MS: Este nevoie de angajarea unui număr mai mare de medici de urgenţă în serviciile de ambulanţă

Mateescu Cristi
-
0
MS: Este nevoie de angajarea unui număr mai mare de medici de urgenţă în serviciile de ambulanţă

sursa foto: Ministerul Sănătății/Facebook

Peste 90% dintre intervenţiile medicale de urgenţă prespitaliceşti la nivel naţional sunt furnizate de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi serviciile de ambulanţă judeţene, a transmis, joi,  Ministerul Sănătăţii, în contextul Zilei Ambulanţei din România.

Potrivit sursei citate, în anii 2020-2021, serviciile de ambulanţă au avut peste 6,2 milioane de intervenţii.

„Ambulanţa împlineşte joi 116 ani. În 28 iulie 1906 a luat fiinţă ‘Societatea de Salvare din Bucureşti’ şi, odată cu ea, prima staţie de Salvare din România, creată din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici, sub deviza ‘Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor’. Serviciile judeţene de ambulanţă (SAJ) şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) au un rol esenţial în medicina de urgenţă. Peste 90% din intervenţiile medicale de urgenţă prespitaliceşti la nivel naţional sunt furnizate de SABIF/SAJ-uri”, precizează sursa citată.

Ministerul subliniază că este nevoie de angajarea unui număr mai mare de medici de urgenţă în serviciile de ambulanţă, precum şi de dotarea corespunzătoare cu maşini.

„În acest fel vor putea fi acordate populaţiei servicii medicale de calitate, iar presiunea asupra spitalelor va fi redusă”, susţine MS.

„La mulţi ani salvatorilor noştri! Mulţumim pentru tot efortul depus şi pentru că aveţi grijă de noi într-una dintre cele mai grele crize sanitare, pandemia de COVID-19!”, mai afirmă reprezentanţii ministerului.

Ziua Naţională a Ambulanţei din România, marcată în fiecare an la 28 iulie

Mateescu Cristi
-
0
Ziua Naţională a Ambulanţei din România, marcată în fiecare an la 28 iulie

Ziua Naţională a Ambulanţei din România este marcată în fiecare an la 28 iulie, dată la care, în 1906, a apărut prima ”Salvare” din Bucureşti, din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici.

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile, votat de Senat la 18 iunie 2014, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, la 11 februarie 2015, cu 276 de voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” şi 4 abţineri, iar la 6 martie 2015 preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile.

Legea nr. 22/2015 privind instituirea zilei de 28 iulie – Ziua Naţională a Ambulanţei din România, publicată în Monitorul Oficial la 10 martie 2015, acordă posibilitatea autorităţilor publice centrale şi locale, ONG-urilor, muzeelor şi reprezentanţelor României în străinătate să organizeze evenimente dedicate rolului şi meritelor serviciului român de ambulanţă în salvarea de vieţi omeneşti, aceste acţiuni urmând a fi coordonate de către Ministerul Sănătăţii.

În 1907, dr. Nicolae Minovici a început pregătirea practică în salvare a studenţilor din anii terminali ai Facultăţii de Medicină, astfel că, în 1908, echipajul ambulanţei era format din medici interni şi sanitari. Începând din 1907, Salvarea funcţionează regulat, România devenind, astfel, al treilea stat din Europa, după Olanda şi Austria, cu un astfel de serviciu. În 1912, au fost aduse în Bucureşti, de la Paris, primele ambulanţe de tip auto. În anul 1931, profesorul Nicolae Minovici a teoretizat, pentru prima dată în lume, ”împingerea actului medical calificat la locul accidentului”.

În 1992, s-a înfiinţat, în cadrul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, prima şcoală de Ambulanţieri şi Operatori Registratori de Urgenţă din România, iar în 1995 au apărut Serviciile Judeţene de Ambulanţă şi Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. Accesarea serviciilor de urgenţă se realiza prin apelarea numărului gratuit 961.

În anul 2001, a început dotarea cu ambulanţe moderne, printr-un program finanţat de Banca Mondială, iar în 2003-2005 a fost introdus în România sistemul de apel unic de urgenţă 112, care a făcut posibilă interconectarea tuturor tipurilor de servicii de intervenţie, respectiv ambulanţă, pompieri, poliţie, jandarmi etc. În perioada 2006-2007, s-a făcut trecerea la sistemul integrat de astăzi, iar în 2012 a început înfiinţarea, la nivel naţional, a dispeceratelor integrate ISU-SAJ şi demararea managementului integrat al situaţiilor de urgenţă.

28 iulie – Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei

Mateescu Cristi
-
0
28 iulie – Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei

Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată la data de 28 iulie, în fiecare an, pentru a spori conştientizarea privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, indică site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), www.who.int.

Iniţiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

În 2022, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată sub sloganul „Bringing hepatitis care closer to you”, potrivit site-ului www.who.int. Astfel, OMS evidenţiază nevoia de a aduce serviciile de îngrijire a bolnavilor de hepatită mai aproape de unităţile şi comunităţile de asistenţă medicală primară, astfel încât oamenii să aibă un acces mai bun la tratament şi îngrijire, indiferent de tipul de hepatită pe care l-ar avea.

Lumea se confrunta în prezent cu o nouă epidemie de hepatită acută inexplicabilă care afectează copiii. OMS, împreună cu oamenii de ştiinţă şi factorii de decizie din ţările afectate, lucrează pentru a înţelege cauza acestei infecţii care nu pare să aparţină niciunuia dintre cele 5 tipuri cunoscute de virusuri hepatitice: A, B, C, D şi E, potrivit site-ului www.who.int.

Această nouă epidemie îndreaptă atenţia spre miile de cazuri de hepatită virală acută care apar în rândul copiilor, adolescenţilor şi adulţilor în fiecare an. Cele mai multe cazuri de hepatită acută provoacă boli uşoare şi chiar pot trece neobservate. Dar în unele cazuri pot duce la complicaţii şi pot fi fatale. Doar în 2019 se estimează că, în întreaga lume, au avut loc 78.000 de decese din cauza complicaţiilor provocate de virusurile hepatitice A, B, C, D şi E.

Eforturile globale prioritizează eliminarea infecţiilor cu hepatită B, C şi D. Spre deosebire de hepatita virală acută, aceste trei infecţii provoacă hepatita cronică care durează câteva decenii şi culminează cu peste 1 milion de decese pe an prin ciroză şi cancer hepatic. Aceste trei tipuri de infecţii cronice sunt responsabile de peste 95% din decesele provocate de hepatită. Deşi există îndrumări şi instrumente pentru a diagnostica, trata şi preveni hepatita cronică virală, aceste servicii nu sunt la îndemâna comunităţilor şi uneori sunt disponibile doar la spitalele centrale sau specializate, se aminteşte, de asemenea, pe site-ul OMS.

OMS îşi propune să obţină eliminarea hepatitei până în 2030, iar pentru aceasta solicită ţărilor să atingă obiective specifice: reducerea noilor infecţii cu hepatita B şi C cu 90%; reducerea cu 65% a deceselor cauzate de ciroza hepatică şi cancer ca urmare a hepatitei; garantarea faptului că cel puţin 90% dintre persoanele cu virus hepatitic B şi C sunt diagnosticate şi că cel puţin 80% dintre cei eligibili primesc un tratament adecvat.

Există cinci tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D şi E. Împreună, hepatitele B şi C sunt cele mai frecvente, acestea ducând la 1,1 milioane de decese şi 3 milioane de noi infecţii anual, indică site-ul https://www.who.int/. Pe fondul pandemiei de COVID-19, hepatita virală continuă să ia mii de vieţi în fiecare zi.

Un număr de 9.400.000 persoane primesc tratament pentru infecţie cronică cu virusul hepatitei C. De asemenea, 10% dintre cei cu infecţie cronică cu virusul hepatitei B sunt diagnosticaţi, iar 22% dintre aceştia primesc tratament. Totodată, 42% dintre copii, la nivel global, au acces la naştere la doza de vaccin împotriva hepatitei B.

Hepatitele virale sunt boli infecţioase vindecabile dacă se asigură tratamentul şi continuitatea lui. În 2016, OMS a lansat strategia sectorială globală în sănătate care are ca scop eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare pentru sănătatea publică, până în anul 2030, iar România şi-a asumat această strategie prin Planul – cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale, se menţiona într-un comunicat de presă din 5 noiembrie 2021 al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

Coronavirus: Austria renunţă la obligativitatea privind izolarea persoanelor infectate, începând din luna august

Mateescu Cristi
-
0
Coronavirus: Austria renunţă la obligativitatea privind izolarea persoanelor infectate, începând din luna august

Guvernul austriac a anunţat, marţi, că va renunţa în curând la obligativitatea privind plasarea în carantină a persoanelor infectate cu noul coronavirus, chiar dacă această ţară se confruntă în prezent cu un nou val de infectări, informează DPA.

Potrivit noilor dispoziţii ale Guvernului austriac, care vor intra în vigoare pe 1 august, orice persoană care nu se simte bolnavă poate să îşi părăsească locuinţa după un rezultat pozitiv la un test COVID-19, însă va trebui totuşi să respecte anumite restricţii.

Printre acestea se află obligativitatea de purtare a unei măşti sanitare de tip FFP2, cu excepţia situaţiilor în care persoana infectată se află în aer liber şi la o distanţă de cel puţin doi metri faţă de alţi oameni. În plus, persoanele infectate cu SARS-CoV-2 nu vor avea acces în spitale, aziluri pentru vârstnici, unităţi pentru persoane cu handicap şi centre de sănătate.

„Cei care sunteţi bolnavi, staţi acasă!”, a declarat ministrul austriac al Sănătăţii, Johannes Rauch, după anunţul referitor la aceste modificări.

Johannes Rauch a mai spus că decizia a fost luată prin prisma consecinţelor psihologice şi sociale generate de pandemia de coronavirus, ajunsă în cel de-al treilea an al său, într-o perioadă considerată „o nouă fază”.

„Nu putem să eliminăm pandemia prin testare, nu putem s-o eliminăm prin vaccinare şi nu putem s-o eliminăm prin sechestrare”, a adăugat ministrul austriac. Raportarea obligatorie a cazurilor de COVID-19 rămâne însă obligatorie, pentru ca autorităţile sanitare din Austria să poată monitoriza în continuare incidenţa bolii, a precizat Johannes Rauch.

Ministrul austriac a menţionat mai multe modele de pe plan internaţional, invocând ţări precum Danemarca, Norvegia, Regatul Unit, Spania şi Elveţia. În aceste ţări, a spus el, regulamentele privind autoizolarea au fost anulate în urmă cu mai multe luni.

Johannes Rauch a declarat pentru cotidianul Tiroler Tageszeitung că oamenii „trebuie să afle că pur şi simplu nu putem să trăim cu acest nivel de criză pandemică timp de mai mulţi ani”. El a precizat totuşi că măsurile de combatere a răspândirii noului coronavirus ar putea fi înăsprite dacă situaţia epidemiologică va deveni din nou gravă.

În Austria, incidenţa raportată la şapte zile a cazurilor de COVID-19 – aproximativ 900 de cazuri la 100.000 de locuitori în această săptămână – este mai mare decât cea din Germania. Un număr considerabil mai mare de pacienţi sunt trataţi în prezent în spitalele austriece prin comparaţie cu vara anului trecut.

MS: Peste 40 milioane de euro din PNRR vor fi alocate pentru construirea, modernizarea si dotarea centrelor comunitare integrate

Mateescu Cristi
-
0
MS: Peste 40 milioane de euro din PNRR vor fi alocate pentru construirea, modernizarea si dotarea centrelor comunitare integrate

Ministerul Sănătăţii anunţă că peste 40 milioane de euro din PNRR vor fi alocate pentru construirea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 200 de centre comunitare integrate.

„Ministerul Sănătăţii a publicat astăzi, 26 iulie 2022, Ghidul de finanţare pentru Centrele Comunitare Integrate aferent Componentei 12 – Sănătate, Investiţia 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, Investiţia specifică I1.4: Centre Comunitare Integrate”, se precizează într-un comunicat al ministerului transmis marţi.

Conform sursei citate, un număr de 200 de centre comunitare integrate vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinse şi/sau dotate în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Principalul scop al centrelor comunitare integrate este de a spori accesul la servicii medicale de calitate pentru populaţie şi, în special, pentru grupurile vulnerabile.

„Investiţia are un buget total de 40.200.000 euro. 70% din buget (peste 28.000.000 euro) va reprezenta un grant financiar la dispoziţia celor 200 de beneficiari preselectaţi pentru construcţii noi sau renovări. Restul de 30% (puţin peste 12.000.000 euro) presupune selectarea dintr-o listă de echipamente şi dotări a poziţiilor care prezintă interes pentru beneficiar. Bugetul unui proiect va fi compus din: echipamente şi dotări selectate dintr-o listă predefinită cu o valoare maximă de 60.300 euro; grant financiar la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea lucrărilor de construcţie sau renovare a Centrelor Comunitare Integrate în valoare de 140.700 euro”, menţionează sursa citată.

Data deschiderii platformei pentru încărcarea dosarelor este 30 septembrie 2022, data limită pentru încărcarea dosarelor pentru primii 200 de beneficiari – 15 noiembrie 2023, ora 16,00, dată limită pentru semnarea a 200 de contracte – 30 decembrie 2022, iar data limită de implementare a proiectelor – 30 iunie 2025, mai precizează Ministerul Sănătăţii.

Rafila, despre evoluția pandemiei: Probabil că săptămâna viitoare ne vom afla în jurul cifrei de 70.000 de cazuri

Mateescu Cristi
-
0
Rafila, despre evoluția pandemiei: Probabil că săptămâna viitoare ne vom afla în jurul cifrei de 70.000 de cazuri

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că săptămâna viitoare se vor înregistra, probabil, în jur de 70.000 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, urmând ca la începutul lunii august media zilnică să fie de 10.000 de îmbolnăviri.

„În ceea ce priveşte prognoza, am ajuns la 44.000 de cazuri în ultima săptămână (18 – 24 iulie). Probabil că săptămâna viitoare ne vom afla, este doar o estimare, în jurul cifrei de 70.000 de cazuri. Adică acea medie de 10.000 de cazuri pe zi va fi înregistrată în primele zile la începutul lunii august. (…) Vom vedea unde se va opri creşterea. Estimările noastre iniţiale arătau undeva în jurul datei de 15 august, aşa cum am declarat, dar, în mod evident, media de 10.000 de cazuri va fi depăşită în săptămânile următoare”, a declarat Alexandru Rafila, marţi, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Sănătăţii a subliniat că nu există elemente de severitate mai mare a tulpinii BA.5 a variantei Omicron, care a devenit dominantă la nivel european, dar se poate anticipa o creştere a internărilor în spitale, inclusiv la ATI.

Ministrul Sănătății: Vom pregăti legislaţia necesară pentru ca în unităţi sanitare să existe centre de vaccinare

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Sănătății: Vom pregăti legislaţia necesară pentru ca în unităţi sanitare să existe centre de vaccinare

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat marţi că, în perioada următoare, vor fi deschise centre de vaccinare în unităţi sanitare, ca o măsură de pregătire a campaniei de imunizare din toamnă, când se aşteaptă un ser adaptat la noile variante ale tulpinii Omicron a SARS-CoV-2.

„În perioada următoare, vom pregăti legislaţia necesară pentru ca în unităţi sanitare, nu centrele acelea de vaccinare care au fost anterior, deci în unităţi sanitare să existe centre de vaccinare. Am dori să pregătim, şi asta este un lucru foarte important, campania din această toamnă, pentru că, dacă acum există un interes redus pentru vaccinare având în vedere specificul vaccinului, în toamnă, când vor deveni disponibile doze dintr-un vaccin adaptat, ne-am dori să fie cât mai mulţi concetăţeni care să se poată vaccina şi lucrul acesta trebuie facilitat”, a declarat Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

Ministrul i-a încurajat pe medicii de familie să participe la campania de vaccinare anti-COVID, amintind de mărirea proporţiei de pierderi acceptabile la 50%.

UMF ”Carol Davila”: Proiect inovativ de educaţie medicală pentru medicii de familie în cazul pacienţilor cu boală cronică de rinichi

Mateescu Cristi
-
0
UMF ”Carol Davila”: Proiect inovativ de educaţie medicală pentru medicii de familie în cazul pacienţilor cu boală cronică de rinichi

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti (UMF) anunţă lansarea unui proiect inovativ de educaţie medicală pentru medicii de familie şi navigare ghidată a pacienţilor cu boală cronică de rinichi.

„Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București și Fundația Împreună pentru Educație și Sănătate aduc în prim plan rolul esențial al cercetării și inovației în transformarea managementului bolilor cronice netransmisibile, prin lansarea unui proiect unic de standardizare, aliniere și integrare, fundamentat pe un parteneriat extins cu comunitatea medicilor de familie”, potrivit unui comunicat de presă transmis de UMF „Carol Davila”.

Proiectul este centrat pe boala cronică de rinichi (BCR), afecţiune cronică netransmisibilă, potrivit medicilor mult subdiagnosticată la noi în ţară, denumită şi „ucigaşul din umbră”, care are impact atât din perspectiva sănătăţii individului cât şi social şi economic, precizează UMF „Carol Davila”.

„Prin lansarea acestui proiect ne-am propus să contribuim, având o analiză pragmatică, fundamentată pe evidenţe ştiinţifice, la dezvoltarea unui cadru optimizat de management al bolii cronice de rinichi. Proiectul, care este unul inovativ mai ales din perspectiva abordării, urmăreşte transformarea managementului bolii cronice de rinichi în România prin: educaţie medicală privind etapele corecte de diagnosticare a bolii cronice de rinichi; extinderea depistării precoce în BCR; integrarea BCR în contextul mai larg al bolilor netransmisibile; consolidarea abordării multidisciplinare pentru un management eficient al pacienţilor cu boală cronică de rinichi. Avem, astfel, dorinţa de a crea un cadru de standardizare, aliniere şi integrare în managementul bolii cronice de rinichi, respectiv un model de bună practică în managementul bolilor cronice netransmisibile în România”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, citat în comunicat.

Potrivit sursei citate, impactul major al bolii cronice de rinichi asupra sistemelor de sănătate prin progresia către stadii avansate (când este necesară terapie de substituţie renală, prin dializă sau transplant renal) a determinat dezvoltarea de planuri naţionale, măsuri şi programe menite să identifice pacienţii cu risc crescut pentru a se putea pune un diagnostic corect şi la timp. Doar una din 10 persoane cu boală cronică de rinichi este identificată în stadii în care pot fi luate măsuri pentru încetinirea progresiei și reducerea decesului prematur din cauze cardiovasculare sau renale.

„Profesioniștii în sănătate consideră că acest context reprezintă un paradox, care poate și trebuie schimbat, căci diagnosticul BCR necesită două teste simple de laborator: rata estimată de filtrare glomerulară și raportul albumină-creatinină urinară”, potrivit comunicatului citat

Proiectul este iniţiat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, prin Fundaţia Împreună pentru Educaţie şi Sănătate şi este realizat în baza unui contract de colaborare cu AstraZeneca.

„Datele și analizele din studii largi din viața reală indică fără echivoc o mare nevoie medicală neacoperită în BCR, cu mulți pacienți nediagnosticați la timp. Astfel de proiecte sunt critice, pentru că setarea unui standard de management adecvat are potențialul de a preveni progresia bolii și de a reduce complicațiile și decesul prematur. Cu o abordare colaborativă, AstraZeneca, își reafirmă angajamentul de a fi parte la construcția abordării moderne a bolilor cronice pentru pacienții români ”, a declarat Dr. Radu Rășinar, director general AstraZeneca România.

Boala cronică de rinichi este în prezent a zecea cauză de mortalitate la nivel mondial, estimându-se însă că va ajunge pe locul 5 până în 2040, fiind strâns legată de alte patologii cronice precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială, conform UMF.

Oamenii de știință britanici au aflat cauza pentru cazurile misterioase de hepatită severă la copii

Mateescu Cristi
-
0
Oamenii de știință britanici au aflat cauza pentru cazurile misterioase de hepatită severă la copii

Cazurile neobişnuite de hepatită la copii detectate începând de anul trecut în 35 de ţări nu au legătură cu COVID-19 şi ar putea fi provocate de o combinare a două virusuri revenite în urma pandemiei, potrivit unui studiu preliminar prezentat luni în Marea Britanie, relatează agenţiile EFE şi DPA.

Cercetarea realizată de universităţile din Glasgow şi College London estimează că, din cauza crizei sanitare provocate de pandemia COVID-19, unii copii nu au mai fost expuşi timpuriu unor virusuri comune, printre care adenovirusul ce provoacă răceli şi probleme gastrointestinale şi aşa-numitul virus adenoasociat 2 (AAV2), care în mod normal necesită co-infecţia cu adenovirus sau cu alte virusuri pentru a se putea replica.

”Când au fost ridicate restricţiile (anti-COVID-19), copiii au început să interacţioneze mai mult şi virusurile au început din nou să circule liber. Copiii s-au văzut astfel expuşi brusc, fără imunitate dobândită, unei întregi baterii de noi infecţii”, explică Judith Breuer, expertă în virusologie la Universitatea College London.

Expuşi fără imunitate în faţa acestor virusuri, este posibil ca minorii cu o anumită predispoziţie să dezvolte hepatită, potrivit autorilor studiului. Aceştia au constatat că ”hepatita infantilă acută fără viruşii hepatici de la A la E se asociază cu prezenţa unei infecţii cu AAV2, care ar putea reprezenta un patogen primar sau ar putea fi un biomarker util al unei infecţii recente cu HAdV (adenovirus uman) sau HHV6B (virus herpes uman 6)”.

Prin urmare, sunt necesare urgent studii mai ample pentru investigarea rolului AAV2 în cazurile de hepatită infantilă şi de asemenea trebuie să înţelegem mai bine circulaţia sezonieră a AAV2, un virus care de obicei nu este căutat la analizele de rutină, mai semnalează cercetătorii britanici. Ipoteza lor este că un vârf de infectare cu adenovirus ar putea coincide cu un vârf în expunerea la AAV2, ceea ce ar fi condus la o manifestare neobişnuită a hepatitei la copii mici.

Majoritatea celor 268 de copii confirmaţi cu această hepatită misterioasă în Marea Britanie aveau vârste sub 5 ani, iar aproximativ 40% dintre ei au necesitat internare la terapie intensivă. Cel puţin 1.000 de cazuri au fost raportate la nivel mondial.

MS: Cel puţin 30 de unităţi medicale publice vor putea fi reabilitate şi dotate cu echipamente medicale, cu bani din PNRR

Mateescu Cristi
-
0
MS: Cel puţin 30 de unităţi medicale publice vor putea fi reabilitate şi dotate cu echipamente medicale, cu bani din PNRR

Ministerul Sănătăţii anunţă investiţii de peste 80 milioane euro, din PNRR, în ambulatoriile de specialitate, precizând că cel puţin 30 de unităţi medicale publice vor putea fi reabilitate, modernizate, extinse şi dotate cu echipamente medicale.

„Ministerul Sănătăţii a lansat în consultare publică astăzi, 25.07.2022, Ghidul solicitantului pentru selectarea a cel puţin 30 de Unităţi de asistenţă medicală ambulatorie printr-un apel deschis aferent Componentei 12 – Sănătate, Investiţia 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, Investiţia specifică 1.3 Unităţi de asistenţă medicală ambulatorie”, se precizează într-un comunicat al ministerului transmis luni.

Conform sursei citate, cel puţin 30 de ambulatorii/unităţi medicale publice sau structuri publice care furnizează asistenţă medicală ambulatorie vor putea fi reabilitate, modernizate, extinse şi dotate cu echipamente medicale, în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Cele mai multe dintre ambulatorii – cel puţin un număr de 20 – vor fi situate în regiuni sau municipalităţi mai puţin dezvoltate, în care PIB/capita este mai mic decât 75% din media UE-27 (în conformitate cu definiţia UE). Pentru investiţia în ambulatoriile de specialitate sunt alocaţi 80.200.000 euro. Valoarea minimă nerambursabilă a finanţării alocată per proiect este de 500.000 euro fără TVA, iar valoarea maximă nerambursabilă a finanţării alocată per proiect este de 2,673 milioane euro fără TVA”, precizează Ministerul Sănătăţii.

Data lansării apelului de proiecte este 30 septembrie 2022.

1...574575576...3.333Pagina 575 din 3.333