OMS: Pe lângă impactul dăunător asupra sănătăţii, fumatul distruge pădurile şi contribuie la încălzirea globală

Pe lângă impactul dăunător asupra sănătăţii oamenilor, provocând anual 8 milioane de decese, fumatul distruge pădurile şi contribuie la încălzirea globală, avertizează, marţi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în contextul Zilei Mondiale fără Tutun, marcată în fiecare an la 31 mai.

În această zi de conştientizare asupra fumatului, desfăşurată anul acesta sub sloganul „Tutunul otrăveşte planeta noastră”, OMS atrage atenţia cu privire la impactul asupra mediului al acestui viciu, prin pierderea anuală a 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de teren, 22.000 de tone de apă şi emisii de 84 de miliarde de tone de CO2.

Aceste emisii reprezintă a cincea parte din totalul emisiilor aviaţiei civile, astfel încât se poate spune că fumatul contribuie la schimbările climatice, notează OMS care subliniază prejudiciile aduse de această industrie ţărilor în dezvoltare, unde se află majoritatea culturilor de tutun.

În aceste economii, „apa şi pământul sunt necesare cu disperare producerii de alimente, însă în locul lor sunt preferate culturile de tutun nocive şi sunt distruse păduri pentru a obţine mai multe terenuri pentru aceste plantaţii”, avertizează OMS.

La acestea se adaugă impactul reziduurilor derivate din tutun: filtrele de ţigară, ce conţin microplastice, sunt a doua principală sursă de poluare plastică a planetei.

„Reziduurile de tutun, unul dintre deşeurile cele mai comune ale planetei, conţin peste 7.000 de substanţe chimice toxice care afectează mediul înconjurător. Aproximativ 4,5 mii de miliarde de filtre contaminează oceanele, râurile, trotuarele, parcurile şi plajele noastre în fiecare an”, a avertizat directorul OMS pentru promovarea sănătăţii, Ruediger Krech, potrivit EFE.

OMS subliniază în acest sens preţul înalt plătit pentru îndepărtarea deşeurilor provocate de tutun, plătite în general din banii contribuabililor: China plăteşte anual 2,6 miliarde de dolari, India 766 de milioane, iar Brazilia şi Germania peste 200 de milioane de dolari fiecare.

OMS a lansat totodată un apel ca filtrele de ţigări „să fie tratate ca ceea ce sunt, plastice de unică folosinţă” şi să fie interzise pentru a proteja sănătatea şi mediul înconjurător”.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler: Fumatul pasiv, responsabil pentru moartea a 1,2 milioane de oameni la nivel global anual, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii

Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii, transmite Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. „În România anului 2022, 25,5% din locuitori sunt fumători, o medie obţinută din cei 35,2% bărbaţi şi 15,8% femei”, precizează Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

„Ziua Mondială fără Tutun 2022 este una din cele 7 zile ale Săptămânii Verzi Europene 2022, suprapunere deloc întâmplătoare, pentru că fumul de ţigară este unul din principalii poluanţi indoor, acolo unde fumatul este practicat în interior, deoarece acesta eliberează substanţe toxice în aer, crescând riscul de expunere a persoanelor nefumătoare. Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii”, precizează Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Potrivit managerului Institutului „Marius Nasta”, producţia de tutun contribuie cu aproape 84 de milioane de tone metrice de emisii de CO2 echivalent anual, ceea ce reprezintă echivalentul a 280.000 de rachete care se lansează în spaţiul cosmic.

De asemenea, fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului şi conţine trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan şi oxizi de azot, care poluează mediul interior şi exterior.

„Ţigările electronice, în general, reprezintă deja o problemă extrem de serioasă, resturile de la cartuşe şi baterii reprezintă o preocupare majoră pentru mediu, deoarece sunt alcătuite din materiale care nu sunt biodegradabile, cum ar fi bobinele metalice, plasticul, atomizatoarele, bateriile şi cipurile de microcontroler”, afirmă managerul Institutului „Marius Nasta”.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler subliniază că tutunul este nociv nu doar pentru cei care îl consumă, ci şi pentru producătorii de tutun. Astfel, un fermier de tutun care plantează, cultivă şi recoltează tutun „poate absorbi” atâta nicotină pe zi cât se găseşte în 50 de ţigări.

„Boala tutunului verde (GTS) este o formă de intoxicaţie cu nicotină care apare la aproximativ 1 din 4 fermieri. Iar planta de tutun în sine distruge solul în care este plantată pentru zeci de ani, prin deşertificarea specifică zonelor în care este plantat tutunul ca urmare a utilizării resurselor minerale din sol”, explică Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Managerul Institutului „Marius Nasta” subliniază că în Centrul de Consiliere pentru Renunţare la Fumat din Institutul „Marius Nasta”, coordonat de dr. Luiza Iorga cu resurse obţinute prin Programul „STOP – Fumat”, sunt consiliate persoane care vor să renunţe la fumat.

„Specific perioadei pandemice, ca şi în alte paliere ale sistemului de sănătate, numărul persoanelor care solicită asistenţă în vederea renunţării la fumat. deşi a suferit o scădere considerabilă în anul 2020, ultimele 12 luni aduc un trend ascendent intenţiei de renunţare la fumat, cu un număr de 246 de persoane, din care 162 au reuşit să renunţe la fumat prin consiliere şi plasturi, medicaţia specifică neputând fi adusă în acest moment în ţară”, explică Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

31 mai, Ziua Mondială Fără Tutun

Ziua Mondială Fără Tutun este marcată anual la data de 31 mai, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Tema campaniei OMS din 2022 este „Tobacco is killing us and our planet” – „Tutunul ne omoară pe noi şi planeta noastră”, potrivit site-ului https://www.who.int/. Impactul nociv al industriei tutunului asupra mediului este vast şi în creştere, adăugând o presiune inutilă pe resursele deja limitate ale planetei noastre şi ecosistemele fragile.

Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an şi ne distruge mediul înconjurător, dăunând în plus sănătăţii umane, prin cultivare, producţie, distribuţie, consum şi deşeuri post-consum, menţionează site-ul citat.

Din cele peste 8 milioane de decese din fiecare an, mai mult de 7 milioane sunt cauzate de consumul direct de tutun şi aproximativ 1,2 milioane reprezintă cazuri de fumători pasivi, potrivit https://www.who.int. Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru multe infecţii respiratorii şi creşte severitatea bolilor respiratorii. Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare, şi nu există un nivel sigur de expunere la acesta. (https://www.who.int).

În 2020, 22,3% din populaţia globală a consumat tutun, 36,7% dintre bărbaţii şi 7,8% dintre femeile din întreaga lume. Peste 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, acolo unde povara bolilor legate de tutun şi a morţii este cea mai grea. Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin deturnarea cheltuielilor gospodăriei de la nevoile de bază precum hrana şi adăpostul. Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanţiale şi includ costuri semnificative de îngrijire a sănătăţii pentru tratarea bolilor cauzate de acesta precum şi capitalul uman pierdut care rezultă din morbiditatea şi mortalitatea cauzate de tutun.

La nivelul aparatului respirator, fumatul este direct implicat în apariţia afecţiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice şi a cancerului bronhopulmonar, dar nu numai. Dintre bolile pulmonare cauzate de fumat face parte bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), care include emfizemul şi bronşita cronică, se amintea într-un comunicat de presă din 31 mai 2021 al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. De asemenea, fumatul este la originea majorităţii cazurilor de cancer pulmonar. Riscul fumătorilor de a dezvolta cancer pulmonar este cu 15 – 30% mai mare faţă de nefumători. România depăşeşte media europeană la consumul de tutun de-a lungul vieţii, situându-se la 49,5% consumatori sau foşti consumatori, faţă de 41%, în medie, în populaţia europeană, potrivit aceluiaşi comunicat.

Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziţie mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunţarea la fumat, indica un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale Antidrog din 18 noiembrie 2021.

La nivel naţional, potrivit rezultatelor unui studiu raportat la populaţia generală (General Population Survey) realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un procent de 58,3% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8% dintre aceştia declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile.

O femeie din Republica Moldova a beneficiat, în premieră, de un transplant de ficat de la un donator din România

sursa foto: Ministerul Sănătății al Republicii Moldova/Facebook

O femeie din Republica Moldova, în stare extrem de gravă, diagnosticată cu ciroză hepatică în fază terminală, a beneficiat, în premieră, de un transplant de ficat de la un donator din România, a informat, luni, Ministerul Sănătății din Republica Moldova.

”Este pentru prima dată când în Republica Moldova este transplantat un organ prelevat în România. Aducerea în țară a grefei a fost posibilă datorită unui acord în domeniul donării și transplantului de organe, semnat de reprezentanții agențiilor de transplant din cele două țări”, informează sursa citată, pe pagina de Facebook.

Echipa de transplant din Republica Moldova a fost anunțată pe 21 mai de medicii de la Institutul Clinic Fundeni din București despre faptul că există posibilitatea de a transporta la Chișinău un ficat prelevat de la un donator.

Până la transferul organului, chirurgii din cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” au anunțat patru potențiali primitori despre faptul că pot beneficia de transplant de ficat.

După efectuarea unui set de analize s-a constatat că o singură persoană este compatibilă cu organul care urma să fie adus din România – o femeie de 69 de ani, diagnosticată cu ciroză hepatică de etiologie virală B, Delta.

Ficatul a fost dus în Republica Moldova de SMURD România, iar ulterior a fost transportat la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, unde la scurt timp a fost transplantat pacientei.

O echipă compusă din aproximativ 50 de cadre medicale a participat la operația de transplant, care a durat circa șapte ore.

”Intervenția chirurgicală a decurs cu succes, iar pacienta se simte bine, fiind transferată deja din secția Terapie Intensivă în secția Chirurgie hepatobiliopancreatică”, arată sursa citată.

În baza aceluiași acord în domeniul donării și transplantului de organe, la 26 mai 2022, Republica Moldova a trimis în România rinichii unui donator, întrucât în țară nu au fost identificate persoane compatibile.

Rinichii au fost prelevați de la un bărbat în vârstă de 41 de ani, aflat în moarte cerebrală.

”Astfel, de transplant de rinichi au beneficiat doi bărbați, de 36 și 63 de ani, unul din România și altul originar din Republica Moldova, dar care locuiește în țara vecină”, mai transmite sursa citată.

Rinichii au fost transplantați de medicii de la Centrul Regional de Transplant Renal din cadrul Spitalului Clinic „Dr. C.I Parhon” din Iași.

 

Ministrul Sănătății, întâlnire de lucru cu proiectanţii spitalelor regionale din Cluj-Napoca şi Iaşi

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a avut, luni, o primă întâlnire de lucru cu reprezentanții companiilor care au câștigat contractele de proiectare a spitalelor regionale din Cluj-Napoca și Iași.

”Spitalele regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova sunt principalele investiții în infrastructura spitalicească din România care vor fi dezvoltate în următorii ani, iar respectarea termenelor contractuale este o prioritate a Ministerului Sănătății”, informează un comunicat al Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, în cadrul întâlnirii organizate la sediul Ministerului Sănătății cu reprezentanții firmelor care au câștigat contractele de proiectare a spitalelor regionale, aceștia au prezentat graficul de activități, astfel încât etapa de proiectare să fie finalizată cel târziu în martie 2023 pentru Spitalul Regional Iași, respectiv mai 2023 pentru Spitalul Regional Cluj-Napoca.

”Proiectele tehnice trebuie să fie nu doar finalizate la timp, ci calitatea proiectării trebuie să fie la cele mai ridicate standarde de calitate”, arată sursa citată.

Conf. dr. Mihai Craiu, despre febra la copil: Antibioticul nu este mereu soluția

​Două treimi dintre părinți se așteaptă să primească rețetă cu antibiotic atunci când copilul are febră, însă antibioticul „nu este mereu soluția”, atrage atenția Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.

„Mult înainte de pandemie prezentam la Congresul de Pediatrie Socială de la Cluj un studiu, efectuat în Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC, privind febra la copil și percepția părinților despre febră. Foarte interesante răspunsurile părinților la acel moment… Cam un sfert din părinții copiilor ce au venit la CPU pentru evaluarea febrei au primit un chestionar, după efectuarea triajului dar înainte de consultul medical propriu-zis. Sunt curios cum ar arăta rezultatele dacă am repeta acum studiul. Cert este că două treimi (67.82%) din repondenți doreau să primească o rețetă pentru un antibiotic. Febra la copil produce îngrijorare. Asta este normal. Dar antibioticul nu este mereu soluția”, a transmis Conf. dr. Mihai Craiu, pe pagina de Facebook – Spitalul Virtual pentru Copii.

Medicul pediatru a subliniat că, în majoritatea cazurilor, la bebeluși febra este cauzată de un virus, iar tratamentul cu antibiotice nu ajută în bolile virale.

„În majoritatea cazurilor de boli febrile, la copilul cu vârstă mai mare de 3 luni, este „de vină” un virus. Iar în bolile virale tratamentul cu antibiotice nu ajută deloc. Ba din contră… Ar putea produce probleme majore pe termen lung, cea mai îngrijorătoare fiind colonizarea cu germeni multirezistenți la antibiotice”, a explicat Conf. dr. Mihai Craiu.

Potrivit medicului pediatru, circa 700.000 de persoane mor anual din cauza infecțiilor cu germeni multirezistenți.

„Rezistența bacteriilor la antibiotice (AMR – Antimicrobial Resistance) este o problemă majoră de sănătate publică, fiind discutată la recenta întrunire a G7 de la Berlin. Dacă nu ne schimbăm perspectiva asupra utilizării antibioticelor și continuăm să le folosim fără motiv, în afara recomandărilor din Protocoalele și Ghidurile de Practică, vom crește până în 2050 la un număr de 10 milioane de astfel de decese/an, prin infecții cu germeni „speciali”. Iar sumele cheltuite se vor ridica la o cifră uriașă – în jur de 4% din produsul intern brut, la nivel global”, avertizează medicul pediatru.

Este foarte important ca un copil mic, care are febră, să fie consultat de medic, a transmis Conf. dr. Mihai Craiu.

„Înainte de a solicita imperios o rețetă cu antibiotic, înainte de a accepta fără explicații o prescripție cu antibiotic, discutați cu medicul dumneavoastră despre opțiuni și alternative. Un copil mic, febril, trebuie consultat. Iar dacă nu are semne generale de pericol (convulsii, somnolență marcată/comă, deshidratare, vărsături foarte frecvente și respirație extrem de dificilă) și nu are un deficit imun cunoscut, probabil nu are nevoie de o prescripție cu un antibiotic. Cred că este cazul să schimbăm ceva acum, cât mai este posibil”, a explicat Conf. dr. Mihai Craiu.

MS: Niciun deces la pacienți cu COVID-19, de la ultima raportare. La ATI sunt internate 76 de persoane

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 188 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 15 mai puțin față de ziua anterioară. 17 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 12 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 547, cu 1 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 76 persoane, cu 1 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 76 pacienți internați la ATI, 61 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 37 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 3 mai mult decât în ziua anterioară și 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 65.678 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

În intervalul 29.05.2022 (10:00) – 30.05.2022 (10:00) nu a fost raportat de către INSP niciun deces.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.832 teste RT-PCR ( 968 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 864 la cerere) și 6.201 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.113.598 teste RT-PCR și 10.062.887 teste rapide antigenice.

Premierul Ciucă, despre Planul Naţional de Luptă împotriva Cancerului: Va însemna trecerea la medicină personalizată

Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni că punerea în aplicare a Planului Naţional de Luptă împotriva Cancerului va însemna o schimbare de paradigmă, de la schemele de tratament uneori rigide spre o medicină personalizată, dând asigurări că strategia de luptă împotriva cancerului va fi operaţionalizată.

„Apreciez puterea supravieţuitorilor de cancer din România, care cu tenacitate, dârzenie, curaj şi determinare au reuşit să depăşească un diagnostic pe care toţi îl consideră fără speranţă. (…) Pentru mine, în calitate de prim-ministru al Guvernului României, speranţa este reprezentată de punerea în aplicare a Planului Naţional de Luptă împotriva Cancerului, realizat sub patronajul Administraţiei Prezidenţiale, cu experţi din Ministerul Sănătăţii, cu reprezentanţi ai societăţii civile şi cu pacienţi oncologici, aceştia din urmă simţind pe pielea lor care sunt hibele sistemului şi înţelegând ce se poate face pentru a fi mai bine. Implementarea planului va însemna o schimbare de paradigmă, de la schemele de tratament care sunt uneori destul de rigide spre o medicină personalizată, care presupune o diagnosticare mai precisă şi un tratament adaptat nevoilor fiecărui bolnav în parte”, a declarat Nicolae Ciucă la evenimentul „Provocări şi soluţii privind îmbunătăţirea vieţii supravieţuitorilor de cancer, organizat la Senat.

Premierul a precizat că România se va alătura ţărilor din vestul Europei în adoptarea tratamentelor inovatoare mai devreme, având în vedere că, până acum, au existat întârzieri destul de mari în introducerea acestora în schemele de tratament folosite în spitalele româneşti.

„Planul insistă şi pe aspectul psihologic al tratamentului, dar, mai ales, pe partea de testări şi diagnostice timpurii. În plus, planul încurajează consultarea interdisciplinară în stabilirea diagnosticului şi tratamentului de urmat. Vor vorbi între ei oncologul, chirurgul, radiologul şi persoana care se ocupă de aplicarea tratamentului cu chimioterapie, dar şi psihologul pentru a stabili o cale de urmat pentru fiecare pacient în parte”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Premierul s-a referit şi la operaţionalizarea Registrului Naţional al Pacienţilor Oncologici.

„În felul acesta va putea fi urmărit traseul fiecărui bolnav, de la momentul diagnosticului până la momentul în care, sperăm noi, se va ajunge la o vindecare”, a mai precizat Nicolae Ciucă.

De asemena, va fi corectat şi aspectul care ţine de o statistică mai clară a supravieţuitorilor de cancer.

„În acest moment, nu avem o statistică foarte clară a numărului supravieţuitorilor de cancer din România şi a situaţiei în care aceştia se află. Mă voi asigura că acest lucru va fi corectat”, a subliniat Nicolae Ciucă.

În context, premierul s-a referit la numărul mare de noi cazuri de cancer înregistrate anual în România.

„Două numere din statisticile de profil îmi dau fiori: aproape 100.000 de noi cazuri anuale de cancer şi aproximativ 50.000 de decese ale celor diagnosticaţi cu această necruţătoare boală. Dincolo de statistici, aproape toţi avem prieteni sau persoane dragi care luptă din răsputeri să supravieţuiască în lupta cu cancerul şi fiecare dintre noi şi-ar dori ca ei, cei care sunt greu încercaţi, să vi se alăture dumneavoastră, supravieţuitorilor bolii cât mai curând. Mi-aş dori ca toţi să reuşească. Angajamentul meu ferm este că această strategie de luptă împotriva cancerului va fi operaţionalizată, că Ministerul Sănătăţii îşi va face datoria şi că Ministerul Finanţelor va găsi resursele necesare pentru a finanţa implementarea noilor programe care pot salva atât de multe vieţi. Bugetul va reflecta aceste angajamente ferme pe care le iau astăzi în faţa dumneavoastră”, a mai afirmat Nicolae Ciucă.

Premierul a subliniat, totodată, că pentru bolnavii de cancer speranţa trebuie să reprezinte un ingredient esenţial care să le dea forţa pentru a învinge boala.

„Am cunoscut de-a lungul timpului mai mulţi supravieţuitori de cancer. Invariabil, fiecare dintre cei cu care am vorbit mi-au spus că speranţa este un ingredient esenţial care le-a dat forţă, pentru că odată ce alegi speranţa, orice este posibil. (…) Speranţa poate îmbrăca multe forme, iar Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer, sărbătorită în baza unei legi promovate de colega mea senator, Nicoleta Pauliuc, este una dintre ele. Acest eveniment la oferă celor care au depăşit obstacolul posibilitatea să se conecteze mai bine la societate, să înţeleagă că nu sunt singuri şi că suntem alături de ei. În egală măsură, este o năzuinţă pentru cei care au primit acest diagnostic şi un exemplu că un asemenea diagnostic poate fi depăşit”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

Variola maimuţei, risc moderat pentru sănătatea publică globală, a transmis OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a transmis că variola maimuţei constituie ”un risc moderat” pentru sănătatea publică la nivel global, după ce au fost raportate cazuri în regiuni unde boala nu este întâlnită de obicei, informează Reuters.

”Riscul pentru sănătatea publică ar putea deveni ridicat dacă acest virus exploatează oportunitatea de a deveni un patogen uman şi se răspândeşte în grupuri cu risc mai mare de boli severe cum ar fi copiii mici şi persoanele cu imunodepresie”, a precizat, duminică, OMS.

Începând cu 26 mai, un număr total de 257 de cazuri confirmate şi 120 de cazuri suspecte au fost raportate în 23 de state membre unde virusul nu este endemic, a precizat agenţia sanitară într-un comunicat. Nu au fost raportate decese până în prezent.

OMS a mai precizat că apariţia bruscă a variolei maimuţei în acelaşi timp în mai multe ţări non-endemice sugerează o transmitere nedetectată pentru o perioadă şi evenimente recente care au amplificat-o.

Agenţia a adăugat că se aşteaptă ca mai multe cazuri să fie raportate după ce monitorizarea în ţări endemice şi non-endemice se va extinde.

Variola maimuţei este o boală infecţioasă cu simptome de obicei uşoare şi care este endemică în regiuni din vestul şi centrul Africii. Se transmite prin contact apropiat şi poate fi controlată relativ uşor prin măsuri precum autoizolare şi igienă.

Cele mai multe dintre cazurile raportate până acum au fost detectate în Marea Britanie, Spania şi Portugalia.

”Cele mai multe dintre cazurile raportate până în prezent nu au fost asociate cu o călătorie într-o regiune endemică şi s-au prezentat prin asistenţa medicală primară sau prin serviciile de sănătate sexuală”, a precizat OMS.

30 mai, Ziua Mondială a Sclerozei Multiple

Ziua Mondială a Sclerozei Multiple este marcată în fiecare an la 30 mai.

Acest demers a fost instituit în anul 2009 de Federaţia Internaţională a Sclerozei Multiple (MSIF), formată din 47 de organizaţii din întreaga lume şi desfăşurând relaţii de colaborare cu numeroase alte structuri similare, conform www.msif.org. Federaţia, cu sediul în capitala Marii Britanii, desfăşoară programe şi activităţi menite să sprijine prin schimbări pozitive viaţa celor peste 2,8 milioane de persoane la nivel mondial care se confruntă cu acest tip de afecţiune. Oferă, de asemenea, numeroase resurse gratuite pentru a-i ajuta pe toţi cei care au de înfruntat zi de zi provocările generate de această afecţiune.

Sunt organizate, anual, evenimente distincte sau în cadrul unor campanii bine definite, la nivel naţional şi internaţional pentru creşterea gradului de conştientizare publică privind scleroza multiplă şi pentru o mai bună implicare socială a factorilor decizionali şi a comunităţii în ansamblu sau la nivel individual în sprijinirea celor care au nevoie în gestionarea unei astfel de provocări.

Tema Zilei Mondiale a Sclerozei Multiple pentru 2020-2023 este „Conexiuni”. Campania se referă la construirea conexiunii comunitare, a auto-conexiunii și a conexiunilor cu îngrijirea de calitate.

În anul 2021, pe fondul încercărilor uriaşe generate de pandemia cu noul coronavorius, această zi importantă a fost marcată sub denumirea: ”Mă conectez. Ne cunoaştem.”, organizată, în ţara noastră, în colaborare cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN). Alegerea acestei teme a constituit o reală oportunitate pentru a stabili o conexiune importantă cu autorităţile, cu instituţiile care au în responsabilitate îngrijirea persoanelor cu scleroză multiplă. Campaniile la nivel naţional sunt organizate şi în colaborare cu un grup de lucru internaţional, fiind vorba, printre altele de participarea la platforme internaţionale comune de conştientizare publică şi de cooperare în materie de programe de instruire, conform https://www.afectiuni-neurodegenerative.ro/. Pentru marcarea acestei zile, în 2021, au fost organizate seminarii online, mese rotunde, o sesiune de instruire pentru asistenţii medicali sub denumirea ”MS Nurse PRO”, parte a Conferinţei Europene EMSP (9-11 iunie 2021) care a fost dedicată asistenţei – ”Îngrijirea SM într-o lume în schimbare”, conform sursei citate.

Scleroza multiplă reprezintă una dintre cele mai comune afecţiuni ale sistemului nervos central (creier şi măduva spinării), provocând dizabilitate la nivelul organismului. La nivel mondial, aproximativ 2,8 milioane de oameni au scleroză multiplă, conform https://worldmsday.org. Majoritatea persoanelor cu scleroză multiplă sunt diagnosticate la vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Afecțiunea este de două până la trei ori mai frecventă la femei decât la bărbați.

În România sunt peste 10.000 de pacienţi diagnosticaţi cu această patologie, conform https://spitalulsfantulsava.ro/.