UMF „Grigore T. Popa” Iași: Peste 2.200 candidaţi, înscriși pentru examenul de admitere

Peste 2.200 de candidaţi s-au înscris pentru examenul de admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, concurenţa fiind similară cu cea din anul trecut, când au fost înscrişi 2.226 candidaţi.

Potrivit unui comunicat de presă, pentru anul universitar 2022-2023, la Facultatea de Medicină sunt 1.166 candidaţi, concurenţă de 3,59/loc bugetat, la Asistenţă Medicală Generală – 275 (concurenţă de 3.93/loc bugetat), la Nutriţie şi Dietetică – 46 (concurenţă de 3,29/loc bugetat), la Medicină Dentară – 344 (concurenţă de 3.34/loc bugetat), la Asistenţă de Profilaxie Stomatologică – 3 (concurenţă de 0.25/loc bugetat), Tehnică Dentară – 64 (concurenţă de 1.73 /loc bugetat), la Farmacie – 31 (concurenţă de 0.40/loc bugetat), la Cosmetică medicală şi tehnologia produsului cosmetic – 38 (concurenţă de 1,52), la Bioinginerie – 119 (concurenţă de 1.53/loc bugetat), iar la Balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare – 121 (concurenţă de 1.53/loc bugetat).

Testul grilă va avea loc pe 24 iulie.

„Tabloul înscrierilor ne arată interesul constant al tinerilor pentru specializările medicină şi medicină dentară, unde avem concurenţa cea mai mare, dar şi pentru celelalte specializări (…). Noutatea în acest an este specializarea Cosmetică Medicală şi Tehnologia Produsului Cosmetic, în cadrul Facultăţii de Farmacie, pentru care am scos la concurs 25 de locuri bugetate şi 25 de locuri cu taxă. Din păcate, se menţine trendul descrescător îngrijorător la specializarea Farmacie, o situaţie pe care o întâlnim şi la celelalte universităţi de medicină şi farmacie tradiţionale din ţară şi care nu are legătură cu calitatea actului didactic”, a declarat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, prof. dr. Viorel Scripcariu, citat în comunicatul de presă.

Admiterea pentru toate cele 10 specializări se va face pe baza rezultatelor obţinute la concursul de tip grilă, programat pentru data de 24 iulie. Concursul se va desfăşura fizic, repartiţia pe săli a candidaţilor urmând să fie stabilită în aceste zile.

Variola maimuței: Un nou caz confirmat în România, la un bărbat de 22 de ani

Ministerul Sănătăţii informează, marţi, că un nou caz de variola maimuţei a fost confirmat în România.

Este vorba despre un bărbat cu vârsta de 22 de ani din Bucureşti, precizează Ministrul Sănătăţii.

Conform sursei citate, starea lui de sănătate este bună şi se află în izolare în spital.

Până în prezent, în România au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 19 pacienţi.

Adriana Pistol (MS) revine asupra declarațiilor după o discuție cu ministrul Rafila: Vor fi și spitale noi

Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a revenit cu explicaţii, după ce s-a consultat cu ministrul Alexandru Rafila, şi arată că lista obiectivelor de investiţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cuprinde şi construirea de spitale noi.

Iniţial, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate, luni, la sediul Ministerului Sănătăţii, Adriana Pistol a afirmat că nu se va construi niciun spital nou prin PNRR.

Ulterior, Ministerul Sănătăţii a transmis un comunicat de presă, în care Adriana Pistol revine asupra primei declaraţii şi susţine că pe lista investiţiilor din PNRR se află şi spitale noi.

„Pentru corecta informare a opiniei publice, în urma consultării cu ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, secretarul de stat Adriana Pistol face următoarele precizări. Lista de 49 de obiective de investiţii înscrise de către Ministerul Sănătăţii în mandatul precedentului Guvern şi aprobată de Comisia Europeană cuprinde 3 categorii:

* Spitale nou înfiinţate (construcţii noi). Exemple: Institutul Regional de Oncologie Timişoara, Spitalul Regional de Urgenţă Braşov;

* Spitale deja existente (construcţii noi care preiau integral activităţile medicale ale unor spitale). Exemple: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

* Reabilitări, extinderi sau înfiinţări de secţii/pavilioane care fac parte din spitale deja existente. Exemple: Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de oncologie şi înfiinţarea compartimentului de cardiologie intervenţională, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” Bucureşti – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică”, spune Ministerul Sănătăţii.

Conform ministerului, din această listă de 49 de obiective de investiţii, în urma aplicării criteriilor de prioritizare aprobate prin Hotărâre de Guvern, vor fi selectate minim 25 de obiective de investiţii. Lista va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern, ulterior demarându-se procedurile de finanţare specifice fiecărei investiţii.

Conform Componentei C12 – Sănătate, Investiţia I2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, Ţinta 377 (Construirea şi/sau dotarea de noi unităţi medicale/spitale publice), lista de 49 de obiective de investiţii (https://mfe.gov.ro/pnrr/ Componenta 12-Sănătate) este compusă din:

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de oncologie şi înfiinţarea compartimentului de cardiologie intervenţională;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – construcţia şi dotarea secţiei de boli infecţioase;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti – Laboratorul de radioterapie;

* Spitalul Clinic Municipal „Dr. G. Curteanu” Oradea – construcţia şi dotarea secţiilor de boli infecţioase şi pneumologie;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri;

* Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” Bucureşti – construirea de noi clădiri;

* Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Filantropia” Bucureşti – extinderea spitalului;

* Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” Bucureşti – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică;

* Spitalul Clinic „Sfânta Maria” Bucureşti – construirea Centrului de transplant multi-organ;

* Spitalul Clinic de Pneumologie Constanţa – construirea pavilionului clinic de pneumologie;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu – spital nou;

* Spitalul Municipal de Urgenţă Timişoara – construirea şi dotarea unei noi maternităţi;

* Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu”, Timişoara – dotarea noului spital cu echipamente medicale;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui – construirea de noi secţii de boli infecţioase, psihiatrie, boli cronice;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Focşani, Vrancea – spital nou;

* Centrul Regional de Boli Cerebro­vasculare şi Neurochirurgie, Cluj – spital nou;

* Spitalul de Obstetrică­Ginecologie Buftea – extindere şi dotare; demolarea clădirilor existente;

* Pavilion politraumă nou, Braşov;

* Pavilion politraumă nou, Craiova;

* Pavilion nou de chirurgie posttraumatică, Piteşti;

* Pavilion politraumă nou, Sibiu;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – construcţia şi dotarea secţiei de psihiatrie cronică;

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, Braşov – un nou corp de clădiri;

* Centrul de transplant multiorgan, Cluj – spital nou;

* Institutul Regional de Oncologie Timişoara – spital nou;

* Policlinica Municipală, specializarea cardiologie şi oncologie, Constanţa – spital nou (Investiţia este de tip Ambulator de specialitate şi se încadrează la un alt capitol de investiţii);

* Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, Arad – unităţi noi;

* Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca – secţie nouă;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc – construcţia unei noi clădiri pentru secţiile de pneumologie şi boli infecţioase;

* Spitalul Regional de Urgenţă Braşov – spital nou;

* Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti – modernizare, construcţie, reabilitarea infrastructurii;

* Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Baloteşti – modernizarea infrastructurii;

* Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti – spital nou;

* Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”, Lugoj – spital nou;

* Pavilion medical, Constanţa – unitate nouă;

* Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, Miroslava – spital nou;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ – spital nou;

* Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi, Bucureşti – spital nou

* Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, Bucureşti – un nou centru de excelenţă în oncopediatrie;

* Spitalul Pediatric Monobloc, Cluj – spital nou;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş – unitate spitalicească nouă;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad – reabilitarea serviciilor spitaliceşti de medicină cardiovasculară;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad – secţie de radioterapie nouă;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa – extinderea secţiei externe de pediatrie şi neonatologie;

* Spitalul de Urgenţă Ilfov Ilfov – bloc operator şi saloane de neurochirurgie şi bloc de chirurgie generală multifuncţional;

* Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu – spital nou, prima etapă (secţii de oncologie şi cardiologie);

* Centrul Medical de Urgenţă Voluntari – unitate nouă (Investiţia este de tip Centru de permanenţă şi se încadrează la un alt capitol de investiţii);

* Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant, Târgu Mureş – unitate nouă;

* Spitalul Municipal Bacău – înfiinţarea şi dotarea unei noi unităţi de arşi (în momentul de faţă, spitalul este desfiinţat).

Variola maimuţei: UE va cumpăra 54.000 de doze suplimentare de vaccin, în urma creșterii numărului de cazuri

Comisia Europeană a anunţat, luni, achiziţionarea a 54.530 de doze suplimentare de vaccin contra variolei maimuţei, pe fondul îngrijorărilor legate de creşterea numărului de cazuri cu ”aproape 50% în Uniunea Europeană” într-o săptămână, informează AFP.

Numărul dozelor cumpărate în numele ţărilor europene a ajuns acum la 163.620, a precizat executivul european într-un comunicat.

Comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a declarat că este ”îngrijorată de numărul în creştere al cazurilor de variola maimuţei în Uniunea Europeană”,

”Avem acum peste 7.000 de cazuri în Uniunea Europeană, echivalentul unei creşteri de aproape 50% faţă de săptămâna trecută”, potrivit acesteia.

Europa este regiunea cu cele mai multe cazuri de variola maimuţei la nivel global.

Potrivit datelor Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), pe 14 iulie, 7.128 de cazuri confirmate au fost recenzate în Uniunea Europeană, cele mai multe în Spania (2.477), Germania (1.790) şi Franţa (912).

”Am reacţionat prompt şi am oferit un răspuns rapid prin intermediul noii Autorităţi UE pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA) şi am livrat deja circa 25.000 de doze către şase state membre”, a amintit comisarul european.

Spania a primit 5.300 de doze de vaccin, la fel şi Germania şi Italia, Belgia – 3.040, Suedia – 2.700, la fel şi Portugalia, iar Irlanda, 1.400.

Comisia precizează că livrările vor continua în lunile care urmează în statele membre UE, precum şi în Norvegia şi în Islanda.

Comitetul de urgenţă al OMS urmează să se reunească joi pentru a stabili mijloacele de a aduce sub control focarul de cazuri.

Considerată o ”verişoară” îndepărtată şi mai puţin periculoasă a variolei umane, variola maimuţei se vindecă de obicei de la sine după două sau trei săptămâni.

Este caracterizată prin erupţii cutanate – în zona organelor genitale sau în cavitatea bucală -, care pot fi însoţite de episoade febrile, dureri în gât sau dureri la nivelul ganglionilor limfatici.

Virusul poate fi transmis prin contact direct cu leziunile cutanate sau mucoase ale unui bolnav, precum şi prin picături de salivă. ”Raporturile sexuale (…) reunesc aceste condiţii de contaminare, iar a avea mai mulţi parteneri creşte riscul expunerii la virus”, aminteşte Santé Publique France.

Dacă în marea majoritatea a cazurilor europene şi americane, bolnavii sunt bărbaţi care au întreţinut relaţii sexuale cu bărbaţi, aceştia nu sunt singurii vizaţi, fiind detectate de asemenea cazuri la copii şi la persoane imunodeprimate.

Adriana Pistol (MS): Peste 25.000 de infectări cu SARS-CoV-2 în ultima săptămână

Un număr de 25.092 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultima săptămână (11 – 17 iulie), dintre care 4,4% cu varianta Omicron BA.5, mai transmisibilă, dar mai puţin severă, a anunţat, luni, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, conf. univ. dr. Adriana Pistol.

„Creşterea numărului de cazuri săptămânal este mai mult decât evidentă. Săptămâna anterioară, am avut 14.943 de cazuri, iar în ultima săptămână am avut peste 25.000 de cazuri. Trendul este evident”, a spus conf. univ. dr. Adriana Pistol, într-o conferinţă de presă.

În ultima săptămână, au fost raportate de către INSP 27 de decese la pacienţi cu COVID-19 (18 bărbaţi şi 9 femei), în scădere faţă de săptămâna anterioară (4 – 10 iulie), când au fost înregistrate 33.

În perioada 11 – 17 iulie, au fost efectuate 25.197 de teste RT-PCR şi 88.075 teste rapide antigenice.

Conf. univ. dr. Adriana Pistol a explicat că, în ultimele săptămâni, a crescut rata de pozitivitate de la 4,9% (20 iunie – 26 iunie), la 8% (27 iunie – 3 iulie), 12,3% (4 – 10 iulie) şi 18% (11 – 17 iulie).

În schimb, rata de creştere a cazurilor a început să încetinească. Astfel, în săptămâna 4 – 10 iulie, rata de creştere a cazurilor a fost de 53%, pentru ca în săptămâna 11 – 17 iulie să se ridice la 46%.

„Aceasta schiţează oarecum o încetinire a ratei de creştere, dar rămâne să vedem dacă acest lucru se va confirma. (…) Ce pot să vă mai spun este că am înregistrat tulpina Omicron, evident, în toată această perioadă. Începând cu săptămâna anterioară, din totalul cazurilor VOC, cum le spunem noi, variante de îngrijorare, cam 2% au avut loc detecţii cu tulpina Omicron BA.5, iar în săptămâna 11 – 17 iulie am avut detecţii care au urcat la un procent de 4,4%. Acest lucru explică şi creşterea numărului de cazuri, pentru că ştim faptul că varianta BA.5 este mai transmisibilă, dar, din fericire, nu este mai severă, rata de spitalizare rămânând în continuare mică”, a menţionat conf. univ. dr. Adriana Pistol.

MS: 2.165 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și un deces, în ultimele 24 de ore

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.165 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 1.942 mai puține față de ziua anterioară. 393 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 72 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.895 cu 171 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 108 persoane, cu 5 mai multe față de ziua anterioară.

Dintre cei 108 pacienți internați la ATI, 83 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 328 sunt minori, 326 fiind internați în secții, cu 63 mai mult față de ziua anterioară și 2 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 65.813 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 16.07.2022 (10:00) – 17.07.2022 (10:00) a fost raportat de către INSP 1 deces (femeie), fără decese raportate anterior intervalului de referință.

Decesul a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani. Pacienta care a decedat prezenta comorbidități și era nevaccinată.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 2.410 teste RT-PCR ( 1.040 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.370 la cerere) și 7.220 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.251.003 teste RT-PCR și 10.486.989 teste rapide antigenice.

Aproape 3.500 de candidați înscrişi la concursul de admitere la UMF „Carol Davila”

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Carol Davila” din Bucureşti înregistrează un nou record de candidaţi – 3.497 – la concursul de admitere, care va avea loc duminică, 24 iulie, începând cu ora 9:00.

Potrivit unui comunicat de presă, UMF „Carol Davila” a scos la concurs 1.623 de locuri: 1.245 finanţate de la bugetul de stat şi 378 cu taxă.

2.405 candidați, înscriși la Facultatea de Medicină

Pentru cele 718 de locuri la Facultatea de Medicină s-au înscris 2.405 candidaţi (faţă de 2.337 candidaţi în 2021), pentru Facultatea de Medicină Dentară – 552 de candidaţi/215 de locuri, pentru Facultatea de Farmacie 115 de candidaţi/120 de locuri, iar pentru Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală (4 sau 3 ani de studiu) – 425 de candidaţi/192 de locuri, dintre care Asistenţă Medicală Generală – 268, Balneofiziokinetoterapie şi recuperare medicală – 70, Tehnică dentară – 87.

Concursul se va desfăşura în mai multe spaţii din Capitală. Candidaţii înscrişi pentru ocuparea locurilor scoase la concurs la Facultăţile de Medicină şi Medicină dentară vor susţine concursul de admitere în spaţiile special amenajate din cadrul Complexului Expoziţional Romexpo din Bucureşti (pavilioanele B1 şi B2), iar pentru Facultatea de Farmacie şi FMAM organizatorii le-au pus la dispoziţie candidaţilor spaţiile din cadrul Facultăţii de Farmacie, respectiv din Palatul Facultăţii de Medicină din Bucureşti.

„Pentru admiterea la studiile de licenţă din cadrul universităţii noastre asistăm şi anul acesta la un nou record în ceea ce priveşte numărul candidaţilor înscrişi, 3.497 de absolvenţi de liceu, cu 70 mai mulţi în comparaţie cu cei care au concurat anul trecut şi cu 171 în plus faţă de numărul celor înscrişi la ediţia din 2020, fapt care ne arată un interes amplificat şi continuu al tinerilor faţă de profesia de medic”, a declarat Prof. Dr. Viorel Jinga, rector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.

De asemenea, anul acesta, 24 de olimpici au ales să studieze medicina, ei fiind admişi fără concurs conform normelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Totodată, la concursul de admitere s-au înscris 23 de candidaţi care au obţinut media 10 la Bacalaureat, a adăugat rectorul UMF “Carol Davila”.

„Dacă celor 24 de olimpici le spun de pe acum un călduros ”Bun Venit!” în Universitatea noastră, tuturor candidaților le urez mult succes la apropiatul concurs de admitere ” a transmis Prof. Dr. Viorel Jinga.

Anul trecut, la UMF „Carol Davila” au fost scoase la concurs  1.629 de locuri (1.236 –finanțate de la bugetul de stat, 393 – cu taxă)  și s-au înscris 3.427 de candidaţi, cu 101 mai mulți față de ediția din 2020 (2.337-Medicină, 595-Medicină Dentară, Farmacie-122, FMAM-345).

Variola maimuței: Două noi cazuri, confirmate în România

Două noi cazuri de variola maimuţei au fost confirmate în România, a anunţat, vineri, Ministerul Sănătăţii.

Potrivit sursei citate, este vorba despre doi bărbaţi cu vârste de 30 şi 32 de ani, din judeţele Ilfov şi Cluj.

„Starea lor de sănătate este bună şi ambii se află în izolare în spital”, a precizat Ministerul Sănătăţii.

Până în prezent, în România au fost diagnosticate cu variola maimuţei 18 persoane.

OMS: Cea mai mare scădere continuă a ratei de vaccinare infantilă la nivel global în aproape trei decenii

Criza COVID-19 şi dezinformarea se află la originea celei mai mari scăderi continue a ratei de vaccinare infantilă împotriva altor boli în aproape trei decenii, potrivit unui raport realizat de Organizaţia Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF publicat joi, informează AFP.

Proporţia copiilor cărora le-au fost administrate cele trei doze de vaccin contra difteriei, tetanosului şi poliomielitei (DTP) a scăzut de la 86% în 2019 la doar 81% în 2021. Acest vaccin este utilizat ca indicator-cheie al acoperirii vaccinale la nivel global.

Această scădere înregistrată în 2020 şi 2021 urmează unui deceniu de progrese.

”Vorbim despre o alertă roşie pentru sănătatea copiilor. Suntem martorii celei mai mari scăderi continue a imunizării infantile într-o generaţie”, a declarat, într-un comunicat, Catherine Russell, directoarea generală a UNICEF. ”Consecinţele se măsoară în număr de vieţi”, a adăugat aceasta.

Circa 25 de milioane de copii au ratat astfel una sau mai multe doze de vaccin DTP în 2021. Cu două milioane mai mulţi decât în 2020 şi cu şase milioane mai mult decât în 2019.

Printre aceşti 25 de milioane, 18 milioane nu au primit nicio doză, majoritatea trăind în ţări cu venituri medii sau mici – în special în India, Nigeria, Indonezia, Etiopia şi Filipine.

Cauzele acestei scăderi sunt multiple: conflicte, dezinformare şi probleme de aprovizionare sau de continuitate a administrării legate de pandemia de COVID-19.

Au existat speranţe ca în anul 2021 să înceapă o recuperare după perioadele de lockdown, în schimb însă, ratele de vaccinare au continuat să scadă, fenomen înregistrat în toate regiunile lumii.

Această acoperire foarte slabă a determinat apariţia unor epidemii evitabile de rujeolă şi poliomielită în ultimele 12 luni, subliniază raportul.

Circa 24,7 de milioane de copii au ratat prima doză de vaccin împotriva rujeolei în 2021, cu cinci milioane mai mulţi decât în 2019. Iar alţi 14,7 milioane de copii nu au primit cea de-a doua doză.

Acoperirea vaccinală pentru prima doză împotriva rujeolei era astfel de 81% în 2021, cea mai scăzută rată din 2008.

Aceste veşti vin în contextul unor rate de malnutriţie de asemenea în creştere. Un copil malnutrit are deja un sistem imunitar mai slăbit şi este aşadar mai susceptibil de a dezvolta forme grave ale acestor maladii de altfel evitabile.

”Trebuie să realizăm o recuperare a imunizării pentru milioanele (de copii) care nu au fost imunizaţi sau vom asista inevitabil la alte epidemii, la copii bolnavi şi la o mare presiune asupra sistemului de sănătate şi aşa împovărat”, a subliniat Catherine Russell.

Ministerul Sănătății: Vor fi construite 25 de spitale, până în 2026. Investiția se ridică la peste 1,7 miliarde de euro

Ministerul Sănătății anunță că cel puțin 25 spitale noi sau unități spitalicești vor fi construite și dotate cu echipamente, până în 2026, cu fonduri din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investiția totală se va ridica la peste 1.7 milarde de euro.

Ministerul Sănătății a publicat în consultare publică Metodologia de prioritizare a investițiilor în infrastructura publică de sănătate aferente Componentei 12 – Sănătate, Investițiile 2.1 și 2.2. Infrastructură spitalicească publică nouă, incluzând echipamentele și aparatura medicală din cadrul PNRR.

Prin această componentă, în urma aplicării unor criterii de prioritizare, vor fi selectate minim 25 de obiective de investiții ce presupun construcția și dotarea de spitale/unități spitalicești noi la nivel național, din lista de 49 de obiective inscrise de către Ministerul Sănătății in anul 2021 și convenite cu Comisia Europeană.

Noile construcții vor respecta cerințele de eficiență energetică (NZEB), conform legislației naționale și standardele de calitate și performanță existente la nivel internațional.

Includerea proiectelor în lista proiectelor finanțate prin PNRR va fi propusă de către Ministerul Sănătății, respectând prevederile metodologiei de prioritizare.

Lista va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern, ulterior demarându-se procedurile de finanțare specifice fiecărei investiții.