Institutul ”Prof. dr. C.C. Iliescu”: Incendiu la un corp de iluminat dintr-un laborator

Un incendiu la un corp de iluminat dintr-un laborator aflat la etajul patru al Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare ”Prof. dr. C.C. Iliescu” s-a produs, marţi, fără a afecta pacienţii internaţi, a informat Biroul de presă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov (ISUBIF).

În urma incendiului s-a degajat fum în interior, au precizat reprezentanţii ISUBIF.

Potrivit sursei citate, nu au fost persoane evacuate.

Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, actualizată de INSP

Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) a fost actualizată, luni, de Institutul Național de Sănătate Publică.

Astfel, criteriile clinice definesc orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome de tuse, febră, scurtarea respirației, debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei.

Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

Potrivit sursei citate, cazurile sunt clasificate astfel:

  • Caz posibil – Orice persoană care întrunește criteriile clinice
  • Caz probabil – Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat SAU Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic
  • Caz confirmat – Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

Contactul direct este definit ca:

  • Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
  • Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
  • Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
  • Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
  • Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
  • Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

”Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 7 zile anterioare datei debutului. Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica nu este considerată contact direct”, precizează INSP.

Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

În acest sens putem avea următoarele situații:

Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
– Debutul simptomelor în zilele 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
– Debutul simptomelor în ziua 3-6 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
– Debutul simptomelor în ziua 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
– Debutul simptomelor în ziua ≥7 după internare.

Potrivit INSP, există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 7 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

”Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate”, precizează INSP.

Deces cauzat de COVID-19 

Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultura etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de exremplu, cancer, afecțiuni hematologice etc.).

Criterii pentru ințierea testării pentru SARS-CoV-2

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologică a contacților, implementarea măsurilor de prevenire și control al infecției, precum și colectarea informațiilor epidemiologice și clinice relevante, se arată în același document.

Testările pot fi realizate prin tehnici de amplificare a acizilor nucleici (RT-PCR/NAAT) și/sau teste antigenice rapide pentru SARS-CoV-2. Testul RT-PCR este considerat „standard de aur”.

„Pacienții pot fi testați și pentru alți patogeni respiratori, dar acest lucru nu trebuie sa intârzie testarea pentru SARS–CoV-2. Deoarece coinfecțiile sunt posibile, pacienții care îndeplinesc definiția de caz ar trebui testați pentru SARS-CoV-2 indiferent de prezența unui alt patogen respirator”, potrivit INSP

Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus poate fi consultată AICI 

 

Există trei tipuri de long COVID, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie. Care sunt simptomele

Există trei ”tipuri” diferite de Long COVID, potrivit cercetătorilor britanici. Experţi de la King’s College din Londra au declarat că ar exista trei „subtipuri” ale COVID-19, fiecare cu propriul set de simptome.

Cercetătorii au examinat 1.459 de pacienţi care trăiesc cu COVID-19 lung – definiţi de autorii studiului drept persoane care prezintă simptome timp de cel puţin 84 de zile după infectare – şi care au luat parte la studiul Zoe Health, potrivit Agerpres.

Versiunea prepublicare a studiului, dată publicităţii de medRxiv, susţine că persoanele cu long COVID-19 ar fi împărţite în trei grupuri principale.

Primul îi include pe indivizii cu simptome neurologice, inclusiv oboseală, gândire înceţoşată şi dureri de cap – întâlnite cel mai frecvent în rândul celor care s-au infectat la momentul la care tulpinile dominante erau alfa şi delta.

Al doilea grup include pacienţi cu simptome respiratorii, inclusiv durere în piept şi dificultăţi de respiraţie. Aceste simptome au fost mai frecvente în rândul celor infectaţi în timpul primului val de coronavirus.

Pacienţii din ultimul grup se confruntă cu o gamă variată de simptome, inclusiv palpitaţii cardiace, dureri musculare şi schimbări la nivelul pielii şi părului, potrivit King’s College.

Potrivit cercetătorilor, aceste trei subtipuri au fost evidente în toate variantele.

„Aceste date arată în mod clar că sindromul post-COVID-19 nu este o simplă afecţiune, ci pare să aibă mai multe subtipuri”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Claire Steves, de la King’s College din Londra.

„Înţelegerea cauzelor care stau la baza acestor subtipuri poate ajuta la găsirea strategiilor de tratament. În plus, aceste date subliniază necesitatea ca serviciile de lungă durată pentru COVID-19 să încorporeze o abordare personalizată sensibilă la problemele fiecărui individ”, a adăugat ea.

Dr. Liane Canas, de la aceeaşi universitate londoneză, de asemenea autoare principală a cercetării, a adăugat: „Aceste perspective ar putea contribui la dezvoltarea diagnosticului şi tratamentului personalizat pentru aceste persoane”.

Botoşani: Un heliport pentru cazurile medicale urgente va fi construit de Inspectoratul General de Aviaţie

Un heliport destinat elicopterelor care intervin pentru preluarea cazurilor medicale de maximă urgenţă va fi construit la Botoşani, în baza unui proiect implementat de Inspectoratul General de Aviaţie (IGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

IGA a emis, luni, ordinul de începere a lucrărilor pentru noua pistă de aterizare sau decolare elicoptere, urmând ca lucrările, care costă 1,4 milioane de lei, să fie finalizate într-un termen de maximum patru luni, potrivit Agerpres.

Inspectoratul General de Aviaţie are în vedere construcţia a şapte heliporturi în România şi Republica Moldova în cadrul proiectului „The CBC Romania-Moldova a safer area by improving the Mobile Emergency Service for Resuscitation and Extrication (SMURD) operating infrastructure, by increasing the level of training and maintaining the capacity of professional personnel to intervene in emergency situations SMURD 2”.

Investiţiile sunt finanţate din fonduri europene, prin intermediul Programului Operaţional Comun 2014-2020 România – Republica Moldova.

În România, heliporturile sunt prevăzute pentru municipiile Botoşani, Iaşi şi Galaţi, iar în Republica Moldova pentru Chişinău – două şi câte unul la Bălţi şi Cahul.

Ministrul Sănătății despre infecţiile asociate asistenţei medicale: Facem un nou studiu să vedem care este situaţia

Ministerul Sănătăţii va realiza anul acesta sau la începutul anului viitor un studiu privind infecţiile asociate asistenţei medicale, pentru a identifica nivelul real al acestora în spitalele din România și ratele de raportare.

„Am făcut ultimul studiu în anul 2017 şi următorul o să fie făcut anul acesta sau la începutul anului viitor. (…) Procentul real a fost de 5,9%. (…) Acum facem un nou studiu să vedem care este situaţia şi să vedem care sunt măsurile administrative pe care Ministerul Sănătăţii le-a luat în ultimele şase luni, încât să putem să progresăm şi să ne apropiem de realitate. (…) Ministerul Sănătăţii are rol de reglementare, coordonare şi administrare”, a declarat, luni, ministrul Sănătății, într-o conferință de presă.

Ministerul lucrează să schimbe mentalităţi la nivelul spitalelor şi să asigure cadrul organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, a adăugat Alexandru Rafila, precizând că nu este încurajată ascunderea acestor infecţii, ci raportarea lor pentru a se cunoaşte „realitatea”.

„Noi nu încurajăm – şi au fost evaluaţi managerii câtorva spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii – în niciun fel ascunderea acestor infecţii. Dimpotrivă, vrem să ştim realitatea. Sunt manageri care performează foarte bine şi raportează 5% – 6% proporţii de infecţii. În indicatorii lor de performanţă nu există niciun fel de sancţiuni pentru raportarea acestor infecţii. Chiar ne gândeam, discutam cu doamna Adriana Pistol, dacă nu ar fi util să includem în cadrul acestor indicatori de performanţă un prag limită minim care este acceptabil pentru raportarea acestor infecţii. (…) Nu ne gândim la sancţiuni. Există deja reglementări privind neraportarea bolilor transmisibile în general. Dar între bolile transmisibile sunt şi infecţiile asociate asistenţei medicale. Sunt sancţiuni care sunt de natură pecuniară, care sunt ascendente din punct de vedere al cuantumului şi care se aplică celor din unitatea sanitară care nu raportează astfel de infecţii”, a explicat AlexandruRafila.

Potrivit acestuia, ministerul vrea să asigure cadrul organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea acestor infecţii.

„Trendul a fost crescător în 2021 şi 2022, cu o creştere cu 55% a gradului de raportare pe trimestrul unu al anului 2021 şi trimestrul unu al anului 2022. Încă suntem departe, dar lucrăm”, a spus ministrul.

Alexandru Rafila a amintit de ordinul de ministru care menţionează necesitatea existenţei unui laborator sau a unui compartiment de microbiologie în spitalele cu paturi.

În urmă cu 2-3 ani, a adăugat Alexandru Rafila, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, au fost realizate, printr-un proiect cu fonduri norvegiene, cadrul strategic naţional şi planul naţional de acţiune pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi ghidurile de bună practică pentru specialităţile microbiologie, epidemiologie şi boli infecţioase.

Astfel, s-a constituit un Comitet naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Ministrul a precizat că a fost actualizat şi Comitetul naţional pentru limitarea rezistenţei la antimicrobiene, care nu a mai funcţionat din anul 2018, an în care a fost înfiinţat.

Ministrul Rafila, despre evoluția pandemiei: La jumătatea lunii august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri COVID

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, luni, că la jumătatea lunii august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri COVID-19, însă nu exclude posibilitatea unui nou val al pandemiei la finalul anului. „Asta este ciclicitatea acestei infecţii, ne-am obişnuit cu ea. Avem perioade de acalmie, perioade de transmitere susţinută”, a subliniat ministrul.

„Cred că la jumătatea lui august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri, dar, pe de altă parte, sigur, orice activitate, una care indică mai multă mobilitate, aglomeraţie în mijloace de transport în comun…Depinde foarte mult, însă, dacă în septembrie, când începe şcoala, folosim masca, mai ales că se mai şi răcoreşte, în mijloacele de transport în comun, eu cred în continuare că este elementul esenţial pentru ţinerea sub control a pandemiei”, a afirmat ministrul Sănătăţii, în cadrul unei conferințe de presă.

Ministrul a precizat că este posibil un nou val al pandemiei de COVID-19, dacă una dintre tulpinile modificate ale virusului, care se transmite şi mai uşor, devine dominantă.

„Am spus că văd această încetinire a numărului de cazuri şi stabilizarea unor indicatori la jumătatea lunii august. În toamnă e posibil să mai existe şi nu aş vrea să facem speculaţii, dar toată lumea foloseşte sau menţionează posibilitatea existenţei unui nou val pandemic spre sfârşitul anului dacă una dintre tulpinile modificate, care se transmite şi mai uşor, devine dominantă. Asta este ciclicitatea acestei infecţii, ne-am obişnuit cu ea. Avem perioade de acalmie, perioade de transmitere susţinută. Important este să nu avem cazuri grave şi să oferim asistenţă medicală ambulatorie şi acces la antivirale oamenilor în valurile pandemice”, a explicat Alexandru Rafila.

MS: 5.202 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internați 263 de pacienți

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.202 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID- 19), cu 1.123 mai multe față de ziua anterioară. 1.040 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 189 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.158 cu 254 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 263 persoane, la fel ca în ziua anterioară. Din cei 263 pacienți internați la ATI, 229 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 638 sunt minori, 633 fiind internați în secții, cu 53 mai mulți față de ziua anterioară și 5 la ATI, la fel ca în ziua ziua anterioară.

Până astăzi, 66.011 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 31.07.2022 (10:00) – 01.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 12 decese ( 8 bărbați și 4 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 12 decese, 1 au fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 6 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

11 dintre pacienții decedați prezentau comorbidități iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbiditați.

Dintre cei 12 pacienți decedați, 3 au fost vaccinați

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 2.209 teste RT-PCR ( 1.539 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 670 la cerere) și 12.666 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.315.556 teste RT-PCR și 10.753.795 teste rapide antigenice.

FABC, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar: România are nevoie de programe de screening

În fiecare an, la 1 august este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) atrage atenția asupra nevoii urgente de a prioritiza screeningul și detecția precoce a cancerului bronhopulmonar în România prin inițierea de programe și politici publice menite să accelereze accesul la diagnostic și intervenții medicale în stadii timpurii, contribuind direct la salvarea de vieți.

Potrivit sursei citate, cancerul pulmonar este cauza principală de deces prin cancer, fiind estimat ca la nivel global numărul de cazuri decese asociate acestui tip de cancer va crește la 2.38 milioane până în 2030 (la nivelul anului 2020 numărul de decese este de 1.8 milioane).

“Astfel, fără acțiuni concrete, coordonate din partea tuturor actorilor relevanți din sistemul de sănătate, decesele cauzate de cancerul bronhopulmonar vor crește cu aproximativ 30% în doar 10 ani (2020-2030), respectiv ne vom confrunta cu peste 550.000 de noi decese cauzate de această boală, în fiecare an”, potrivit unui comunicat al FABC.

Sursa citată afirmă că prevenția și supraviețuirea în cancerul bronhopulmonar sunt două obiective care pot fi atinse, cu o singură condiție: ca acesta să fie detectat în faze timpurii ale bolii, permițând implementarea de scheme terpeutice optime, cu beneficii dovedite pentru creșterea supraviețurii și creșterea calității vieții. “Schimbarea pe care detecția în stadii timpurii a bolii reușește să o genereze este una de-a dreptul uimitoare: rata de supraviețuire la 5 ani în cazul persoanelor care își detectează cancerul bronhopulminar în stadii timpurii este de 68% până la 92%; prin contrast, cancerul pulomnar detectat în stadii avansate are o rată de supraviețuire la 5 ani de mai puțin de 10%”.

“În cancerul de plămâni bătălia pacienților se dă inca în zile de viață pe care le câștigă, nu în luni, și cu atât mai puțin în ani. În ultimul deceniu știința a avansat foarte mult, avem tratamente și tehnologii medicale de ultimă generație care pot schimba soarta unui pacient, dându-I acestuia ani de viață. Însă pentru ca pacientul cu cancer pulomnar să poată beneficia de aceste soluții salvatoare are de parcus o etapă esențială: detecția preoce. A venit momentul schimbării acestei realități sumbre”, afirmă Cezar Irimia, președinte FABC, citat în comunicat.

Supraviețuirea în cancerul pulomnar poate fi o realitate prin implementarea de programe de screening și diagnostic precoce, subliniază FABC.

“Cred cu tărie că prin implemetarea unor programe de screening si diagnostic precoce in cancerul pulomonar putem rezolva problemele pacienților. În România acest tip de cancer face în continuare victime majore: 83% din cei diagnosticați pierd lupta cu această formă de cancer. Adoptarea Planului Național de Combatere a Cancerului a aprins o luminiță la capătul tunelului. Acum a venit momentul ca împreună să implementăm prin acțiuni concrete schimbarea propusă prin Planul Național de Combatere a Cancerului și să facem o realitate din programele de screening și detecție precoce propuse în cadrul acestuia, pentru ca pacienții cu cancer pulmonar să aibă cu adevărat o șansă la viață”, a adăugat Cezar Irimia.

În vederea îndeplinirii acestui deziderat, FABC are în vedere:

  • crearea unui Program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar prin LDCT (low-dose computer tomograf), prioritizând populațiile la risc de a dezvolta cancer pulmonar,
  • realizarea investigațiilor imagistice pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeutice (facilitarea/generalizarea accesului la examenul CT/RMN, PET/CT, desființarea Comisiei de aprobare a examinărilor PET-CT, aceasta fiind anacronică în contextul actual)
  • implementarea unui algoritm de observație și monitorizare pentru pacienții identificați cu noduli pulmonari incidenți în cadrul unor investigații imagistice uzuale realizate în contextul altor afecțiuni medicale.

“Prin punerea în aplicare a acestor măsuri, noi, reprezentanții pacienților oncologici, considerăm că putem transforma viața persoanelor care trăiesc cu cancer bronhopulmonar din România. A venit momentul să acționăm azi, pentru un viitor mai bun pentru acești pacienți și familiile lor”, potrivit comunicatului citat.

Variola maimuței: Primele decese înregistrate în afara Africii

Primele decese, în afara Africii, la persoane infectate cu variola maimuţei au fost anunţate vineri, la un interval de câteva ore, de Spania şi Brazilia, fără să se ştie dacă virusul este într-adevăr cauza acestor două decese, relatează AFP.

Acestea cresc la şapte numărul de decese înregistrate la nivel mondial din luna mai, primele cinci fiind raportate în Africa, unde boala este endemică şi a fost detectată pentru prima dată la om în 1970.

În Brazilia, un bărbat de 41 de ani, bolnav de variolă, a murit joi la Belo Horizonte (sud-est), a anunţat vineri Secretariatul de Stat pentru Sănătate din statul Minas Gerais. El era „monitorizat în spital pentru alte afecţiuni clinice grave”, potrivit unui comunicat.

„Este important de subliniat că avea comorbidităţi grave pentru a nu provoca panică în rândul populaţiei. Mortalitatea (legată de această boală) rămâne foarte scăzută”, a declarat un responsabil din domeniul sănătăţii, care a explicat că pacientul urma un tratament pentru cancer.

În Spania, Ministerul Sănătăţii a anunţat, vineri, primul deces al unui pacient infectat cu această boală, o premieră în Europa, fără a preciza nici cauza, nici data decesului.

Cu 4.298 de cazuri înregistrate, Spania este una dintre ţările cu cele mai multe cazuri de variola maimuţei din lume.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat sâmbăta trecută variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală, cel mai înalt nivel de alertă.

Lista actualizată a Centrelor de evaluare COVID -19 din Bucureşti şi din ţară

Lista actualizată a Centrelor de evaluare COVID -19 din Bucureşti şi din ţară a fost publicată de Ministerul Sănătăţii.

În Bucureşti şi în judeţul Ilfov, centrele de evaluare COVID-19 sunt la:

  • Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”;
  • Spitalul Clinic „Sf. Maria”;
  • Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”;
  • Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu’;
  • Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”;
  • Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan”;
  • Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.Dr. Matei Balş”;
  • Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr.Victor Babeş”;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”;
  • Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”;
  • Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
  • Spitalul Clinic Judeţean Ilfov;
  • Spitalul de Obstretică Ginecologie Buftea.

Detalii despre programul de funcționare pot fi consultate AICI

Potrivit Ministerului Sănătăţii, centre de recoltare COVID-19 în Bucureşti şi judeţul Ilfov sunt la:

  • Spitalul Clinic CF2
  • Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
  • Spitalul Clinic „Sf. Maria”;
  • Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.Dr.Matei Balş”;
  • Spitalul Clinic Judeţean Ilfov;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”;
  • Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan”;
  • Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Tropicale „Dr.Victor Babeş”;
  • Spitalul Clinic Colţea – Policlinica pentru Sportivi;
  • Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof.Dr.Alexandru Obregia”;
  • Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
  • Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională „Prof.Dr.Dorin Hociotă”;
  • Institutul Naţional de Sănătate Publică;
  • Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”;
  • Spitalul de Obstretică Ginecologie Buftea.

Detalii despre programul de funcționare pot fi consultate AICI

De asemenea, Ministerul Sănătăţii a actualizat și lista centrelor naționale de evaluare COVID-19. Detalii despre datele de contact și programul de funcționare AICI.