În România, cancerul de col uterin se menține ca una dintre cele mai întâlnite forme de cancer la femei, deși este prevenibil, atrage atenția Asociația Oncohelp. Țara înregistrează cea mai mare incidență din Uniunea Europeană, de două ori și jumătate peste media UE, cu aproape 2.500 de femei diagnosticate anual. Din păcate, mai mult de 1.500 pierd lupta cu boala, ceea ce plasează România pe primul loc în UE și în ceea ce privește mortalitatea.

17 noiembrie este Ziua Mondială a Cancerului de Col Uterin. Boala evoluează lent, trecând prin stadii precanceroase care pot fi tratate dacă sunt descoperite la timp. În lipsa controlului ginecologic, boala avansează, iar simptome precum sângerări neobișnuite, dureri pelvine sau disconfort persistent apar, de regulă, când cancerul este deja într-un stadiu avansat.

Screening-ul rămâne esențial: testul Babeș-Papanicolau și testarea HPV pot identifica modificări microscopice care preced apariția cancerului. Cea mai eficientă metodă de prevenție este însă vaccinarea anti-HPV. România a inițiat un program național de vaccinare pentru adolescentele între 10 și 11 ani în 2008. Din 2023, programul a fost extins gratuit pentru fetele și băieții între 11 și 19 ani, iar femeile între 19 și 45 de ani beneficiază de compensare 50%.

Creșterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea globală, compromițând succesul tratamentelor medicale din ultimele decenii și punând în pericol oameni, animale, plante și ecosisteme, transmite Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Medicamentele care odinioară vindecau eficient infecțiile obișnuite își pierd rapid eficiența, iar RAM este responsabilă pentru peste un milion de decese anual, cu tendința de creștere în următoarele decenii.

În contextul Săptămânii Mondiale de Conștientizare a AMR 2025, care se desfășoară între 18 și 24 noiembrie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi fac apel la toate țările să transforme angajamentele politice în intervenții concrete care salvează vieți. Tema din acest an, „Acționați acum: Protejați-ne prezentul, asigurați-ne viitorul”, se bazează pe impulsul Reuniunii la nivel înalt a ONU din 2024 privind AMR și pe adoptarea declarației politice asociate, care solicită consolidarea supravegherii, îmbunătățirea accesului la medicamente și diagnostice de calitate, stimularea inovației și construirea unor sisteme de sănătate și alimentație reziliente.

„Toate țările se confruntă cu rezistența antimicrobiană. Agenții patogeni rezistenți la medicamente sunt în creștere peste tot, iar cu cât oamenii au mai puțin acces la prevenție, diagnostic și tratament adecvat, cu atât sunt mai predispuși să sufere de infecții rezistente la medicamente”, a declarat Dr. Yvan Hutin, directorul departamentului de rezistență antimicrobiană din cadrul OMS. „Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței antimicrobiene ne amintește că protejarea antimicrobienelor este o responsabilitate comună. Trebuie să acționăm acum pentru a proteja aceste medicamente care salvează vieți pentru noi înșine și pentru generațiile viitoare.”

RAM apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni, ceea ce face infecțiile dificil sau imposibil de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, de îmbolnăvire gravă și deces.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază că, din cauza caracterului transsectorial al RAM, acțiunea coordonată este esențială. Săptămâna Mondială de Conștientizare a RAM-ului îndeamnă factorii de decizie politică, lucrătorii din domeniul sănătății, medicii veterinari, fermierii, specialiștii în mediu și ape uzate, cercetătorii, societatea civilă și comunitățile să colaboreze. Fie că este vorba de un administrator de spital care înființează o echipă de gestionare a antimicrobienelor sau de un fermier care adoptă practici durabile de gestionare a deșeurilor, fiecare acțiune contribuie la protejarea sănătății publice.

• creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a rezistenței la antimicrobiene (AMR); 
• să promoveze acțiuni globale pentru a combate apariția și răspândirea agenților patogeni rezistenți la medicamente; și 
• să pledeze pentru acțiuni concrete ca răspuns la RAM, bazându-se pe rezoluția WHA, Reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU din 2024 privind RAM și pe cea de-a patra Conferință ministerială globală la nivel înalt privind RAM. 

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța introduce un ecograf de ultimă generație, achiziționat prin fonduri europene, pentru depistarea timpurie a cancerului de sân. Echipamentul, unic în România în acest moment, are rolul de a optimiza atât diagnosticarea, cât și tratamentul pacienților cu afecțiuni tumorale.

Printre caracteristicile de top ale ecografului se numără o sondă de înaltă performanță cu 2.000 de cristale, asigurând o rezoluție excepțională a imaginilor, precum și sistemul SLS, care permite fuziunea imaginilor ecografice cu investigațiile RMN de sân, printr-un braț cu generator electromagnetic. De asemenea, ecograful dispune de o saltea inteligentă cu funcții de inteligență artificială, care asistă medicul și garantează examinarea completă, fără omisiuni ale zonelor neexplorate ale sânului.

Pacientele SCJU Constanța beneficiază astfel de investigații neinvazive extrem de precise, contribuind la creșterea șanselor de diagnostic timpuriu și la implementarea unui tratament eficient.

Achiziția a fost realizată în cadrul proiectului „Îmbunătățirea Performanțelor de Diagnostic și Tratament al Patologiilor Tumorale prin Dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgență ‘Sfântul Apostol Andrei’ Constanța cu Echipamente de Ultimă Generație” – cod SMIS 328084, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Sănătate.

În contextul decesului unei fetițe de doi ani într-o clinică stomatologică din Sectorul 3, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că toate unitățile medicale care funcționează ilegal trebuie să își suspende imediat activitatea.

„Funcționați ilegal? Puneți cheia în ușă! Astăzi! Este cel mai direct și cel mai responsabil apel pe care îl pot face după tragedia de aseară, de la o clinică de stomatologie. A murit un copil, într-un loc în care siguranța ar fi trebuit să fie garantată.” — a transmis ministrul.

Rogobete a adresat condoleanțe familiei și a precizat că măsurile administrative vor fi aplicate:
„Transmit condoleanțe familiei. Nu există cuvinte care să aline o astfel de pierdere, dar există responsabilitate. Și vă promit că nu voi lăsa această tragedie fără consecințe.”

Potrivit ministrului, Inspecția Sanitară de Stat a fost trimisă imediat pentru verificări, iar primele constatări indică probleme grave de conformitate:
„Aseară, imediat ce am aflat, am trimis Inspecția Sanitară de Stat din minister sǎ verifice. Din primele verificări, constatările sunt cutremurătoare: din nou respectarea legislației este pentru unii opționalǎ, spații improvizate, protocoale ignorate. Exact aceleași probleme pe care le găsim, repetat, de luni întregi. Exact aceleași nereguli care, în final, ucid.”

Ministrul a subliniat faptul că unele clinici private au funcționat ani la rând fără controale eficiente:
„Prea mulți ani, aceste clinici au făcut ce au vrut, fără control, fără reguli, fără responsabilitate. Până acum, am închis multe cabinete private și am sancționat peste 30.”

El a reiterat apelul către unitățile care nu respectă normele legale:
„Dar astăzi spun limpede: dacă știți că funcționați ilegal, puneți cheia în ușă acum! Nu mai merge cu improvizații! Nu mai merge cu „lasă că nu se întâmplă nimic”! Deja s-a întâmplat. Și este ireversibil.”

Rogobete a menționat că avizele eliberate necorespunzător vor avea consecințe:
„Nu fac rabat, indiferent cine mă sună. Am închis clinici cu nume mari și vor rămâne închise până respectă legea. Iar cei care au emis avize „din pix”, cei care au închis ochii, cei care au permis funcționarea acestor spații ilegale — toți vor pleca acasă! Fără excepții!”

Ministrul a precizat că evaluarea actului medical nu îi aparține, fiind de competența Colegiului Medicilor și a medicinei legale:
„Nu mă pronunț asupra actului medical, nu am voie. Colegiul Medicilor va analiza conduita medicului, iar medicina legală va stabili cauza exactă a decesului. Dar din punct de vedere administrativ, lucrurile sunt clare: încă o clinică unde legalitatea este discutabilǎ, încă o funcționare pe lângǎ normative, încă o tragedie care putea fi evitată.”

În final, Alexandru Rogobete a transmis un mesaj ferm privind respectarea legislației:
„Este o realitate crudă: mor oamenii pentru că unii aleg profitul în locul siguranței. Eu nu voi închide ochii. Îi deschid larg și acționez.
Indiferent cine ești, dacă ști că funcționezi pe lângă lege, închide-ți cabinetul acum!
Raportul final, cu toate datele exacte, îl voi avea luni. Dar până atunci, datele preliminare arată clar, din nou, că unii au impresia că pot face ce vor și că „merge și așa”. Nu, NU merge! Dacă a mers până acum. Nu mai merge!”

În premieră, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis ghiduri globale pentru gestionarea diabetului în timpul sarcinii, o afecțiune care implică anual aproximativ 21 de milioane de femei, adică una din șase gravide la nivel mondial. Noile recomandări oferă îndrumări clare pentru prevenirea complicațiilor grave ce pot afecta atât mama, cât și copilul.

Diabetul matern, dacă nu este monitorizat și tratat corespunzător, crește semnificativ riscul unor complicații severe, cum ar fi preeclampsia, nașterea unui copil mort sau traumatismele la naștere. Pe termen lung, femeile afectate și copiii lor prezintă un risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiometabolice. Problema este deosebit de acută în țările cu venituri mici și medii, unde accesul la servicii medicale și resurse specializate este limitat.

„OMS are de mult timp îndrumări privind diabetul și îndrumări privind sarcina, dar aceasta este prima dată când am emis un standard specific de îngrijire pentru gestionarea diabetului în timpul sarcinii”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Aceste îndrumări se bazează pe realitățile vieții femeilor și pe nevoile lor de sănătate și oferă strategii clare, bazate pe dovezi, pentru a oferi îngrijire de înaltă calitate fiecărei femei, de pretutindeni.”

Liniile directoare includ 27 de recomandări cheie, punând accent pe:

• Îngrijire individualizată:  Sfaturi privind dieta, activitatea fizică și obiectivele privind glicemia.
• Monitorizare optimă:   Toate femeile cu diabet zaharat ar trebui să își verifice glicemia în mod regulat, atât în ​​timpul vizitelor la clinică, cât și acasă.
• Tratament personalizat: Scheme medicamentoase specifice pentru diabetul de tip 1, tip 2 și diabetul gestațional atunci când este necesară farmacoterapia.
• Suport specializat:  Îngrijire multidisciplinară pentru femeile cu diabet zaharat preexistent.

Publicarea acestor ghiduri marchează un pas esențial în consolidarea sănătății materne și combaterea bolilor netransmisibile (BNT). Acestea subliniază importanța integrării îngrijirii diabetului în serviciile prenatale de rutină și asigurarea accesului echitabil la medicamente și tehnologii esențiale.

Ghidul a fost lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului din 2025 , tema acestui an fiind „Diabetul în toate etapele vieții”, recunoaște că fiecare persoană care trăiește cu diabet ar trebui să aibă acces la îngrijire integrată, medii de susținere și politici care promovează sănătatea, demnitatea și autogestionarea.

Diabetul este una dintre provocările de sănătate cu cea mai rapidă creștere ale timpului nostru, afectând peste 800 de milioane de oameni la nivel global. Este o cauză principală a bolilor de inimă, insuficienței renale, orbirii și amputării membrelor inferioare, iar impactul său se extinde de-a lungul generațiilor și sistemelor de sănătate. În ultimele decenii, prevalența a crescut cel mai mult în țările cu venituri mici și medii, unde accesul la îngrijire și medicamente esențiale rămâne limitat.

Concentrându-se pe diabet în toate etapele vieții, campania din acest an solicită acțiuni urgente pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă – de la copii și adolescenți până la adulții în vârstă – și subliniază importanța unei abordări pe tot parcursul vieții pentru prevenirea, gestionarea și bunăstarea generală a diabetului. 

În urma unei discuții constructive între ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Ministerul Sănătății precizează că Secția de Cardiologie Intervențională a funcționat normal, fără nicio restricție pentru pacienți. Managerul spitalului și-a asumat, totodată, îmbunătățirea comunicării interne pentru a preveni situații similare.

Ministrul a prezentat conducereii spitalului viziunea sa și a Ministerului Sănătății, bazată pe responsabilitate, transparență și continuitatea actului medical. Totodată, acesta a subliniat că „nu a existat și nu există nicio limitare a accesului pacienților la serviciile de cardiologie intervențională sau la orice altă specialitate din cadrul spitalului”.

Toate urgențele au fost preluate și tratate imediat, iar pacienții au beneficiat în permanență de internare, tratamente, medicamente și materiale sanitare, indiferent de nivelul de finanțare contractat cu Casa de Asigurări de Sănătate. Activitatea medicală a decurs în mod normal, exclusiv în funcție de nevoile pacienților. În perioada 1 august – 31 octombrie, secția a tratat 712 pacienți, confirmând continuitatea serviciilor.

Ministrul Alexandru Rogobete a solicitat și a primit garanții ferme că situații similare nu vor mai apărea, iar comunicarea internă va fi consolidată. El a transmis un mesaj ferm pentru toți pacienții: „Pacienții trebuie să știe că accesul lor la servicii medicale nu a fost și nu va fi niciodată restricționat, iar pentru mine acest lucru rămâne esențial.”

Ministerul Sănătății reafirmă angajamentul pentru transparență, dialog și funcționarea eficientă a tuturor structurilor medicale, astfel încât pacienții să beneficieze în orice moment de îngrijirea necesară.

Ziua Mondială a Diabetului, sărbătorită pe 14 noiembrie, oferă ocazia de a atrage atenția asupra impactului acestei afecțiuni și de a corecta concepțiile greșite răspândite în societate. Cu acest prilej, dr. Izsák Adél, medic specialist diabetolog la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc, a prezentat explicații clare despre miturile legate de diabet și despre modalitățile prin care pacienții își pot gestiona boala în viața de zi cu zi.

Referindu-se la ideea că diabetul de tip 2 ar apărea doar la vârstnici, medicul a clarificat: „Diabetul de tip 2 era numit în trecut «diabet al vârstei adulte» sau «diabet al bătrâneții», însă atât diabetul de tip 1, cât și cel de tip 2 pot apărea încă din copilărie sau tinerețe, mai ales pe fondul obezității.” El a subliniat că tratamentul cu insulină nu înseamnă libertate nelimitată la alimentație: „Pacientul trebuie să-și controleze aportul alimentar și consumul de carbohidrați chiar și în timpul tratamentului cu insulină, la fel ca oricine altcineva. Supraalimentarea și lipsa de mișcare duc la creștere în greutate și pot afecta echilibrul glicemic.”

Dr. Izsák a explicat și că insulinoterapia nu este neapărat pe viață pentru pacienții cu diabet de tip 2: „Insulina este o substanță naturală, de care organismul are nevoie în anumite situații. În cazul diabetului de tip 2, tratamentul cu insulină poate fi temporar, de exemplu în timpul unei infecții sau al unei boli acute inflamatorii; după vindecare, echilibrul glicemic se poate restabili, iar tratamentul cu insulină poate fi întrerupt.”

De asemenea, specialistul a desființat mituri frecvente despre diabetul de tip 1: „Consumul excesiv de zahăr și obezitatea provoacă diabetul de tip 1 – fals. Acești factori nu au niciun rol în apariția diabetului de tip 1. Boala se dezvoltă atunci când sistemul imunitar distruge celulele pancreatice care produc insulină.” În ceea ce privește diabetul infantil, dr. Izsák a afirmat: „Diabetul din copilărie, de regulă de tip 1, nu se vindecă. Este necesar tratament cu insulină pe tot parcursul vieții.”

Un alt aspect important vizat de medic este impactul diabetului asupra vieții cotidiene: „Deși boala necesită o anumită planificare și adaptare a stilului de viață, nu împiedică o viață deplină și activă.” În plus, a subliniat beneficiile activității fizice: „Diabetul nu interzice activitatea fizică. Dimpotrivă, exercițiile – adaptate eventualelor alte boli – sunt recomandate tuturor pacienților diabetici. Sportul îmbunătățește sensibilitatea la insulină și are numeroase beneficii asupra sănătății. Fie că este practicat de performanță, fie recreativ, sportul este o modalitate excelentă de a menține organismul sănătos.”

În ceea ce privește alimentația, dr. Izsák a precizat: „Persoanele cu diabet nu trebuie să urmeze neapărat o dietă specială, ci să adopte un regim alimentar echilibrat. Baza unei alimentații corecte o constituie legumele, fructele, cerealele integrale, carnea, peștele, ouăle și produsele lactate, în proporții potrivite. Este important ca dieta să fie variată, iar fiecare masă să conțină carbohidrați cu absorbție lentă, proteine, grăsimi de calitate și legume. Trebuie redus consumul de sare și zahăr, se recomandă consumul zilnic de fructe și o hidratare adecvată (2–2,5 litri/zi). Aceste recomandări sunt valabile pentru întreaga familie, nu doar pentru persoanele cu diabet.”

În cadrul misiunii imPACT, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a găzduit o vizită de lucru dedicată evaluării și consolidării serviciilor oncologice din Republica Moldova. Experta internațională Karin Denton, medic patolog consultant la North Bristol NHS Trust din Marea Britanie, a fost însoțită de un grup de lideri locali în domeniul oncologiei, condus de Larisa Antoci, șefa Laboratorului de analize medicale al IMSP Institutul Oncologic.

Delegația a vizitat Laboratorul microbiologic al ANSP, unde directorul adjunct Olga Burduniuc și echipa laboratorului au prezentat progresele în supravegherea oncologică, colaborarea interinstituțională și inițiativele de digitalizare care susțin politicile naționale de control al cancerului. În cadrul discuțiilor, au fost abordate rolul investigațiilor microbiologice și moleculare în diagnosticarea și prevenirea cancerului, precum și măsurile de asigurare a calității în rețeaua de laboratoare.

Vizita se înscrie în seria de acțiuni a misiunii imPACT, menite să ofere recomandări practice pentru optimizarea serviciilor oncologice, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății și Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). În perioada 10–14 noiembrie 2025, în Moldova are loc atelierul „Misiunea imPACT: Evaluarea și consolidarea capacităților serviciului oncologic din Republica Moldova”, organizat de Societatea Științifico-Practică a Oncologilor, cu suportul Ministerului Sănătății.

ANSP își reafirmă angajamentul pentru dezvoltarea sistemului de sănătate publică și îmbunătățirea serviciilor oncologice pentru cetățenii Republicii Moldova.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) semnalează un risc ridicat de epuizare profesională în rândul medicilor care fac gărzi, potrivit unui studiu la nivel național efectuat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS).

Evaluarea, desfășurată între 30 octombrie și 6 noiembrie pe un eșantion de 1.100 de medici prin platforma BATEREP, arată că aproximativ 40% dintre medicii de gardă se află în risc mare de epuizare profesională, iar circa 50% prezintă risc mediu. Astfel, 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt expuși burnout-ului.

Principalele constatări:

• Profilul general indică profesioniști (încă) angajați, dar epuizați. Dintre aspectele evaluate, epuizarea este dimensiunea dominantă (3,72), distanțarea mentală rămânând – pe medie – moderată (2,45). Situația indică o fereastră critică pentru intervenții organizaționale.

• Categoria de secții Urgență are punctajul mediu cel mai ridicat (2,99), acesta fiind situat în imediata vecinătate a riscului mare de epuizare profesională.

• Peste 3 din 4 specialități sunt cel puțin la risc mediu. Medicii din următoarele specializări se află în zona riscului mare de epuizare profesională (în ordinea ierarhică): Terapie intensivă coronarieni-UTIC, Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie medicală, Pediatrie, Hematologie, Urologie, Urgență – UPU.

• Există câteva specialități deja în zona riscului dublu, cu nivel crescut al scorurilor atât pentru epuizare, cât și pentru distanțare, sugerând risc de burnout avansat, cu consecințe personale și comportamentale. Cele mai importante sunt Chirurgia vasculară și Reumatologia.

• Riscul de epuizare profesională este distribuit invers proporțional cu vârsta, medicii tineri (25–34 ani) fiind situați în zona riscului foarte mare. Studiul indică medici foarte obosiți, dar încă implicați; angajamentul este mare, însă pe fond de oboseală cronică, ceea ce poate crește riscul de erori și decompensări rapide.

FSSR subliniază că acest moment este optim pentru măsuri organizaționale, incluzând modificarea prevederilor privind gărzile (incluzând plata acestora), rotația medicilor, zi liberă post-gardă, recuperare reală și planificarea atentă a vârfurilor de activitate. Datele arată că nu este vorba doar despre oboseală ocazională, ci despre un risc ocupațional major, accentuat în secțiile cu activitate critică. Standardele privind timpul de muncă în gărzi trebuie aduse în acord cu principiile europene de securitate și sănătate. Deoarece timpul de gardă reprezintă timp de muncă integral, acesta necesită odihnă compensatorie și limitarea timpului maxim lucrat conform prevederilor legale.

Principala ipoteză privind nivelul crescut al riscului de epuizare profesională este legată de programul de lucru al medicilor: durata activității într-o zi de gardă poate ajunge de la 24 la 30 de ore continuu, iar timpul de lucru săptămânal/lunar depășește semnificativ durata maximă legală. Principala recomandare este modificarea programului de lucru al medicilor care efectuează gărzi, în special reducerea numărului de ore de lucru continuu.

Jurisprudența CJUE (C-585/19) confirmă că garda la locul de muncă se consideră integral timp de muncă, inclusiv perioadele inactive. Recunoașterea gărzilor ca timp de muncă a fost transpusă în legislația internă la presiunile FSSR în 2016. Corelarea datelor acestui studiu cu alte cercetări și cu cadrul legal indică faptul că medicii își desfășoară activitatea asumând riscuri pentru propria viață, fără a beneficia de recunoașterea efortului suplimentar depus în interesul societății. Deși se discută frecvent despre pensii speciale, recunoașterea gărzilor ca timp de lucru nu influențează pensiile medicilor, deși aceștia pot ajunge să lucreze echivalentul a peste 60 de ani de activitate profesională.

FSSR solicită, de asemenea, elaborarea cadrului normativ privind recunoașterea burnout-ului ca boală profesională. Datele privind situația generală a angajaților/membrilor care completează testul de autoevaluare din cadrul BATEREP sunt accesibile tuturor unităților sanitare publice și principalelor organisme profesionale, care le pot utiliza pentru măsuri de prevenire a epuizării profesionale. Cercetarea reprezintă un screening național, utilizând un instrument de evaluare a riscului de epuizare profesională în rândul medicilor care efectuează gărzi.

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre Florin Manole, anunță că programul național de fertilizare in vitro (FIV) va beneficia de finanțare europeană, oferind astfel familiilor care își doresc copii o oportunitate reală.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a confirmat că programul național de fertilizare in vitro (FIV) va putea fi, în sfârșit, susținut financiar prin Programul Operațional Sănătate. Decizia vine ca urmare a unor eforturi comune și discuții cu colegi din domeniul sănătății și finanțelor, în ciuda restricțiilor bugetare existente.

„Este un pas important, nu doar administrativ, ci profund uman. Pentru că vorbim despre oameni care nu cer privilegii, ci doar o șansă”, a declarat ministrul Manole.

Procedurile pentru elaborarea ghidului solicitantului vor fi demarate rapid, pentru ca finanțarea să devină disponibilă cât mai curând posibil. Programul va oferi sprijin mii de familii care așteaptă să-și îndeplinească visul de a avea un copil.

Ministrul a mulțumit colegilor Alexandru Rogobete și Dragoș Pâslaru pentru sprijin și colaborare, subliniind că proiectul aduce „viață, speranță și încredere”.