Ziua Mondială a Inimii, marcată în fiecare an la 29 septembrie

Ziua Mondială a Inimii este marcată, în fiecare an, la 29 septembrie. Evenimentul, organizat la nivel internaţional de World Heart Organization, urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei globului asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi să determine treptat o schimbare în atitudinea oamenilor faţă de problema adoptării unui stil de viaţă sănătos.

Sărbătorită pentru prima dată în anul 2000, Ziua Mondială a Inimii are drept scop informarea populaţiei din întreaga lume cu privire la principala cauză de deces, şi anume bolile cardiovasculare.

La nivel mondial, anual se înregistrează 17,3 milioane de decese, iar acest număr este în continuă creştere. Până în 2030, dacă nu se vor adopta măsuri imediate, se aşteaptă ca 23 de milioane de oameni să moară an de an, din cauza afecţiunilor cardiovasculare, potrivit Fundaţiei Române a Inimii.

În 2022, în perioada 21-22 mai, a fost organizată la Geneva a şaptea ediţie a World Heart Summit, având ca temă „Cardiovascular Health for Everyone”, potrivit World Heart Federation.

În România, evenimentul este organizat de către Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie, deoarece, începând cu anul 2005, aceasta din urmă este membră cu drepturi depline a World Heart Federation.

Cu acest prilej, organizaţii de sănătate, societăţi specializate în cardiologie, fundaţii, instituţii guvernamentale şi de sănătate organizează diferite manifestări, cum ar fi împărţirea de pliante, plimbări colective pe jos sau cu bicicleta în parcuri, concursuri sportive, crosuri, mese rotunde, conferinţe, pentru a informa populaţia asupra prevenirii bolilor cardiovasculare care anual fac peste 17 milioane de victime la nivel global. Acţiunile organizate cu ocazia acestei zile îşi propun să evidenţieze factorii de risc în afecţiunile cardiovasculare, precum şi modul în care pot fi prevenite aceste afecţiuni. În spaţii publice sunt amplasate corturi în care populaţia îşi poate măsura tensiunea arterială sau nivelul colesterolului.

Fundaţia Română a Inimii a fost înfiinţată de către cei peste 1.000 de medici cardiologi din România, membri ai Societăţii Române de Cardiologie. Scopul înfiinţării fundaţiei a fost acela de a implementa strategia naţională în domeniul prevenţiei bolilor cardiovasculare şi de a susţine campaniile de sănătate a populaţiei din România. La scurt timp de la înfiinţarea sa, în luna mai a anului 2010, Fundaţia Română a Inimii (FRI) a devenit afiliată a European Heart Network (EHN), principalul for de lobby în domeniul sănătăţii pe lângă Parlamentul European şi autoritate reprezentativă sub aspectul prevenţiei bolilor cardiovasculare, cu sediul la Bruxelles, precizează Fundaţia Română a Inimii.

Boala cardiovasculară este situată pe primul loc în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, publicată pe site-ul heartcharter.org. Este responsabilă de aproximativ o jumătate din totalul deceselor, în Europa provocând peste 4,35 milioane de decese în fiecare an, în statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese în fiecare an, în Uniunea Europeană.

„Grija faţă de propria sănătate şi promisiunea pe care fiecare român şi-o poate face reprezintă un element important în prevenţia bolilor cardiovasculare. (…) Recomandăm controlul medical anual de specialitate pentru prevenţia bolilor cardiovasculare începând cu vârsta de 30 de ani la bărbaţi şi 40 de ani la femei. (…) Prin control medical şi o schimbare a stilului de viaţă, putem reduce riscul apariţiei şi al agravării bolilor cardiovasculare sau riscul de atac cerebral, în acelaşi timp putem îmbunătăţi calitatea vieţii atât a noastră, cât şi a celor dragi”, notează site-ul http://www.cardioportal.ro.

Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie continuă lupta împotriva bolilor cardiovasculare, celebrând în fiecare an, la 29 septembrie, Ziua Mondială a Inimii, prin organizarea unor evenimente menite să atragă atenţia asupra factorilor de risc cardiovascular. În România se mai aniversează o zi dedicată inimii, în luna mai – Ziua Naţională a Inimii.

Un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer a încetinit declinul cognitiv, potrivit unui studiu clinic de fază III

Un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer a încetinit declinul cognitiv şi al funcţiilor motrice în cadrul unui studiu amplu desfăşurat pe un număr mare de pacienţi aflaţi în primele stadii ale bolii, informează Reuters.

Medicamentul, denumit Lecanemab, dezvoltat de companiile Eisai şi Biogen, a încetinit progresia bolii cu 27% în comparaţie cu un placebo, întrunind astfel principalul obiectiv al studiului.

„Nu este un efect uriaș, dar este un efect pozitiv”, a declarat Ronald Petersen, directorul Centrului de Cercetare a Bolii Alzheimer de la Clinica Mayo din Minnesota, Statele Unite.

Cursa pentru a încetini dezvoltarea maladiei Alzheimer s-a intensificat în ultimii ani, în contextul în care specialiştii în sănătate se aşteaptă ca numărul americanilor diagnosticaţi cu această boală să se dubleze şi să ajungă la 13 milioane până în 2050, potrivit Alzheimer’s Association.

La nivel global, acest număr ar putea să ajungă la 139 de milioane până în 2050 în absenţa unui tratament eficient, au anunţat reprezentanţii asociaţiei Alzheimer’s Disease International.

Compania Eisai va solicita de la FDA o autorizaţie de comercializare printr-o procedură accelerată, iar o decizie este aşteptată la începutul lunii ianuarie 2023.

Producătorii doresc ca Lecanemab să primească o autorizaţie completă de comercializare în Statele Unite, Europa şi Japonia până la sfârşitul anului 2023, a anunţat CEO-ul Eisai, Haruo Naito.

Compania a anunţat că rezultatele studiului realizat pe 1.800 de pacienţi au dovedit o teorie mai veche, potrivit căreia eliminarea unor depozite de proteine, denumite beta-amiloide, din creierele oamenilor aflaţi în primele stadii ale bolii Alzheimer poate să amâne dezvoltarea acestei maladii cu efecte devastatoare.

Lecanemab, la fel ca precedentul medicament – aducanumab – al aceloraşi parteneri, este un anticorp administrat intravenos, conceput pentru a elimina depozitele de plăci amiloide. Lecanemab, spre deosebire de aducanumab, ţinteşte formele de amiloide care nu s-au grupat încă împreună.

Ipoteza plăcilor amiloide a fost contestată de anumiţi oameni de ştiinţă, în special după controversata aprobare a Aducanumab în 2021 de către Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA), care s-a bazat doar pe abilitatea acelui medicament de a elimina plăcile amiloide, nu pe o dovadă care să ateste că a contribuit la încetinirea declinului cognitiv.

Faza III a studiului clinic ce a vizat medicamentul Lecanemab a evaluat abilitatea acestuia de a reduce declinul cognitiv şi al funcţiilor motrice, determinat prin Clinical Dementia Rating-Sum of Boxes (CDR-SB), o scală numerică folosită pentru a cuantifica severitatea demenţei pacienţilor în domenii precum memorie, orientare, judecată, abilitatea de a rezolva probleme şi capacitatea de îngrijire personală.

Rata de apariţie a inflamaţiilor cerebrale ca efect secundar asociat tratamentelor împotriva plăcilor amiloide a fost de 12,5% în grupul pacienţilor care au primit Lecanemab, versus 1,7% în grupul placebo. Însă mulţi pacienţi nu au prezentat deloc simptome, iar cazurile simptomatice de inflamaţii cerebrale au reprezentat doar 2,8% din rândul pacienţilor trataţi cu Lecanemab, au precizat cele două companii.

Microhemoragii cerebrale s-au produs cu o rată de 17% în grupul Lecanemab şi cu o rată de 8,7% în grupul placebo.

Experți: Strategia naţională HIV/SIDA ar trebui să includă screeningul timpuriu al comorbidităţilor și un management integrat

Screeningul timpuriu al comorbidităţilor infecţioase şi neinfecţioase şi un management integrat şi multidisciplinar în tratarea acestora ar trebui incluse în Strategia naţională HIV/SIDA, pentru a se garanta un nivel satisfăcător al calităţii vieţii pentru persoanele cu această afecţiune, susţin experţi în domeniu.

70 de experţi care au participat, marţi, la dezbaterea „Infecţia HIV/SIDA – Încotro? Noua Strategie naţională HIV/SIDA 2022-2030”, organizată de preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Adrian-Streinu Cercel, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi HIV Outcomes România, au adoptat o declaraţie cu privire la propunerea de strategie naţională HIV/SIDA pentru asigurarea căilor de creştere a calităţii vieţii persoanelor cu această afecţiune.

Documentul a fost înaintat Ministerului Sănătăţii, potrivit unui comunicat de presă al Senatului.

„Sperăm că această Strategie va fi adoptată în toamnă, cu buget adecvat şi susţinută de apariţia unui nou Ghid Naţional pentru HIV. Propunerea cadrului strategic oferă o oportunitate de a modela viitoarele direcţii şi acţiuni privind sănătatea populaţiei în contextul HIV, avansarea în vârstă în condiţii demne, a persoanelor cu HIV. Este o componentă esenţială pentru a garanta că România se menţine în linia documentelor internaţionale asumate de strategia globală anti-HIV /SIDA, cu obiectivul reducerii la zero a numărului de noi infectări (2030): cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii – Global HIV Strategy şi cu UNICEF – Standardele de prevenire a transmiterii HIV pe cale materno-fetală; cu UNAIDS- Strategia de eradicare a SIDA 2030”, se menţionează în textul Declaraţiei.

Documentul recomandă ferm punerea în practică a unui program naţional de screening HIV: „Este importantă creşterea finanţării acţiunilor de prevenţie, cum ar fi desfăşurarea de campanii de educare şi informare a grupurilor la risc, distribuţia gratuită a prezervativelor, precum şi programe de schimb a seringilor”.

Potrivit sursei citate, finanţarea studiilor de cohortă reprezintă modalitatea optimă de identificare a informaţiilor „utile” legate de evoluţia pe termen lung a sănătăţii persoanelor care trăiesc cu HIV.

„Educarea populaţiilor cheie trebuie facilitată prin includerea în Strategie a unor prevederi care să faciliteze crearea unor grupuri mixte de interacţiune, formate din personal medical specializat şi reprezentanţi ai ONG-urilor, care să se deplaseze către beneficiari. Pentru aceste grupuri mixte vor trebui identificate modalităţi practice de finanţare a activităţii. În acest sens, considerăm că este imperios necesar a fi bugetate şi editarea/crearea de broşuri informative despre prevenţie şi conduită recomandată pentru HIV şi alte boli transmisibile (Hepatitele B şi C, TBC, sifilis, gonoree, variola maimuţei, etc)”, se arată în Declarație.

În egală măsură, este accentuată necesitatea combaterii stigmei şi discriminării HIV din sistemele de sănătate, despre care se menţionează că ar fi recomandabil să fie făcută printr-un program susţinut de cursuri de perfecţionare a personalului medico-sanitar în privinţa complexităţii fenomenului HIV.

De asemenea, se evidenţiază că Strategia naţională HIV/SIDA 2022-2030 trebuie să includă crearea unui program naţional de formare pentru HIV a personalului medical, susţinut de specialiştii în domeniu la nivelul centrelor regionale.

MS: 11 decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 124 de persoane

Ministerul Sănătăţii a informat, miercuri, că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.425 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 437 mai puţine faţă de ziua anterioară.

318 dintre cazurile înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 sunt în Bucureşti – 267, în judeţul Timiş – 95 şi judeţul Cluj – 89.

Cea mai mare incidenţă este în judeţul Cluj – 1,79 şi în Bucureşti – 1,51.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 3.430 teste RT-PCR (2.148 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.282 la cerere) şi 14.804 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.502.750 teste RT-PCR şi 11.575.048 teste rapide antigenice.

În total, pe teritoriul României au fost înregistrate, până în prezent, 3.266.196 de cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 92 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

11 decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore

1.345 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, cu 21 mai puţine faţă de ziua anterioară, potrivit Ministerului Sănătăţii.

La ATI sunt trataţi 124 de pacienţi, cu trei mai mulţi faţă de ziua anterioară. Dintre cei 124 de pacienţi internaţi la ATI, 112 sunt nevaccinaţi anti-COVID.

Din totalul pacienţilor internaţi, 115 sunt minori, toţi fiind în secţii, cu doi mai mulţi faţă de ziua anterioară, niciun pacient minor nefiind internat la ATI.

În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 11 decese (6 bărbaţi şi 5 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă. Dintre cei 11 pacienţi decedaţi, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, doi la categoria de vârstă 60-69 de ani, trei la categoria de vârstă 70-79 de ani şi cinci la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Dintre cei 11 pacienţi decedaţi, 3 erau vaccinaţi şi toţi prezentau comorbidităţi.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.003 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

Ministrul Rafila: Trebuie să înţelegem că sustenabilitatea sistemului de sănătate se bazează pe dezvoltarea politicilor preventive şi serviciilor ambulatorii

Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, că sustenabilitatea sistemului de sănătate se bazează pe dezvoltarea politicilor preventive.

„Trebuie să înţelegem că sustenabilitatea sistemului de sănătate se bazează pe dezvoltarea politicilor preventive şi serviciilor ambulatorii, pentru că ele sunt singurele care pot să ţină costurile sub control”, a afirmat prof. dr. Alexandru Rafila, la Forumul Economic România – SUA, citat de Agerpres.

Ministrul a dat exempluul Statelor Unite ale Americii, care „au cea mai mare cheltuială cu sănătatea din lume”. Rafila a precizat că „19% dintr-un PIB enorm sunt alocate Sănătăţii în Statele Unite”.

Ministrul Sănătății a precozat că întotdeauna procentul de creştere a cheltuielilor de sănătate este mai rapid decât creşterea PIB și a subliniat importanţa unor politici în Sănătate care să nu se schimbe în acelaşi timp cu guvernele.

„Trebuie să înţelegem că trebuie să depăşim ciclurile politice, trebuie să fie o politică ce să transcendă schimbările de guverne sau de miniştri. Gândiţi-vă că în România am avut, în doi ani de zile, şase miniştri ai Sănătăţii”, a spus prof. dr. Alexandru Rafila.

Producătorii europeni de medicamente generice avertizează că ar putea reduce producția. Motivul: Creșterea facturilor la energie

Producătorii europeni de medicamente generice au avertizat că ar putea înceta să mai producă anumite medicamente generice ieftine, din cauza creşterii costurilor la electricitate, şi în paralel au cerut revizuirea modului de stabilire a preţurilor, aceasta fiind ultima industrie care cere ajutor în contextul agravării crizei energetice, transmite Reuters.

Organizaţia de lobby a industriei medicamentelor, Medicines for Europe, a trimis, marţi, o scrisoare deschisă miniştrilor Energiei şi Sănătăţii din statele UE, înaintea reuniunii extraordinare de vineri, în care cer măsuri pentru reducerea poverii reprezentate de costurile la electricitate. Scrisoarea a fost trimisă şi unor importanţi comisari europeni.

Preţurile la electricitate au crescut de zece ori pentru anumite fabrici de medicamente din Europa, iar costurile cu materiile prime au înregistrat o creştere cuprinsă între 50% şi 160%, se arată în scrisoarea trimisă de Medicines for Europe.

Asociaţiile producătorilor de medicamente generice din statele membre cer de asemenea autorităţilor sanitare naţionale să dea dovadă de o mai mare flexibilitate când vine vorba de preţul medicamentelor, susţine Medicines for Europe.

„Am putea înceta să mai producem trei, poate cinci medicamente din cauza impactului direct şi indirect al creşterii costurilor la energie”, a declarat un producător de medicamente generice şi ingrediente farmaceutice din Barcelona, Spania.

Directorul general de la Medicines for Europe, Adrian Van Den Hoven, a declarat pentru Reuters că explozia costurilor la energie afectează un sector care a fost forţat să se consolideze din cauza presiunii preţurilor, făcând piaţa mai vulnerabilă la întreruperile de aprovizionare.

„Costurile mari cu energia consumă toate marjele pentru mulţi producători de medicamente esenţiale din sistemul de preţuri fixe în care operăm în Europa”, a spus Adrian Van Den Hoven.

Medicamentele generice reprezintă aproximativ 70% din toate medicamentele eliberate în Europa, multe dintre ele tratând afecţiuni grave, precum infecţii sau cancer, dar reprezintă doar 29% din notele de plată cu medicamentele din regiune, susţine Medicines for Europe.

Creşterea costurilor cu energia riscă să submineze o recentă strategie destinată creşterii producţiei de medicamente în Europa pentru a face regiunea mai autonomă, după ce pandemia de COVID-19 a scos la lumină dependenţa de furnizorii din străinătate şi a dus la perturbarea anumitor lanţuri de aprovizionare.

Infuziile standard pentru spitale se numără printre medicamentele ce necesită o mare cantitate de energie pentru a fi produse, pentru că au nevoie să fie încălzite şi răcite pentru a fi sterile. Acelaşi lucru este valabil pentru procesele de fermentare care stau la baza unor antibiotice utilizate în mod frecvent, a precizat Adrian Van Den Hoven.

Preşedintele Asociaţiei Industriei Farmaceutice Italiene, Marcello Cattani, a precizat că în acest an costurile cu energia sunt de şapte ori mai mari decât anul trecut, în timp ce dolarul american, în care sunt plătite de obicei ingredientele internaţionale, s-a apreciat în raport cu euro.

„Sectorul nu poate transfera costurile mai mari. Riscul unui impact negativ asupra producţiei şi disponibilităţii de medicamente este foarte ridicat”, a subliniat Cattani.

Agenţia Europeană pentru Medicamente a început evaluarea unui vaccin Moderna, adapatat pentru subvariantele BA.4 şi BA.5 ale Omicron

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat, marţi, că a început evaluarea unui vaccin anti-COVID-19 produs de Moderna, adaptat pentru subvariantele BA.4 şi BA.5 ale Omicron, în condiţiile în care există temeri în legătură cu apariţia unui nou val de coronavirus pe continentul european, relatează AFP.

Dacă va fi aprobat, serul va deveni al doilea vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE care vizează aceste subvariante ale Omicron.

EMA a declarat că „a iniţiat evaluarea unei cereri de autorizare a unei versiuni adaptate a Spikevax”, vizând atât tulpina iniţială a coronavirusului, cât şi subvariantele BA.4 şi BA.5.

Autoritatea de reglementare europeană nu a precizat, însă, când ar putea avea loc aprobarea dozei de rapel.

EMA a aprobat trei vaccinuri „bivalente” pe bază de ARN mesager.

Două vaccinuri, unul de la Moderna şi celălalt de la Pfizer/BioNTech, vizează tulpina iniţială a coronavirusului şi varianta BA.1 a Omicron. Un vaccin de la Pfizer/BioNTech vizează tulpina iniţială şi subvariantele BA.4 şi BA.5 ale Omicron.

Omicron şi subvariantele sale au fost dominante pe tot parcursul anului 2022, luând rapid locul variantelor anterioare. În prezent, subvarianta BA.5 a Omicron este dominantă în Europa şi Statele Unite.

Marea Britanie, Canada şi Statele Unite au aprobat, de asemenea, vaccinuri care vizează varianta Omicron.

Autoritatea de reglementare europeană a avertizat săptămâna trecută că pandemia de COVID-19 încă nu s-a încheiat şi a cerut ţărilor să instituie programe de vaccinare cu doze de rapel înainte de sosirea iernii, când se aşteaptă o creştere a cazurilor de coronavirus.

Autorităţile sanitare europene au recomandat la începutul lunii septembrie ca persoanele în vârstă şi cele cu risc să dezvolte o formă gravă de Covid-19 să fie primele cărora să le fie administrate vaccinuri adaptate la varianta Omicron.

Medicamentele expirate şi cele neutilizate sunt încadrate ca deşeuri periculoase, potrivit unui proiect de lege

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege care prevede că medicamentele expirate şi cele neutilizate sunt încadrate ca deşeuri periculoase.

Proiectul de lege modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel încât utilizatorii de produse farmaceutice să fie atenţionaţi cu privire la necesitatea returnării şi a eliminării corespunzătoare a medicamentelor expirate în farmacii, acestea fiind considerate deşeuri periculoase.

„Orice material publicitar destinat publicului larg trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii: denumirea medicamentului, precum şi denumirea comună dacă medicamentul conţine o singură substanţă activă, informaţiile necesare pentru utilizarea corectă a medicamentului, o invitaţie expresă, lizibilă, de a citi cu atenţie instrucţiunile din prospect sau de pe ambalaj, formulată după cum urmează: Acest medicament se poate elibera fără prescripţie medicală. Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului sau a informaţiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate şi cele neutilizate se consideră deşeuri periculoase”, se arată în proiect.

În acest proiect de lege sunt mai multe articole referitoare la funcţionarea farmaciilor.

„Universităţile de medicină şi farmacie pot acredita farmacii comunitare pentru a desfăşura activitate de pregătire practică a studenţilor, asociată activităţii didactice. (…) Farmaciştii care sunt şi cadre didactice în domeniu pot desfăşura activitate integrată, asociată activităţii didactice, în farmacii, inclusiv farmacii universitare. Farmaciile universitare se înfiinţează de universităţile de medicină şi farmacie acreditate. Numărul acestora depinde de numărul de studenţi din cadrul facultăţii de farmacie, fiind de o farmacie până la 500 de studenţi şi de maxim două la facultăţile cu peste 500 de studenţi”, potrivit proiectului citat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara va avea un campus nou

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara va avea un campus nou. Contractul pentru construirea noului complex studențesc a fost semnat marți.

”Este un moment important în viața Universității noastre, un moment în care putem spune că un vis devine realitate. Au fost perioade lungi de muncă, de gândire, în care am încercat să definitivăm acest proiect, gândindu-l ca pe un proiect integrat, deoarece medicina nu e doar o profesie – îți vei face treaba bine ca medic. Medicul trebuie să aibă și alte calități caracteriale. Medicul, prin profesia umanistă pe care o are, trebuie să aibă dragoste pentru om. De aceea, în acest complex va fi primul muzeu de antropologie și de studiu al omului. Un medic trebuie să aibă înclinația spre frumos, spre arte, de aceea beneficiem de o sală de expoziții artistice. Un medic trebuie să aibă o activitate de cercetare și posibilitatea să își prezinte această muncă științifică, de aceea beneficiem și de numeroase săli de conferințe. Nu în ultimul rând, medciul trebuie să promoveze o viață sănătoasă, de aceea sunt atât de multe facilități sportive în cadrul acestui proiect”, a declarat prof. univ. dr. Octavian Crețu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeş” din Timișoara.

La semnarea contractului a participat și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila.

”Este o investiție care vine să consacre rolul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara și vine să aducă o infrastructură modernă, într-o lume modernă în care păstrarea lucrurilor tradiționale este foarte importantă, dar în care trebuie să ținem pasul și cu tehnologia și cu aceste lucrări care necesită o abordare mai modernă. Este o investiție importantă, un proiect care își dorește să rezolve în mod integrat necesitatea unei vieți studențești, care să integreze atât partea care ține strict de educație cu anumite aspecte ale vieții care sunt aboslut necesare”, a declarat ministrul Cseke Attila.

Prezent la eveniment, ministrul Educației, prof. univ. dr. Sorin Câmpeanu, a subliniat că toți ”cei 7.500 de studenți ai Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara vor beneficia de aceste facilități. Este un proiect cu o valoare de 24 de milioane de euro”.

Noul campus va fi construit în localitatea Ghiroda, din județul Timiș.

Potrivit proiectului, noul campus va avea o clădire cu două amfiteatre, 10 săli de seminarii, un centru de conferințe, un muzeu antropologic, un centru multicultural pentru studenți, un centru expozițional și săli de studiu, cu dotări moderne și sistem de avertizare și detecție la incendiu.

Proiectul include și un cămin studențesc modern, cu 100 de locuri, care va avea bazin de înot, centru de recuperare și kinetoterapie și teren de sport cu nocturnă.

Valoarea investiției se ridică la 121 milioane de lei, iar finanțarea proiectului este asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Japonia: Imunitatea colectivă, aproape de 90% după valul Omicron, potrivit unui studiu

Nivelul de imunitate la COVID-19 al populaţiei Japoniei a ajuns la aproximativ 90% în majoritatea zonelor după un val Omicron recent, cu toate că acesta va scădea probabil în câteva luni, conform unui studiu publicat marţi, relatează Reuters.

Acest nivel al aşa-numitei „imunităţi de turmă” reflectă stadiul în care se află protecţia parţială oferită atât prin infectarea pe cale naturală, cât şi prin vaccinare, conform Fundaţiei din Tokyo pentru cercetare în domeniul politicilor, care a estimat situaţia din 12 dintre cele mai populate prefecturi din Japonia.

Locuitorii din Tokyo, Osaka şi prefectura sudică Okinawa şi-au dobândit cea mai mare parte a imunităţii prin contagiune pe fondul numărului mare de cazuri de infectare din acele zone, cu precădere în timpul celui de-al şaptelea val de cazuri care a atins apogeul luna trecută, au descoperit cercetătorii.

Aproximativ 65% din populaţia Japoniei a primit cel puţin o doză de rapel a unui vaccin împotriva COVID-19, comparativ cu aproximativ 33% în Statele Unite, conform datelor guvernamentale.

Japonia a început săptămâna trecută să distribuie doze de rapel adaptate pentru a ţinti tulpina Omicron a virusului.

În Japonia, intervalul dintre administrarea dozelor de rapel este în prezent de cinci luni, deşi acesta poate fi prea lung pentru a oferi protecţie vârstnicilor şi grupurilor vulnerabile în cazul în care un al optulea val prognozat se va manifesta spre sfârşitul anului, au notat cercetătorii.