spitalului a dispus o analiză internă pentru a preveni eventualele abateri și pentru a reaminti personalului obligația de a respecta permanent regulile de igienă și conduita profesională, atât în interiorul, cât și în afara unității.

Spitalul subliniază că imaginea instituției se construiește prin responsabilitatea și respectul față de pacient, iar conduita profesională trebuie să fie ireproșabilă. Unitatea medicală își reafirmă angajamentul față de cele mai înalte standarde de igienă, etică și profesionalism, asigurând pacienții și aparținătorii că siguranța actului medical rămâne prioritatea absolută.

Egiptul a atins o etapă istorică în sănătatea publică, reușind să elimine trahomul ca problemă de sănătate majoră, a anunțat astăzi Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Această realizare îl face a șaptea țară din Regiunea Est-Mediteraneană a OMS care ajunge la acest obiectiv, iar la nivel mondial, 27 de țări au obținut deja eliminarea trahomului ca problemă de sănătate publică.

„Felicit Egiptul pentru atingerea acestei etape importante și eliberarea poporului său de trahom”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Acest lucru demonstrează eficacitatea unei conduceri naționale susținute, a unei supravegheri solide și a implicării comunității în eradicarea unei boli care a afectat omenirea încă din antichitate.”

Trahomul continuă să fie o problemă de sănătate publică în 30 de țări și este responsabil pentru orbirea sau deficiența de vedere a aproximativ 1,9 milioane de persoane la nivel mondial. Orbirea cauzată de trahom este dificil de tratat, iar conform datelor OMS din aprilie 2025, aproximativ 103 milioane de oameni trăiesc în zone endemice și sunt expuși riscului de orbire din cauza acestei boli.

O călătorie de un secol împotriva trahomului

Trahomul este documentat în Egipt de peste 3.000 de ani. Eforturile de sănătate publică pentru a aborda povara sa au început la începutul secolului al XX-lea, când oftalmologul pionier Sir Arthur Ferguson MacCallan a înființat primele spitale oftalmologice mobile și permanente din Egipt și a pus bazele controlului organizat al trahomului la nivel global. Cu toate acestea, până în anii 1980, acesta încă orbia mulți adulți și afecta peste jumătate dintre copiii din unele comunități din Delta Nilului.

Din anul 2002, Ministerul Sănătății și Populației din Egipt, în parteneriat cu OMS și alte părți interesate naționale și internaționale, a urmărit eliminarea trahomului prin strategia SAFE aprobată de OMS, care include intervenția chirurgicală pentru trichiasis, antibioticele pentru eliminarea organismului cauzator, curățenia facială și îmbunătățirea mediului. 

Între 2015 și 2025, cartografierea și supravegherea extinse în toate cele 27 de guvernorate ale Egiptului au arătat reduceri constante ale proporției de copii cu vârste cuprinse între 1 și 9 ani afectați de trahom activ (inflamator) și nicio povară semnificativă a complicațiilor orbitoare ale trahomului la adulți. Ambii indicatori se află acum sub pragurile de prevalență a eliminării stabilite de OMS la nivel național. În 2024, Egiptul a integrat supravegherea trahomului în sistemul său național de raportare electronică a bolilor, ceea ce ar trebui să faciliteze un răspuns rapid la orice cazuri viitoare.

„Eliminarea trahomului ca problemă de sănătate publică în Egipt subliniază angajamentul susținut al națiunii față de furnizarea echitabilă de servicii medicale și impactul transformator al unor inițiative precum Haya Karima, care au extins accesul la apă potabilă, salubritate și servicii de asistență medicală primară în comunitățile rurale”, a declarat profesorul Dr. Khaled Abdel Ghaffar, viceprim-ministru și ministru al Sănătății și Populației. „Această realizare este un triumf colectiv pentru lucrătorii din domeniul sănătății, comunitățile și partenerii din Egipt care au colaborat pentru a eradica această boală străveche.”

Trahomul este a doua boală tropicală neglijată (BNT) eliminată în Egipt, deoarece în 2018 țara a fost validată de OMS pentru eliminarea filariozei limfatice ca problemă de sănătate publică. În total, 58 de țări au eliminat cel puțin o BNT la nivel global, dintre care nouă se află în Regiunea Mediteranei de Est a OMS.

„Această etapă importantă se adaugă la palmaresul solid al Egiptului în eliminarea bolilor transmisibile, inclusiv poliomielita, rujeola, rubeola și, cel mai recent, malaria. Demonstrează ce se poate realiza atunci când angajamentul politic, parteneriatele puternice și anii de eforturi susținute în domeniul sănătății publice, conduse de Ministerul Sănătății și Populației, se unesc pentru a atinge o viziune comună”, a declarat Dr. Nima Abid, reprezentantul OMS în Egipt. „Realizarea Egiptului servește drept exemplu inspirator pentru alte țări din regiune și dincolo de aceasta.”

Colaborări și parteneriate de succes 

Eliminarea trahomului în Egipt a fost rezultatul unei conduceri naționale puternice, a unor acțiuni coordonate și a unei colaborări ample între sectoare. OMS a colaborat îndeaproape cu Ministerul Sănătății și Populației pentru a oferi îndrumare tehnică, monitorizare și sprijin pentru validare pe tot parcursul procesului de eliminare. Realizarea a fost posibilă datorită contribuțiilor tehnice și financiare ale multor parteneri, inclusiv Fundația Haya Karima, Alianța pentru Trachoma din Regiunea Mediteraneană de Est, Fundația Caritabilă Nourseen, Inițiativa Internațională pentru Trachoma, Proiectul Global de Cartografiere a Trachomei, Sightsavers, CBM, Centrul Kilimanjaro pentru Oftalmologie Comunitară, Fundația Magrabi și inițiativa globală Tropical Data.

„Felicitări Egiptului pentru această realizare istorică în eliminarea trahomului ca problemă de sănătate publică”, a declarat Dr. Hanan Balkhy, director regional al OMS pentru Mediterana de Est. „Împreună, am demonstrat că, prin colaborare și perseverență, eliminarea este realizabilă. Acest succes reflectă ani de dăruire și eforturile neobosite ale comunităților, lucrătorilor din domeniul sănătății și partenerilor care au rămas fermi în convingerea că toată lumea merită să trăiască fără boli care pot fi prevenite. Astăzi, Egiptul exemplifică ceea ce poate realiza determinarea.” 

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Diabetului Zaharat, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, echipa Centrului Antidiabetic de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, coordonată de Dr. Claudiu Cobuz, a organizat și anul acesta o serie de activități dedicate educației și sprijinului pacienților. Evenimentul a subliniat importanța prevenției și a monitorizării regulate pentru persoanele care trăiesc cu această afecțiune.

Sub sloganul „Diabetul zaharat și bunăstarea la locul de muncă”, evenimentul a reunit pacienți, cadre medicale și studenți ai Facultății de Medicină și Științe Biologice – specializarea Nutriție și Dietetică. Participanții au beneficiat de teste gratuite pentru glicemie, hemoglobină glicozilată, determinări antropometrice și materiale educative menite să crească gradul de conștientizare asupra diabetului.

Centrul Antidiabetic Județean Suceava are în evidență peste 40.000 de pacienți cu diabet, iar spitalul continuă să ofere îngrijire de specialitate la standarde ridicate, utilizând echipamente moderne și o echipă medicală dedicată.

Conducerea spitalului a mulțumit echipei Centrului Antidiabetic pentru profesionalism, empatie și implicarea constantă în educația medicală și sănătatea comunității.

O tumoare cervicală cu evoluție de peste zece ani a fost excizată cu succes astăzi de echipa Secției de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Suceava. Formațiunea, care a început să crească mai rapid în ultimele luni, a impus o intervenție chirurgicală completă și bine coordonată.

Pacientul, un bărbat de 58 de ani, fără alte afecțiuni cunoscute, a prezentat o formațiune aproximativ 12×10 cm, parțial mobilă, nedureroasă și acoperită de tegumente normale. Deși examenul clinic nu indica malignitate, dimensiunile și evoluția tumorală au impus excizia completă.

Intervenția, care a durat aproximativ două ore, s-a desfășurat fără complicații intraoperatorii. În prezent, pacientul se află într-o stare generală bună postoperator, iar piesa excizată a fost trimisă la examen histopatologic pentru confirmarea diagnosticului.

„A fost un caz complex, dar și o dovadă a cât de importantă este prezentarea precoce și monitorizarea atentă a oricărei modificări apărute în timp — chiar și atunci când pare inofensivă. Între medic și pacient se creează o punte invizibilă, construită din încredere, răbdare și sinceritate. Iar pe acea punte, vindecarea devine posibilă”, a declarat Dr. Gelu Duprii, medic specialist Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.

Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava adresează mulțumiri întregii echipe medicale implicate:

• Dr. Gelu Duprii – Chirurgie Oro-Maxilo-Facială

• Dr. Vlad Covrig – Chirurgie Oro-Maxilo-Facială

• Dr. Livia Streangă – Anestezie și Terapie Intensivă

• Asist. Cătălina Obadă – Bloc Operator

Un moment semnificativ pentru îngrijirea pacienților cu accident vascular cerebral a fost înregistrat la Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc. Pe 11 noiembrie 2025, echipa medicală a spitalului a realizat prima trombectomie pentru un pacient de 71 de ani, care a suferit un accident vascular cerebral ischemic (AVCI).

Trombectomia este o procedură chirurgicală salvatoare de viață, ce presupune îndepărtarea prin cateter a cheagului de sânge, și poate fi aplicată pacienților care ajung la spital într-un interval scurt, de aproximativ șase ore de la debutul simptomelor. Aceasta reprezintă un pas major în tratamentul AVC, completând tromboliza medicamentosă, implementată în unitatea medicală încă din 2019.

Serviciile neurointervenționale, inclusiv trombectomia, sunt disponibile în România doar în marile centre medicale și în prezent doar în șapte județe, ceea ce face ca realizarea acestei intervenții la Miercurea Ciuc să fie un eveniment deosebit pentru regiune.

Echipa medicală care a efectuat procedura a fost formată din Dr. Mihály István, medic neurolog și neuroradiologie intervențională, Dr. Incze Emese, medic primar neurolog și medicul curant al pacientului, Dr. Balázs Hunor, medic specialist în terapie intensivă, precum și asistenții medicali Kovács Nándor, Éltes Margit și Szabó-Boér Noémi.

Pacientul a prezentat o îmbunătățire semnificativă după intervenție: paralizia a remisionat, starea sa este stabilă, iar tratamentul și recuperarea continuă sub supravegherea echipei medicale a spitalului.

Conducerea spitalului și echipa medicală transmit recunoștință și mulțumiri tuturor specialiștilor care au învățat, implementat și aplică această procedură nouă, contribuind astfel la salvarea de vieți și la îmbunătățirea serviciilor medicale din județ.