Consiliul Concurenţei a declanşat o anchetă sectorială pe piaţa de retail farmaceutic din România

Consiliul Concurenţei a declanşat o anchetă sectorială pe piaţa de retail farmaceutic din România, cu scopul de a identifica elementele care pot limita accesul pacienţilor la medicamentele eliberate prin farmacii, potrivit unui comunicat de presă, transmis marți.

Astfel, vor fi analizate atât relaţiile de aprovizionare la nivel de farmacii şi circuitul medicamentelor de la punerea pe piaţă până la consumator, cât şi legislaţia relevantă din domeniu pentru a se identifica reglementările care pot afecta concurenţa pe piaţă. De asemenea, se va analiza în detaliu disponibilitatea medicamentelor pentru pacienţi şi vor fi identificate metode de îmbunătăţire a acesteia.

„Sectorul farmaceutic este foarte important, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru: am sancţionat cinci companii farmaceutice şi asociaţia reprezentativă, pentru că s-au coordonat pentru limitarea pieţei cu imunoglobuline, am declanşat o investigaţie pe piaţa ecografelor, efectuând inspecţii inopinate în România, Italia şi Germania şi investigăm un posibil abuz în comercializarea medicamentelor anticoagulante orale. În plus, am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative şi am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului din România, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru îmbunătăţirea accesului pacienţilor români la medicamente”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat în comunicat.

Pe parcursul desfăşurării analizei pieţei de retail farmaceutic din România, autoritatea de concurenţă poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi, companii sau autorităţi.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor, iar în cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona.

În acest context, Consiliul Concurenţei doreşte să colaboreze atât cu instituţiile publice, cât şi cu companii, care pot trimite orice informaţii relevante.

Autoritatea de Concurenţă a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu. Astfel, pacienţii plătesc sume mai mici pentru anumite medicamente în urma recomandării emise de scădere a preţurilor medicamentelor inovative al căror brevet a expirat la acelaşi nivel cu preţurile genericelor. De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri de medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

În plus, la propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice. Recent, Autoritatea de Concurenţă a făcut o serie de recomandări astfel încât clienţii să poată face diferenţa mai uşor între medicamentele eliberate fără prescripţie medicală (OTC – Over The Counter) şi suplimentele alimentare.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu 71 milioane euro cinci companii furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) pentru limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline.

În luna mai, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa echipamentelor medicale de tipul ecografelor. De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare o investigaţie privind un posibil abuz al unei companii pentru blocarea concurenţilor pe piaţa românească a comercializării medicamentelor anticoagulante orale şi a celor destinate tratamentului bronhopenumopatiei cronice obstructive.

În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus unele condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei.

FNPMF, despre finanțarea pentru cabinete din PNRR: Lipsa de interes nu este a medicilor de familie, ci chiar a Ministerului Sănătății

„Lipsa de interes pentru PNRR nu este a medicilor de familie, ci chiar a Ministerului Sănătății”, a transmis, marți, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF).

Reacția FNPMF vine după ce, luni, într-o conferință de presă, „ministrul Sănătăţii, domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi-a exprimat dezamăgirea față de lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea pentru cabinete la care au acces prin PNRR”.

FNPMF precizează că l-a informat pe ministrul Sănătății prin mai multe adrese scrise transmise în lunile mai, iulie şi septembrie despre problemele pe care le întâmpină medicii de familie în privința PNRR.

În cea mai recentă adresă, din 4 septembrie 2022, FNPMF a transmis Ministerului Sănătății că sute de cabinete de medicina familiei au sesizat că nu au reușit să obțină devizele pentru componenta renovare sau acordul primăriei care deține spațiul, respectiv prelungirea contractelor de concesiune cu primăria până în anul 2026.

Aceste probleme au fost semnalate Ministerului Sănătății încă din luna iunie 2022. „FNPMF a avertizat că lansarea apelului în perioada iulie-august va duce la blocaje de acest fel”, arată sursa citată.

„Nu în ultimul rând, considerăm că numărul mic de proiecte transmise până la această dată (1.030 de proiecte în cadrul I.1.1.b/Apel necompetitiv și 667 de proiecte în cadrul I.1.1.a/Listă preselectată) nu reflectă lipsa de interes a medicilor de familie pentru finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ci lipsa de capacitate a Ministerului Sănătății și Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene în gestionarea acestei investiții”, a precizat FNPMF.

FNPMF subliniază că o investiție cu un buget de 180 de milioane de euro și peste 3.000 de beneficiari trebuie să fie gestionată de o direcție de specialitate a Ministerului Sănătății, cu un număr adecvat de funcționari publici care să își asume răspunderea pentru proiect.

„Am fost surprinși să găsim ca persoană de contact pentru toate cele 2.250 de cabinete din lista preselectată un consilier personal, nu un funcționar public, consilier care s-a aflat în concediu de odihnă în perioada în care cabinetele ar fi trebuit să transmită proiectele și să primească răspunsuri la întrebări din partea sa”, afirmă FNPMF.

FNPMF a mai precizat că Ministerul Sănătății  nu a răspuns până acum la adresa transmisă în 4 septembrie.

„De altfel Ministerul Sănătății nu a răspuns la aproape nici o adresă a FNPMF, dintre cele peste 30 transmise de la începutul anului 2022”, mai arată Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF).

Pfizer şi BioNTech solicită autorizarea boosterelor pentru copii împotriva variantei Omicron

Pfizer şi BioNTech au solicitat autorităţilor sanitare americane să autorizeze pentru copiii cu vârste între 5 şi 11 ani vaccinul lor anti-COVID-19 adaptat pentru varianta Omicron, informează AFP.

Cererea de autorizare în regim de urgenţă a fost adresată Agenţiei americane a medicamentului (FDA) pentru o doză de rapel de 10 micrograme.

În cazul unui răspuns pozitiv al FDA, Centrele pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC), principala agenţie sanitară federală din Statele Unite, trebuie, la rândul lor, să emită recomandări înainte ca primele doze să fie administrate copiilor.

O solicitarea similară de autorizare va fi trimisă în următoarele zile Agenţiei europene pentru medicamente (EMA), se mai precizează în comunicat.

Noul vaccin anti-COVID-19 bivalent ţinteşte atât tulpina iniţială a coronavirusului, precum şi subvariantele BA.4 şi BA.5 ale variantei Omicron. Acestea reprezintă de fapt peste 90% dintre contaminările din Statele Unite.

Deşi copiii au fost mai puţin afectaţi de COVID-19 în comparaţie cu adulţii, mai multe sute dintre aceştia cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani au murit în Statele Unite de la începutul pandemiei, potrivit cifrelor CDC.

La sfârşitul lui august, FDA a autorizat versiunile vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech şi Moderna care ţintesc Omicron, iar CDC le-a recomandat ulterior, deschizând calea unei noi campanii de rapel.

Însă doar persoanele de peste 12 ani, în cazul vaccinului Pfizer-BioNTech, şi cele de peste 18 ani, în cazul celui de la Moderna, au fost autorizate până în prezent pentru a primi această doză specifică de rapel.

Ministrul Rafila, despre creșterea numărului de viroze: Nu am observat nicio patologie neobişnuită, cel puțin pe cifre

Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat, luni, că era aşteptată o creştere a numărului de viroze, având în vedere că şcoala a început mai repede şi a crescut interacţiunea dintre copii, dar nu a fost observată ”nicio patologie neobişnuită, cel puţin pe cifre”.

”Nu am constatat o situaţie ieşită din comun. O anumită creştere, care era aşteptată, pentru că şcolile au început cu două săptămâni mai repede decât anul trecut. Atunci, normal, odată cu revenirea la şcoală, interacţiunile dintre copii sunt mai frecvente şi numărul de viroze este în creştere, dar nu am observat nicio patologie neobişnuită, cel puţin pe cifre”, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila.

”Am văzut niște informații în presă în care se spunea că ar exista foarte multe viroze, care au umplut spitalele, forme grave și așa mai departe. Noi am verificat, DSP a verificat, și nu am constatat o situație ieșită din comun”, a adăugat prof. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a mai precizat că „sigur că percepția pe care o are un medic în secția în care el lucrează este corectă, dar acest lucru nu reflectă situația la nivelul Bucureștiului sau la nivel național”.

Ministrul Sănătății, despre discontinuitatea în aprovizionarea cu medicamente: O problemă complexă, necesită o abordare integrată

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat, luni, că discontinuitatea în aprovizionarea cu medicamente reprezintă o problemă complexă și necesită o abordare integrată. ”Ține de modul de alcătuire a prețului medicamentelor, de interesul unui producător sau distribuitor să aducă pe piaţă un medicament care are un preţ foarte mic”, a precizat ministrul.

”O să vă prezentăm o abordare integrată, deja am generat un grup de lucru care să adune toate aspectele, pentru că o rezolvare punctuală a unei probleme nu înseamnă că o rezolvă în ansamblu. E important să avem pe piaţă medicamentele la cel mai mic preţ care face posibilă prezenţa medicamentului pe piaţă, nu cel mai mic preţ care duce la dispariţia medicamentului pe piaţă”, a explicat prof. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, interesul este legat de prezența medicamentelor, astfel încât ”să fie la dispoziția pacienților”.

”Din păcate, au fost abordări sectoriale, politica medicamentului e mai mult decât o abordare sectorială trebuie să ţină cont de multe elemente, cum se formează preţul, cum se calculează. Buget nelimitat la medicamente nu cred că există în nicio ţară din lume. Discutăm de cancer, oncologie, boli rare – trebuie să furnizăm medicamente pentru aceste categorii de pacienţi, dar nici ceilalţi pacienţi nu pot fi privaţi de medicamentele de rutină”, a explicat ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătății anunță deschiderea a două noi apeluri de proiecte în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)

Două noi apeluri de proiecte au fost lansate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a anunţat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila. Acestea vizează realizarea a minimum 30 de ambulatorii de specialitate şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice cu echipamente şi materiale destinate reducerii riscurilor infecţiilor asociate asistenţei medicale.

„Ambulatoriile de specialitate pot să fie dotate, putem discuta de clădiri noi, de reabilitare sau de modernizare a unora dintre clădiri. Nu în ultimul rând, este un lucru pe care putem să îl discutăm cât mai rapid cu autorităţile locale. Acolo unde există, de exemplu, spitale care au adresabilitate scăzută, au mai puţin personal medical să putem să transformăm, la solicitarea dânşilor, un spital fără adresabilitate într-un ambulatoriu de specialitate cu servicii de bună calitate în care se pot face analize, se pot face investigaţii, pacienţii pot primi tratament sau chiar pot să beneficieze de spitalizare de zi”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

Potrivit ministrului, bugetul total alocat acestui apel este de 80.000.000 euro fără TVA.

„Minimum 30 de ambulatorii vor fi realizate prin acest apel deschis cu un buget total de 80.000.000 euro fără TVA, iar suma maximă nerambursabilă care poate fi primită de un astfel de proiect este de 2,6 milioane euro fără TVA”, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila.

Pot să aplice cu proiecte unităţile spitaliceşti publice cu personalitate juridică sau în care există deja ambulatorii de specialitate sau spitalele care doresc să se transforme şi să presteze doar acest tip de activitate.

Ghidul solicitantului a fost publicat pe 16 septembrie, iar pe 26 septembrie, la ora 10:00, se va deschide platforma pentru depunerea dosarelor de finanţare.

„Această platformă va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii noiembrie, iar implementarea proiectelor va avea o durată de doi ani, până la sfârşitul anului 2024”, a subliniat prof. dr. Alexandru Rafila.

Aplicanţii nu vor fi selectaţi după modelul „Primul venit – primul servit”, a explicat minstrul. Va exista o primă etapă de evaluare a conformităţii administrative şi eligibilităţii, după care se face evaluarea tehnică a proiectelor acordându-se un punctaj conform unor criterii din grila de evaluare.

Al doilea apel de proiecte vizează dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice cu echipamente şi materiale destinate reducerii riscurilor infecţiilor asociate asistenţei medicale sau nosocomiale. Bugetul total este de 150 de milioane de euro.

„Există trei componente. Cei care doresc pot să aplice pentru oricare dintre cele trei componente individual sau asociat. Componenta A se referă la reabilitarea infrastructurii existente în vederea unor structuri pentru, de exemplu, izolare. (…) Componenta B presupune dezvoltarea laboratoarelor sau compartimentelor de microbiologie în spitalele clinice. (…) Componenta C achiziţionarea de echipamente care scad practic încărcătura microbiană în mediu şi se referă la dezinfecţia sau curăţarea diverselor spaţii inclusiv a aerului din unităţile sanitare. Acest capitol sau sub-capitol din PNRR are o investiţie totală de 150 milioane de euro. Îşi propune să aloce această sumă la minimum 25 de unităţi, cu un buget maxim de circa 6 milioane de euro fără TVA”, a indicat ministrul Sănătăţii.

El a menţionat că dosarele de finanţare pot fi depuse începând cu 26 septembrie până pe 30 noiembrie. Proiectele eligibile trebuie implementate până în data de 2 mai 2024, a mai precizat ministrul Rafila.

Aplicanţii nu vor fi selectaţi după modelul „Primul venit – primul servit”, ci va exista o primă etapă de evaluare a conformităţii administrative şi eligibilităţii, după care se face evaluarea tehnică a proiectelor acordându-se un punctaj conform unor criterii din grila de evaluare.

Al doilea apel de proiecte vizează dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice cu echipamente şi materiale destinate reducerii riscurilor infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) sau nosocomiale. Bugetul total este de 150 de milioane de euro.

„Există trei componente. Cei care doresc pot să aplice pentru oricare dintre cele trei componente individual sau asociat. Componenta A se referă la reabilitarea infrastructurii existente în vederea unor structuri pentru, de exemplu, izolare. (…) Componenta B presupune dezvoltarea laboratoarelor sau compartimentelor de microbiologie în spitalele clinice. (…) Componenta C achiziţionarea de echipamente care scad practic încărcătura microbiană în mediu şi se referă la dezinfecţia sau curăţarea diverselor spaţii inclusiv a aerului din unităţile sanitare. Acest capitol sau sub-capitol din PNRR are o investiţie totală de 150 milioane de euro. Îşi propune să aloce această sumă la minimum 25 de unităţi, cu un buget maxim de circa 6 milioane de euro fără TVA”, a indicat ministrul Sănătăţii.

Ministrul a precizat că dosarele de finanţare pot fi depuse începând cu 26 septembrie până pe 30 noiembrie. Proiectele eligibile trebuie implementate până în data de 2 mai 2024.

Câte doze de vaccin gripal au fost achiziționate pentru sezonul 2022-2023

1,5 milioane doze de vaccin gripal au fost achiziționate de Ministerul Sănătăţii, pentru sezonul 2022 – 2023, iar un milion au fost deja distribuite la Direcţiile de sănătate publică. „Celelalte 500.000 de doze vor fi livrate către DSP-uri în cursul acestei săptămâni”, a declarat, luni, ministrul Sănătății.

„Au început să primească şi medicii de familie în cabinet dozele comandate. Este primul an, cel puţin din istoria pe care o cunosc eu, începând din anul 2001, când vaccinul gripal este adus în luna septembrie. Am ţinut foarte mult la acest lucru ca să generăm campania de vaccinare, să putem să o facem încă de la începutul celui de-al treilea trimestru şi să nu mai fim puşi în situaţia care s-a repetat an de an de a trimite în teren vaccin la mijlocul lunii decembrie sau în ianuarie, ceea ce a dus la o adresabilitate scăzută, interes scăzut al populaţiei pentru vaccinare, a creat tensiuni și au rămas cantități importante de vaccin care nu au putut să mai fie utilizate”, a afirmat ministrul.

Beneficiarii campaniei de vaccinare antigripală sunt pacienţii cu afecţiuni cronice, persoanele cu vârste peste 65 de ani, gravidele, copiii şi bătrânii din centrele de ocrotire şi personalul medical sau de îngrijire din aceste centre.

Potrivit ministrului Sănătății, în cazul în care cele 1,5 milioane de doze de vaccin gripal nu vor fi suficiente, se vor mai achiziţiona şi altele.

„Este un acord-cadru care ne permite să continuăm cu achiziţia. (…) Anul trecut, până la sfârşitul campaniei, dintre cele 2,5 milioane de doze au fost folosite 1,5 milioane. Aceasta este motivul pentru care ne-am oprit la această cantitate în sezonul 2022 – 2023. Ea este flexibilă şi poate fi suplimentată”, a precizat ministrul Sănătăţii.

Variola maimuței: Două noi cazuri au fost confirmate în România

Ministerul Sănătăţii a anunțat, luni, că două noi cazuri de variola maimuţei au fost confirmate în România.

Potrivit sursei citate, este vorba despre doi bărbaţi cu vârste de 31 şi 36 de ani, din Bucureşti. Starea lor de sănătate este bună şi se află în izolare.

Până în prezent, în România au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 40 de pacienţi.

Abcesul pulmonar: Cauze, diagnostic și tratament

Un abces pulmonar este o cavitate plină de material purulent în plămân, înconjurată de țesut inflamat. De obicei, aceltă din aspirația în plămâni a bacteriilor care trăiesc în mod normal în faringe sau în cavitatea bucală, în special în șanțul gingival, ceea ce duce la o infecție. ”Abcesul pulmonar poate fi dificil de tratat și poate pune viața în pericol, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie ”Victor Babeş” din Timişoara.

Dr. Camil Mihuta, medic rezident pneumolog, a precizat că simptomele unui abces pulmonar apar de obicei lent, pe parcursul câtorva săptămâni. Acestea pot include:

  • dureri la nivelul toracelui mai ales în timpul inspirului
  • tuse
  • oboseală excesivă
  • febră
  • pierderea poftei de mâncare
  • scădere ponderală
  • transpirații nocturne
  • eliminare de spută (un amestec de salivă și mucus) cu puroi, care are adesea un gust neplăcut și un miros fetid

Ce poate cauza un abces pulmonar?

Potrivit sursei citate, abbcesul pulmonar poate fi cauzat de:

  • imposibilitatea de a tuși: acest lucru se întâmplă adesea ca urmare a anesteziei sau a sedării, a consumului de alcool ori de droguri sau a unor boli ale sistemului nervos
  • sănătatea orală precară: afecțiuni gingivale și carii dentare
  • ️sistemul imunitar nu funcționează bine: acestă stare poate lăsa să pătrundă germeni care nu se găsesc de obicei în cavitatea bucală sau în faringe, cum ar fi: fungii, paraziții sau micobacteriile care cauzează tuberculoză, Staphylococcus aureus, Streptococcus spp., Klebsiella pneumonie, Pseudomonas aeruginosa, Haemophilus parainfluenza
  • căile respiratorii blocate: mucusul se poate forma în spatele unei tumori sau a unui corp străin care poate duce la un abces
  • diseminare prin sânge: rară, dar bacteriile dintr-o parte infectată a corpului pot călători prin fluxul sanguin și ajunge în plămân, unde provoacă un abces
  • infectare directă: prin plăgi toracice deschise sau traumatisme

Dr. Camil Mihuta a subliniat că un abces pulmonar este diagnosticat de obicei în două moduri:

  • radiografie toracică sau tomografie computerizată a toracelui în care se evidențiază o cavitate mai mare de 2 cm plină de aer și material purulent în parenchimul pulmonar
  • bronhoscopie – se poate utiliza un dispozitiv numit bronhoscop, un tub subțire cu un bec și o cameră in capăt, pentru a obține mostre de spută sau de țesut pulmonar

Medicul a subliniat că în ceea ce privește tratamentul, există mai multe moduri de a trata un abces pulmonar:

  • antibiotic- tratamentul intravenos constă în asocierea de antibiotice cu spectru larg de acțiune pentru bacterii aerobe și anaerobe, se poate efectua timp de până la 3-8 săptămâni. Ulterior, se pot folosi antibiotice orale, pentru continuarea tratamentului
  • drenaj chirurgical: dacă abcesul are un diametru de 6 cm sau mai mult. Medicul va folosi o scanare CT pentru a fi ghidat în timp ce introduce tubul de dren prin peretele toracic în abces

”Intervenția chirurgicală este rară, dar unii pacienți au nevoie de o asemenea abordare pentru a se îndepărta partea de plămân afectat. Complicațiile posibile ale unui abces pulmonar includ cronicizarea abcesului, dacă persistă mai mult de 6 săptămâni, empiemul, care este o acumulare de lichid purulent în cavitatea pleurală sau hemoptizie (eliminare de sânge prin tuse). Uneori un abces poate distruge un vas de sânge și poate provoca sângerări grave”, a mai precizat dr. Camil Mihuta.

Ministrul Sănătății, despre pandemia de COVID-19: Încă reprezintă o urgenţă majoră de sănătate publică, potrivit OMS

Pandemia de COVID-19 reprezintă încă o urgenţă majoră de sănătate publică, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, chiar dacă, în acest moment, România se află într-o situaţie favorabilă, a declarat, duminică seară, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.

”Din punctul de vedere al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia încă reprezintă o urgenţă majoră de sănătate publică şi nu pot să o cataloghez altfel dintr-un motiv foarte simplu, când zilnic ai sute de mii de cazuri sau chiar mai mult, soldate cu mii de decese, rămâne o problemă de sănătate publică”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a precizat că România se află, în prezent, într-o situaţie favorabilă.

”Noi ne găsim într-o situaţie favorabilă în acest moment pentru că noi înregistrăm în fiecare săptămână probabil undeva între 10.000 şi 12.000 de cazuri, numărul de decese s-a redus sensibil, sunt câteva decese înregistrate zilnic. Adică nu este un tablou, în acest moment cel puţin, mai îngrijorător decât cel care se înregistrează în fiecare an atunci când este sezonul gripal, pentru că discutăm tot despre o viroză. Spre deosebire de gripă, la care diagnosticul etiologic este mai puţin precis, adică nu că se face un diagnostic mai puţin precis, dar nu se face un diagnostic la fel de sistematic ca şi în cazul COVID, de cele mai multe ori, numărul de cazuri de gripă sunt extrapolate în funcţie de numărul de viroze care testează într-un sistem santinelă în anumite zone”, a explicat prof. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a subliniat că, dacă încă se înregistrează transmitere comunitară, atunci vorbim de pandemie.

”Dacă ai o transmitere comunitară şi ea încă există în multe ţări, pe mai mult de un continent sau două, atunci discutăm despre o pandemie. Noi avem o pandemie şi de alte boli, există o pandemie de HIV. Este declarată urgenţă de sănătate publică. Pandemia nu însemană neapărat urgenţă de sănătate pubică, noi avem această asociere între pandemie, adică o boală care se transmite comunitar pe mai multe continente, dar care pune probleme sistemelor de sănătate publică. Din cauza asta, această pandemie de COVID este declarată urgenţă majoră de sănătate publică”, a precizat ministrul Sănătății.

”Doar OMS poate scădea nivelul de pandemie”, a mai spus prof. dr. Alexandru Rafila.