FORO, semnal de alarmă legat de modul în care trebuie acţionat pentru controlul obezităţii

Forumul Român de Obezitate (FORO) trage un semnal de alarmă legat de modul în care trebuie acţionat pentru controlul obezităţii. ”Orice decizie medicală şi terapeutică trebuie luată doar împreună cu medicul curant, cel care poate recomanda medicamente pe bază de prescripţie medicală”, subliniază FORO.

”Toate tratamentele disponibile în România în prezent pentru controlul greutăţii pe termen lung sunt indicate ca adjuvant la un regim alimentar hipocaloric şi o activitate fizică crescută, pentru scădere ponderală la pacienţi”, potrivit unui comunicat, transmis, vineri, de Forumul Român de Obezitate.

Reacția FORO vine după ”apariţia în spaţiul public a unor articole care demonstrează o înţelegere simplistă şi inadecvată a acestei boli, fără prezentarea contextului genetico-psiho-social al incidenţei acestei boli şi a mecanismelor complexe ale controlului ei”.

„Este responsabilitatea noastră, a tuturor (…) să determinăm o schimbare reală privind înţelegerea şi tratarea acestei afecţiuni. Nu trebuie să lăsăm să circule informaţiile scoase din context, trunchiate sau nedocumentate ştiinţific care să inducă în eroare pacienţii, cu riscuri majore pentru sănătatea acestora”, a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu, membru FORO şi preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, citat în comunicat.

„Fac un apel la profesioniştii din domeniul sănătăţii să se informeze temeinic cu privire la medicamentele care sunt autorizate în România pentru diabet şi obezitate şi să le prescrie numai conform indicaţiilor din prospect şi doar pacienţilor care necesită tratament medicamentos”, a mai declarat prof. dr. Nicolae Hâncu.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport în care avertizează că o „epidemie” de exces ponderal şi obezitate face ravagii în Europa şi este responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, echivalentul a 13% din totalul acestora. De asemenea, în 2021 Comisia Europeană a recunoscut obezitatea ca boală cronică, asumându-şi angajamentul de a o prioritiza ca patologie netransmisibilă, cu obiectivul de a pune bazele unor sisteme mai reziliente de sănătate în Uniunea Europeană.

„În România, peste 4 milioane de oameni suferă de obezitate, ceea ce reprezintă o prioritate de sănătate publică ce nu trebuie tratată superficial şi senzaţionalist. Avem nevoie de politici publice adecvate, care vizează prevenţia şi o abordare medicală integrată, dar şi de campanii profesioniste şi responsabile de informare”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, membru FORO şi preşedintele Societăţii Române de Endocrinologie, citată în comunicat.

Președintele Asociaţiei Române de Educaţie în Diabet și membru FORO, prof. dr. Cornelia Bala, subliniază că este nevoie de o educare a pacienţilor şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la medicamentele autorizate pentru tratamentul tulburărilor metabolice.

„FORO consideră că este nevoie de o cât mai bună informare şi educare a pacienţilor şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la medicamentele autorizate pentru tratamentul tulburărilor metabolice şi îi încurajează pe aceştia să consulte periodic site-urile societăţilor medicale de specialitate pentru a fi la curent cu cele mai recente indicaţii aprobate, în scopul prevenirii administrării incorecte a acestora”, a declarat prof. dr. Cornelia Bala, potrivit comunicatului citat.

Potrivit sursei citate, obezitatea este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică ale secolului, afectând calitatea vieţii şi sănătatea unui procent însemnat de adulţi, adolescenţi şi copii. În România, 31,4% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate, 34,6% din populaţia României e afectată de suprapondere, iar 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea

 

 

Variola maimuței: Un nou caz confirmat în România, la un bărbat de 51 de ani

Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România, informează Ministerul Sănătății.

Potrivit sursei citate, este vorba despre un bărbat de 51 de ani din Giurgiu.

”Starea lui de sănătate este bună și se află în izolare la domiciliu”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

Până în prezent, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței 21 de pacienți.

Prima prelevare de organe din acest an la Spitalul Județean Timișoara, de la un pacient în moarte cerebrală

Prima prelevare de organe din acest an la Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Timişoara este programată vineri după amiaza, de la un pacient donator aflat în moarte cerebrală, care a fost internat în urmă cu două săptămâni, în stop cardiorespirator.

Potrivit managerului unității medicale, pacientul avea 37 de ani şi a sosit în stare foarte gravă, fiind declarată moartea clinică.

Rinichii şi ficatul prelevate de la pacientul donator vor fi transplantate unor bolnavi din Cluj şi Bucureşti.

„De la internare, medicii au fost rezervaţi în privinţa prognosticului. A fost admis pentru internare cu diagnostic de stop cardiorespirator prin infarct miocardic stentat în 14 iulie. Starea de sănătate i s-a agravat, iar joi a intrat în moarte cerebrală. Întreaga sa familie a consimţit ca organele sănătoase, ficat şi rinichi, să fie donate celor care au nevoie”, a declarat dr. Georgiana Bobouţanu, coordonator transplant.

Prelevarea organelor va avea loc în blocul operator II al Spitalului Judeţean Timişoara, coordonat de dr. Andreea Raţă, membru al echipei de transplant, care este formată din şapte medici ai spitalului timişorean şi medici sosiţi în această dimineaţă de la Bucureşti şi Cluj, care vor prelua organele prelevate.

MS: 8.831 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 28 decese, în ultimele 24 de ore. 266 de pacienți, la ATI

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.831 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 508 mai puține față de ziua anterioară. 1.688 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 296 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.757 cu 48 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 266 persoane, cu 13 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 266 pacienți internați la ATI, 230 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 590 sunt minori, 586 fiind internați în secții, cu 21 mai puțin față de ziua anterioară și 4 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 65.963 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 28.07.2022 (10:00) – 29.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 28 decese ( 21 bărbați și 7 femei), dintre care 1 deces raportat anterior intervalului de referință.

Dintre cele 28 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 10 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 12 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții care au decedat prezentau comorbidități și 20 erau nevaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.942 teste RT-PCR ( 2.992 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.950 la cerere) și 20.669 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.305.490 teste RT-PCR și 10.712.881 teste rapide antigenice.

Rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României la finele lunii martie 2022

Numărul total de persoane cu dizabilităţi era, la finele lunii martie 2022, de 867.474, rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României fiind de 3,95%, conform statisticilor Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Dintre acestea, 98,09% (850.942 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 1,91% (16.532 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de MMSS prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, potrivit Agerpres.

Faţă de rata de 3,95% persoane cu dizabilităţi la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (73.652 persoane) urmat de judeţul Prahova (38.151 persoane) şi Argeş (32.100 persoane), iar cel mai mic număr se înregistra în judeţul Covasna (6.461 persoane).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta 72,77% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă, a rezultat că 52,74% erau persoane cuprinse între 18-64 ani (415.675 persoane) şi 47,26% aveau peste 65 ani (372.416 persoane).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, gradele de handicap sunt: grav, accentuat, mediu şi uşor.

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 40,45% din total (faţă de 40,07% la 31 martie 2021), cele cu handicap accentuat 47,23% (faţă de 48,08% la 31 martie 2021) iar cele cu handicap mediu şi uşor 12,32% (faţă de 11,85% la 31 martie 2021).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 31 martie 2022 era de 539 (faţă de 510 la 31 martie 2021), dintre care 484 rezidenţiale (faţă de 455 la 31 martie 2021) şi 55 nerezidenţiale – de zi (faţă de 55 la 31 martie 2021).

Conform datelor MMSS, peste patru cincimi (86,15%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau: centre de îngrijire şi asistenţă (37,81%), având 7.531 de beneficiari, locuinţe protejate (31,40%), având 1.052 de beneficiari şi centre de abilitare şi reabilitare (16,94%) cu 2.877 beneficiari. Aceştia reprezentau 69,32% din numărul total de 16.532 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale.

Un număr semnificativ de beneficiari se aflau şi în cele 34 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 3.557 persoane (21,52%).

Din cele 484 instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, 68 erau centre cu peste 50 de beneficiari (6.955). Aceste centre se află în proces de restructurare, menţionează MMSS.

Al patrulea pacient vindecat de HIV printr-un transplant de celule stem

Cel mai vârstnic pacient din lume vindecat de HIV este un bărbat de 66 de ani care a fost supus unui transplant de celule stem pentru a fi tratat de leucemie, informează Reuters.

În timp ce acel transplant era programat pentru a trata leucemia cu care fusese diagnosticat pacientul de 66 de ani, medicii săi au căutat un donator care să prezinte o rezistenţă naturală la HIV, virusul care declanşează SIDA. Acest mecanism a fost deja utilizat cu succes şi a dus la vindecarea de HIV a „Pacientului din Berlin”, Timothy Ray Brown, în 2007.

Noul pacient, cel de-al patrulea din lume care a fost vindecat folosind această metodă, a fost denumit „Pacientul din City of Hope”, după numele clinicii americane din Duarte, California, în care a fost tratat. El nu a dorit ca identitatea lui să fie dezvăluită.

Pe lângă faptul că este cel mai vârstnic pacient vindecat de HIV, el este în acelaşi timp pacientul care a trăit cel mai mult cu acest virus, fiind diagnosticat în 1988 cu o afecţiune descrisă de el drept „o condamnare la moarte”, care i-a ucis deja pe mulţi dintre prietenii lui.

Pacientul tratat în clinica din Duarte a urmat o terapie antiretrovirală (ART) pentru a-şi ţine boala sub control timp de peste 30 de ani.

Medicii americani care au prezentat aceste date înainte de întrunirea din 2022 a International AIDS Society (IAS) au spus că acest caz a deschis noi perspective pentru ca pacienţii vârstnici diagnosticaţi cu HIV şi cancere sangvine să aibă acces la noul tratament, în special datorită faptului că recentul donator de celule stem nu era un membru al familiei pacientului care s-a vindecat de HIV.

Sharon Lewin, preşedintele-ales al IAS, a spus că tratamentul utilizat reprezintă „Sfântul Graal” în medicină şi că acest caz oferă „o speranţă continuă şi o inspiraţie” pentru oamenii diagnosticaţi cu HIV şi pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, deşi este puţin probabil ca el să fie o opţiune validă pentru cei mai mulţi dintre pacienţii seropozitivi din cauza riscurilor pe care le implică această procedură.

Oamenii de ştiinţă cred că metoda are succes deoarece celulele stem ale donatorului prezintă o mutaţie genetică specifică şi rară, graţie căreia donatorul nu deţine receptorii folosiţi de HIV pentru a infecta celulele umane.

După transplantul din urmă cu trei ani şi jumătate, realizat după şedinţe de chimioterapie, pacientul internat în clinica City of Hope a încetat tratamentul ART în martie 2021. În prezent, el se află în remisiune de peste un an atât pentru HIV, cât şi pentru leucemie, au explicat medicii americani.

Miercuri, medici din Spania au prezentat la rândul lor detalii despre o femeie de 59 de ani, membră a unui grup rar de pacienţi, denumiţi „controlori post-tratament”. Aceşti pacienţi pot să menţină concentraţii nedetectabile de HIV în organismele lor după ce încetează tratamentul ART, oferind astfel indicii pentru obţinerea unui tratament potenţial, a dezvăluit Sharon Lewin.

Înaintea conferinţei IAS, care începe vineri, Programul comun al Naţiunilor Unite pentru combaterea HIV/SIDA (UNAIDS/ONUSIDA) a prezentat o serie de date ce arată că pandemia de COVID-19 a afectat serios eforturile globale depuse pentru a limita infectările cauzate de HIV, anulând progresele obţinute în cea mai populată regiune a lumii, Asia-Pacific.

Ministrul Sănătății: Sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi, că există o criză naţională de medici pentru anumite specialităţi, printre care şi cele de medicină de urgenţă şi medicină de familie.

Ministrul a subliniat că, în ceea ce priveşte medicina primară, corpul medical este îmbătrânit, iar sute de localităţi nu au medic.

„Este un fenomen la nivel naţional pentru anumite tipuri de specialităţi care sunt deficitare. Strategia de resurse umane trebuie să ţină pasul cu strategia legată de dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală. Nu putem să construim clădiri fără personal medical calificat. Sigur că avem nişte instrumente acum la îndemână, digitalizarea, telemedicina, acordarea de la distanţă de servicii medicale, mai ales pentru zonele mai puţin accesibile, dar pe de altă parte sunt specialităţi care deservesc puncte critice, cum ar fi unităţile de primiri urgenţe, cum ar fi serviciile de ambulanţă, asistenţa medicală primară, pentru că, în ciuda numărului aparent mare de 11.000 de medici de familie, nu sunt toate localităţile, ci sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani”, a afirmat ministrul Sănătății, la Botoşani.

Conform ministrului, deficitul de cadre medicale cu studii superioare nu poate fi acoperit pe termen scurt, însă a subliniat că problema ar putea fi rezolvată ca urmare a implementării unei strategii de resurse umane în sănătate, elaborată în premieră în România.

„Am făcut un parteneriat cu universităţile de medicină şi farmacie din România, pentru că o decizie legată de pregătirea profesională trebuie făcută împreună cu dascălii, cei care învaţă medicii, respectiv asistenţii medicali să lucreze şi să se racordeze la dezvoltările tehnologice care sunt extrem de rapide în medicină”, a adăugat Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a participat, joi, la inaugurarea noii Unități de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, care a fost extinsă şi modernizată în baza unui proiect cu co-finanţare europeană în valoare de 12,5 milioane de lei.

Arafat: În perioada următoare, printr-un proiect derulat prin finanţare europeană, vor fi achiziționate 1.200 de ambulanțe

1.200 de ambulanţe vor fi achiziţionate în perioada următoare, mare parte dintre acestea fiind destinate Serviciilor Publice de Ambulanţă, a transmis, joi, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, cu ocazia celebrării Zilei Naţionale a Ambulanţei.

„Pentru că vorbim de evoluţie şi consolidarea sistemului integrat de urgenţă, în perioada care urmează, printr-un proiect derulat prin finanţare europeană (prin IGSU al MAI), 1.200 de ambulanţe vor fi achiziţionate, mare parte dintre acestea fiind destinate Serviciilor Publice de Ambulanţă. Acestea se vor adăuga celor 821 de ambulanţe deja achiziţionate şi predate în ultimii ani colegilor de la Ambulanţă”, a scris şeful DSU, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit șefului DSU, 700 de ambulanţieri şi conducători auto vor intra în perioada următoare într-un program de pregătire în conducere preventivă, cursurile fiind finanţate din fonduri europene.

„Fiind vorba despre pregătire, un punct esenţial în îndeplinirea obiectivului nostru de a oferi servicii de calitate cetăţenilor l-a constituit formarea/atestarea în medicina de urgenţă (proiect derulat de IGSU din cadrul MAI) a celor 1.500 de asistenţi medicali din cadrul structurilor de primiri urgente şi a serviciilor publice de ambulanţă”, arată secretarul de stat în MAI.

Șeful DSU subliniază că serviciile de Ambulanţă sunt parte a sistemului integrat de urgenţă din România, deci implicit şi parte a sistemului de siguranţă naţională, implicat în salvarea de vieţi omeneşti, fiind alături de celelalte servicii de urgenţă din România.

„Ele împreună, cu mult profesionalism, implicare, dăruire şi grijă pentru oameni converg către ceea ce România deţine în acest moment, şi anume un serviciu de urgenţă complex, integrat, performant şi competitiv în raport cu serviciile de urgenţă publice regăsite în alte state”, mai arată Raed Arafat.

În opinia sa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, fiind structura „care coordonează operaţional” Serviciile de Ambulanţă din România, a făcut paşi „concreţi şi palpabili” în vederea continuării îndeplinirii obiectivelor propuse încă de la înfiinţare, în 2014, orientate cu precădere pe linie legislativă, dotări, pregătirea personalului de intervenţie etc.

„De-a lungul timpului, o parte din aceste obiective au fost atinse, iar altele sunt în curs de realizare, tocmai în ideea de a creşte din punct de vedere calitativ sistemul de urgenţă. (…) Totodată, un alt element important din activitatea DSU, cu importanţă în creşterea nivelului de pregătire al personalului din serviciile de ambulanţă, este reprezentat de dezvoltarea noii curricule de formare a programului de atestat pentru asistenţii medicali şi a cursurilor din noua curriculă de formare. Experienţele din ultimii ani, caracterizate prin situaţii de urgenţă complexe şi diverse, ca de exemplu accidente cu victime multiple, incidenţa fenomenelor meteo extreme, pandemie etc., dar şi intervenţia la cazurile zilnice ne-au demonstrat tuturor că doar împreună, acţionând integrat, putem răspunde rapid când comunităţile sunt în pericol”, subliniază şeful DSU.

Potrivit șefului DSU, un exemplu prin care s-a putut observa legătura strânsă, interdependentă şi interconectată, care există între componentele sistemului integrat de urgenţă s-a evidenţiat mai ales în plină criză sanitară, generată de pandemia de COVID-19, când, atât echipajele SMURD care au responsabilitate pe linia medicinei de urgenţă, cât şi Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă prin pompieri au oferit sprijin permanent SAJ/SABIF, în momente când solicitările de testare a cetăţenilor la domiciliu depăşiseră puterea de acoperire a Serviciilor de Ambulanţă, pe raza Bucureşti-Ilfov şi nu numai, alocând resurse tehnice şi umane.

Ministrul Rafila, despre evoluția pandemiei COVID: Ne pregătim pentru un număr de cazuri ceva mai mare la secţiile de ATI

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi, că se aşteaptă la o creştere a numărului cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2. „Ne pregătim pentru un număr de cazuri ceva mai mare la secţiile de ATI”, a subliniat ministrul.

„Este o evoluţie care este preocupantă pentru Ministerul Sănătăţii, pentru autorităţile de sănătate publică. Ne pregătim pentru un număr de cazuri (COVID-19 – n.r) ceva mai mare la secţiile de ATI. Din fericire, numărul de paturi ocupate nu depăşeşte 15%, paturi de COVID-19, şi 12% pentru paturile ATI. Asta nu înseamnă că nu trebuie să dezvoltăm serviciile ambulatorii, încât să putem să asigurăm şi tratamentul ambulatoriu celor care au nevoie nu doar tratament spitalicesc”, a declarat ministrul Sănătăţii, la Iași, potrivit Agerpres.

Alexandru Rafila a explicat că trebuie luate „măsuri decente, de prevenţie, recomandate, individuale care au şi efect asupra comunităţii”.

Dr. Alis Grasu (SABIF): Jumătate din autospecialele de la Serviciul Public de Ambulanţă îndeplinesc condiţii de casare

Managerul general al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dr. Alis Grasu, a declarat, joi, că parcul auto al serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară este depăşit şi că există un deficit de 43,34% de personal şi de 55,5% de medici.

Dr. Alis Grasu a precizat că, în anul 2021, intervenţiile serviciilor judeţene de ambulanţă şi din Bucureşti-Ilfov au fost realizate cu un personal format din 12.733 de persoane, numărul fiind mai mic faţă de 22.780 de posturi care se cuvin conform normativului aprobat prin Ordinul Ministrului Sănătăţii 1778 din 2006.

„Ambulanţei Publice din România i-au fost alocate posturi mai puţin faţă de normativ, rezultând un deficit de personal pe toată ţara de 43,34%. Trebuie subliniat în mod deosebit deficitul de 55,5% privind medicii din sistemul public de ambulanţă. Domnilor, medicină fără medici nu se poate. Şi acum, la această aniversare, fiecare îşi pune o dorinţă. Eu îmi doresc pentru dumneavoastră toţi, pentru noi toţi, ca serviciile de ambulanţă să aibă personal suficient numeric, raportat la cerinţele populaţiei, bine pregătit, disciplinat, altruist, empatic, într-un cuvânt oameni adevăraţi cărora le pasă de semenii lor aflaţi în suferinţă şi, nu în ultimul rând, dotare corespunzătoare cu ambulanţe noi şi performante care să nu necesite costuri mari pentru reparaţia lor şi centre de pregătire pentru personalul din serviciile de ambulanţă, măcar câte unul pe regiune, la nivel naţional”, a spus dr. Alis Grasu, în timpul manifestărilor organizate la Iaşi cu prilejul Zilei Naţionale a Ambulanţei, potrivit Agerpres.

Conform managerului SABIF, serviciile judeţene de ambulanţă se confruntă şi cu probleme tehnice, menţionând în acest sens că mai mult de jumătate din autospecialele de la Serviciul Public de Ambulanţă îndeplinesc condiţii de casare, fapt care necesită cheltuieli importante pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare.

„În 2021, numărul de ambulanţe funcţionale a fost de 2.358. Raportat la numărul de mijloace de transport, au fost 1.498 de intervenţii pentru fiecare maşină. De notat, lucrăm cu un parc de ambulanţe învechit. În 2021 au fost 3.903.697 cazuri la care au intervenit ambulanţierii din toată ţara, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 10.695 de intervenţii”, a mai precizat dr. Alis Grasu.