22.6 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Proiecte destinate reducerii riscului de infecții asociate asistenței medicale, cu fonduri din PNRR. Care este valoarea totală a finanțării

    Ministerul Sănătății a informat, joi, că cel puțin 25 de unități medicale publice vor putea fi finanțate cu fonduri în valoare totală de peste 150 milioane de euro din PNRR pentru reducerea ricului de infecții asociate asistenței medicale (IAAM).

    Ministerul Sănătății a lansat Ghidul solicitantului pentru investiții în dotarea spitalelor publice cu echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții asociate asistenței medicale aferent Componentei 12 – Sănătate, Investiția I2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice, Investiția specifică: I2.4. Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale.

    Această componentă din Planul Național de Redresare și Reziliență vizează acțiuni destinate combaterii infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) din unitățile sanitare de stat.

    Potrivit sursei citate, în urma selecției proiectelor depuse, minim 25 de unități medicale publice vor putea fi finanțate cu fonduri în valoare totală de 150.380.000 Euro. Valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect este de 6.015.200 Euro.

    ”Se vor finanța lucrări de reabilitare/modernizare/extindere a infrastructurii existente pentru organizarea în unitățile medicale de spitalizare continuă a unor structuri funcționale pentru izolarea/gruparea și tratarea pacienților cu infecții asociate asistenței medicale (IAAM). De asemenea, se pot primi fonduri pentru dezvoltarea laboratoarelor de referință și a celor cu capacitate de investigații și analize de microbiologie specializate, precum și pentru achiziționarea de echipamente și sisteme destinate reducerii infecțiilor nosocomiale”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

    Sursa citată arată că poate depune proiecte orice entitate publică în cadrul căreia funcționează o unitate sanitară având laboratoare de microbiologie, bloc operator, secții de terapie intensivă, secții de chirurgie, obstetrică-ginecologie, gastroenterologie, secții de arși sau de boli infecțioase.

    Data lansării apelului de proiecte este 30 septembrie 2022.

     

    Compartiment de terapie acută cu 21 de paturi, la Spitalul „Dr. Victor Babeş” din București

    Un compartiment de terapie acută cu 21 de paturi, dotat cu mijloace de susţinere a funcţiilor vitale individualizate, a fost amenajat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, a anunțat, joi, managerul unității medicale, conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    „În spitalul nostru avem pacienţi cu boli infecţioase, atât COVID, cât şi non-COVID. Sunt pacienţi cu boli infecţioase, de multe ori acute, care sunt internaţi în secţiile obişnuite dacă au o simptomatologie medie. În momentul în care intervine o deteriorare hemodinamică a stării lor sau alte criterii clinice de agravare, care însă nu ar necesita un suport vital maximal în Terapie Intensivă, pacientul, de comun acord cu medicul ATI, poate fi mutat în acest compartiment de terapie acută, unde este supravegheat în continuare de medicul infecţionist. (…) Fiind şi în proximitatea Terapiei Intensive, poate beneficia în orice moment de suport de la ATI şi supraveghere”, a declarat conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu, într-o conferinţă de presă.

    Conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu a menţionat că în compartimentul de terapie acută pacientul stă cât timp încă poate să respire singur, iar personalul medical poate să-l menţină stabil hemodinamic prin tratamentele aplicate.

    Compartimentul funcţionează în locul unei secţii clinice obişnuite.

    „Am reuşit să transformăm 25 de paturi (dintr-o secţie clinică obişnuită) în 21 de paturi de terapie acută. Aceste paturi sunt dotate la cele mai înalte standarde medicale la acest moment şi reprezintă un mijloc important pentru asistenţa medicală a pacienţilor care sunt extrem de dependenţi de serviciile medicale, (…) care sunt în anticamera terapiei intensive, beneficiind de mijloace de susţinere a funcţiilor vitale individualizate şi, în plus, de un personal dedicat special şi mai numeros ar trebui decât cel standard din secţiile clinice”, a precizat conf. univ. dr.  Simin Aysel Florescu.

    Potrivit mnagerului, secţia este dotată şi cu mijloace de supraveghere audio-video a pacienţilor, mijloace de alarmare, rampe cu toate dotările necesare, sisteme de monitorizare a funcţiilor vitale.

    În prezent, gradul de ocupare a compartimentului de terapie acută este de 90%.

    De asemenea, conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu a evidenţiat contribuţia centrului de dispensarizare a hepatitelor cronice din Spitalul „Dr. Victor Babeş” la diagnosticarea şi tratarea acestor boli, atât prin asistenţa medicală acordată unui număr foarte important de pacienţi de-a lungul ultimilor 17 ani, cât şi prin participarea la cercetarea medicală care a precedat lansarea noilor tratamente pentru hepatita cronică B, C şi D.

    La rândul său, directorul medical al Spitalului „Dr. Victor Babeş”, dr. Corneliu Popescu, a precizat că peste 95% dintre pacienţii cu hepatită C se vindecă prin noile tratamente în domeniu.

    Centrul de dispensarizare a hepatitelor supraveghează aproape 3.500 de pacienţi cu hepatită C, aproximativ 2.500 cu hepatită B şi circa 250 cu hepatită B şi D.

    Înființarea Comitetului naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, aprobată de Guvern

    Guvernul a aprobat, miercuri, la propunerea ministerului Sănătății, proiectul de Hotărâre de Guvern privind înfiinţarea Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale.

    Noul Comitet va propune Ministerului Sănătății adoptarea de noi acte normative sau modificarea celor în vigoare, în vederea realizării acțiunilor cuprinse în Planul național de prevenire a IAAM și în Strategia națională de prevenire și limitare a IAAM.

    De asemenea, Comitetul va elabora, anual, un plan naţional de informare publică cu privire la ceea ce reprezintă infecţiile asociate asistenţei medicale, modalităţile de apariţie, măsurile de prevenire, inclusiv responsabilităţile pacienţilor şi aparţinătorilor acestora.

    ”Din componența Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale vor face parte, alături de reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Institutului Național de Sănătate Publică, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției / Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informații, Academiei Române, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Municipiilor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Comunelor din România”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

    Potrivit sursei citate, un grup de 10 experți va sprijini activitatea comitetului.

    Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului, întocmit de Ministerul Sănătății va fi prezentat la prima reuniune a membrilor acestuia şi va fi aprobat prin ordin al ministrului Sănătăţii, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a HG, mai arată sursa citată.

    O nouă organizare a Institutului Național de Sănătate Publică, aprobată de Guvern

    Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru organizarea si funcționarea Institutului Național de Sănătate Publică și pentru aprobarea înființării unei activități finanțate integral din venituri proprii, a informat Ministerul Sănătății.

    Potrivit sursei citate, documentul stabilește modul de organizare și funcționare a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), pentru asigurarea îndeplinirii funcțiilor acestei instituții în condiții optime.

    Modificările vizează înființarea a două noi Centre Regionale de Sănătate Publică, structuri teritoriale fără personalitate juridică, la Craiova și Galați pentru acoperirea regiunilor cu servicii de sănătate publică, precum și reorganizarea unor centre naționale.

    ”Înființarea Laboratorului Național de Sănătate Publică urmărește eficientizarea resurselor și îmbunătățirea supravegherii și controlul factorilor de risc, de mediu și infecțioși. Noua organizarea a INSP are ca scop creșterea capacității de intervenție de sănătate publică, precum și asigurarea răspunsului adecvat la situațiile de criză și provocările actuale”, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Sănătății.

    Principalele obiective ale Institutului sunt prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile, monitorizarea stării de sănătate a populatiei, promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate, evaluarea sănătăţii ocupaţionale și medicina muncii, monitorizarea sănătăţii în relaţie cu mediul, asigurarea managementului sănătăţii publice.

    Peste 80 milioane de euro prin PNRR pentru secţiile de terapie intensivă nou-născuţi

    Peste 80 milioane de euro sunt prevăzuţi din fondurile PNRR pentru investiţii destinate secţiilor de terapie intensivă pentru nou-născuţi şi pentru transport pre-spitalicesc neonatal, a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii care a anunţat publicarea pentru consultare publică a Ghidului beneficiarului şi anexelor aferente din cadrul Componentei 12 – Sănătate, Investiţia 2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, Investiţia specifică 2.3. Secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi.

    Potrivit sursei citate, sunt prevăzute 37.820.000 de euro pentru proiecte care vizează extinderea capacităţii infrastructurii spitaliceşti dedicată îngrijirii pacientului critic neonatal cu minim 124 de paturi adiţionale (cazuri critice de nivel III), inclusiv infrastructura adiacentă şi echipamente aferente, în timp ce pentru dotarea cu echipamente medicale a secţiilor de terapie intensivă nou-născuţi şi îmbunătăţirea programului de screening pot fi accesate 13.500.000 de euro.

    Fonduri în valoare de 21.600.000 de euro sunt puse la dispoziţie celor interesaţi pentru proiecte care vizează construirea/amenajarea şi dotarea a opt centre regionale pentru formarea personalului medical.

    Tot în cadrul acestei componente, vor fi derulate achiziţii centralizate de Ministerul Sănătăţii în valoare de 7.200.000 de euro pentru achiziţionarea a 12 unităţi mobile de terapie intensivă neonatală (nivel III) care vor fi repartizate pe regiuni.

    Data lansării apelului de proiecte este 30 septembrie.

    Ghidul beneficiarului şi anexele aferente pot fi consultate pe www.ms.ro, secţiunea Noutăţi (https://www.ms.ro/noutati).

    UMF „Grigore T. Popa” Iași: Peste 2.200 candidaţi, înscriși pentru examenul de admitere

    Peste 2.200 de candidaţi s-au înscris pentru examenul de admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, concurenţa fiind similară cu cea din anul trecut, când au fost înscrişi 2.226 candidaţi.

    Potrivit unui comunicat de presă, pentru anul universitar 2022-2023, la Facultatea de Medicină sunt 1.166 candidaţi, concurenţă de 3,59/loc bugetat, la Asistenţă Medicală Generală – 275 (concurenţă de 3.93/loc bugetat), la Nutriţie şi Dietetică – 46 (concurenţă de 3,29/loc bugetat), la Medicină Dentară – 344 (concurenţă de 3.34/loc bugetat), la Asistenţă de Profilaxie Stomatologică – 3 (concurenţă de 0.25/loc bugetat), Tehnică Dentară – 64 (concurenţă de 1.73 /loc bugetat), la Farmacie – 31 (concurenţă de 0.40/loc bugetat), la Cosmetică medicală şi tehnologia produsului cosmetic – 38 (concurenţă de 1,52), la Bioinginerie – 119 (concurenţă de 1.53/loc bugetat), iar la Balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare – 121 (concurenţă de 1.53/loc bugetat).

    Testul grilă va avea loc pe 24 iulie.

    „Tabloul înscrierilor ne arată interesul constant al tinerilor pentru specializările medicină şi medicină dentară, unde avem concurenţa cea mai mare, dar şi pentru celelalte specializări (…). Noutatea în acest an este specializarea Cosmetică Medicală şi Tehnologia Produsului Cosmetic, în cadrul Facultăţii de Farmacie, pentru care am scos la concurs 25 de locuri bugetate şi 25 de locuri cu taxă. Din păcate, se menţine trendul descrescător îngrijorător la specializarea Farmacie, o situaţie pe care o întâlnim şi la celelalte universităţi de medicină şi farmacie tradiţionale din ţară şi care nu are legătură cu calitatea actului didactic”, a declarat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, prof. dr. Viorel Scripcariu, citat în comunicatul de presă.

    Admiterea pentru toate cele 10 specializări se va face pe baza rezultatelor obţinute la concursul de tip grilă, programat pentru data de 24 iulie. Concursul se va desfăşura fizic, repartiţia pe săli a candidaţilor urmând să fie stabilită în aceste zile.

    Variola maimuței: Un nou caz confirmat în România, la un bărbat de 22 de ani

    Ministerul Sănătăţii informează, marţi, că un nou caz de variola maimuţei a fost confirmat în România.

    Este vorba despre un bărbat cu vârsta de 22 de ani din Bucureşti, precizează Ministrul Sănătăţii.

    Conform sursei citate, starea lui de sănătate este bună şi se află în izolare în spital.

    Până în prezent, în România au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 19 pacienţi.

    Adriana Pistol (MS) revine asupra declarațiilor după o discuție cu ministrul Rafila: Vor fi și spitale noi

    Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a revenit cu explicaţii, după ce s-a consultat cu ministrul Alexandru Rafila, şi arată că lista obiectivelor de investiţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cuprinde şi construirea de spitale noi.

    Iniţial, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate, luni, la sediul Ministerului Sănătăţii, Adriana Pistol a afirmat că nu se va construi niciun spital nou prin PNRR.

    Ulterior, Ministerul Sănătăţii a transmis un comunicat de presă, în care Adriana Pistol revine asupra primei declaraţii şi susţine că pe lista investiţiilor din PNRR se află şi spitale noi.

    „Pentru corecta informare a opiniei publice, în urma consultării cu ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, secretarul de stat Adriana Pistol face următoarele precizări. Lista de 49 de obiective de investiţii înscrise de către Ministerul Sănătăţii în mandatul precedentului Guvern şi aprobată de Comisia Europeană cuprinde 3 categorii:

    * Spitale nou înfiinţate (construcţii noi). Exemple: Institutul Regional de Oncologie Timişoara, Spitalul Regional de Urgenţă Braşov;

    * Spitale deja existente (construcţii noi care preiau integral activităţile medicale ale unor spitale). Exemple: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

    * Reabilitări, extinderi sau înfiinţări de secţii/pavilioane care fac parte din spitale deja existente. Exemple: Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de oncologie şi înfiinţarea compartimentului de cardiologie intervenţională, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” Bucureşti – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică”, spune Ministerul Sănătăţii.

    Conform ministerului, din această listă de 49 de obiective de investiţii, în urma aplicării criteriilor de prioritizare aprobate prin Hotărâre de Guvern, vor fi selectate minim 25 de obiective de investiţii. Lista va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern, ulterior demarându-se procedurile de finanţare specifice fiecărei investiţii.

    Conform Componentei C12 – Sănătate, Investiţia I2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, Ţinta 377 (Construirea şi/sau dotarea de noi unităţi medicale/spitale publice), lista de 49 de obiective de investiţii (https://mfe.gov.ro/pnrr/ Componenta 12-Sănătate) este compusă din:

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de oncologie şi înfiinţarea compartimentului de cardiologie intervenţională;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – construcţia şi dotarea secţiei de boli infecţioase;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti – Laboratorul de radioterapie;

    * Spitalul Clinic Municipal „Dr. G. Curteanu” Oradea – construcţia şi dotarea secţiilor de boli infecţioase şi pneumologie;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri;

    * Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” Bucureşti – construirea de noi clădiri;

    * Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Filantropia” Bucureşti – extinderea spitalului;

    * Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” Bucureşti – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică;

    * Spitalul Clinic „Sfânta Maria” Bucureşti – construirea Centrului de transplant multi-organ;

    * Spitalul Clinic de Pneumologie Constanţa – construirea pavilionului clinic de pneumologie;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu – spital nou;

    * Spitalul Municipal de Urgenţă Timişoara – construirea şi dotarea unei noi maternităţi;

    * Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu”, Timişoara – dotarea noului spital cu echipamente medicale;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui – construirea de noi secţii de boli infecţioase, psihiatrie, boli cronice;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Focşani, Vrancea – spital nou;

    * Centrul Regional de Boli Cerebro­vasculare şi Neurochirurgie, Cluj – spital nou;

    * Spitalul de Obstetrică­Ginecologie Buftea – extindere şi dotare; demolarea clădirilor existente;

    * Pavilion politraumă nou, Braşov;

    * Pavilion politraumă nou, Craiova;

    * Pavilion nou de chirurgie posttraumatică, Piteşti;

    * Pavilion politraumă nou, Sibiu;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – construcţia şi dotarea secţiei de psihiatrie cronică;

    * Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, Braşov – un nou corp de clădiri;

    * Centrul de transplant multiorgan, Cluj – spital nou;

    * Institutul Regional de Oncologie Timişoara – spital nou;

    * Policlinica Municipală, specializarea cardiologie şi oncologie, Constanţa – spital nou (Investiţia este de tip Ambulator de specialitate şi se încadrează la un alt capitol de investiţii);

    * Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, Arad – unităţi noi;

    * Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca – secţie nouă;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc – construcţia unei noi clădiri pentru secţiile de pneumologie şi boli infecţioase;

    * Spitalul Regional de Urgenţă Braşov – spital nou;

    * Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti – modernizare, construcţie, reabilitarea infrastructurii;

    * Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Baloteşti – modernizarea infrastructurii;

    * Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti – spital nou;

    * Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”, Lugoj – spital nou;

    * Pavilion medical, Constanţa – unitate nouă;

    * Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, Miroslava – spital nou;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ – spital nou;

    * Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi, Bucureşti – spital nou

    * Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, Bucureşti – un nou centru de excelenţă în oncopediatrie;

    * Spitalul Pediatric Monobloc, Cluj – spital nou;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş – unitate spitalicească nouă;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad – reabilitarea serviciilor spitaliceşti de medicină cardiovasculară;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad – secţie de radioterapie nouă;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa – extinderea secţiei externe de pediatrie şi neonatologie;

    * Spitalul de Urgenţă Ilfov Ilfov – bloc operator şi saloane de neurochirurgie şi bloc de chirurgie generală multifuncţional;

    * Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu – spital nou, prima etapă (secţii de oncologie şi cardiologie);

    * Centrul Medical de Urgenţă Voluntari – unitate nouă (Investiţia este de tip Centru de permanenţă şi se încadrează la un alt capitol de investiţii);

    * Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant, Târgu Mureş – unitate nouă;

    * Spitalul Municipal Bacău – înfiinţarea şi dotarea unei noi unităţi de arşi (în momentul de faţă, spitalul este desfiinţat).

    Variola maimuţei: UE va cumpăra 54.000 de doze suplimentare de vaccin, în urma creșterii numărului de cazuri

    Comisia Europeană a anunţat, luni, achiziţionarea a 54.530 de doze suplimentare de vaccin contra variolei maimuţei, pe fondul îngrijorărilor legate de creşterea numărului de cazuri cu ”aproape 50% în Uniunea Europeană” într-o săptămână, informează AFP.

    Numărul dozelor cumpărate în numele ţărilor europene a ajuns acum la 163.620, a precizat executivul european într-un comunicat.

    Comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a declarat că este ”îngrijorată de numărul în creştere al cazurilor de variola maimuţei în Uniunea Europeană”,

    ”Avem acum peste 7.000 de cazuri în Uniunea Europeană, echivalentul unei creşteri de aproape 50% faţă de săptămâna trecută”, potrivit acesteia.

    Europa este regiunea cu cele mai multe cazuri de variola maimuţei la nivel global.

    Potrivit datelor Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), pe 14 iulie, 7.128 de cazuri confirmate au fost recenzate în Uniunea Europeană, cele mai multe în Spania (2.477), Germania (1.790) şi Franţa (912).

    ”Am reacţionat prompt şi am oferit un răspuns rapid prin intermediul noii Autorităţi UE pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA) şi am livrat deja circa 25.000 de doze către şase state membre”, a amintit comisarul european.

    Spania a primit 5.300 de doze de vaccin, la fel şi Germania şi Italia, Belgia – 3.040, Suedia – 2.700, la fel şi Portugalia, iar Irlanda, 1.400.

    Comisia precizează că livrările vor continua în lunile care urmează în statele membre UE, precum şi în Norvegia şi în Islanda.

    Comitetul de urgenţă al OMS urmează să se reunească joi pentru a stabili mijloacele de a aduce sub control focarul de cazuri.

    Considerată o ”verişoară” îndepărtată şi mai puţin periculoasă a variolei umane, variola maimuţei se vindecă de obicei de la sine după două sau trei săptămâni.

    Este caracterizată prin erupţii cutanate – în zona organelor genitale sau în cavitatea bucală -, care pot fi însoţite de episoade febrile, dureri în gât sau dureri la nivelul ganglionilor limfatici.

    Virusul poate fi transmis prin contact direct cu leziunile cutanate sau mucoase ale unui bolnav, precum şi prin picături de salivă. ”Raporturile sexuale (…) reunesc aceste condiţii de contaminare, iar a avea mai mulţi parteneri creşte riscul expunerii la virus”, aminteşte Santé Publique France.

    Dacă în marea majoritatea a cazurilor europene şi americane, bolnavii sunt bărbaţi care au întreţinut relaţii sexuale cu bărbaţi, aceştia nu sunt singurii vizaţi, fiind detectate de asemenea cazuri la copii şi la persoane imunodeprimate.

    Adriana Pistol (MS): Peste 25.000 de infectări cu SARS-CoV-2 în ultima săptămână

    Un număr de 25.092 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultima săptămână (11 – 17 iulie), dintre care 4,4% cu varianta Omicron BA.5, mai transmisibilă, dar mai puţin severă, a anunţat, luni, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, conf. univ. dr. Adriana Pistol.

    „Creşterea numărului de cazuri săptămânal este mai mult decât evidentă. Săptămâna anterioară, am avut 14.943 de cazuri, iar în ultima săptămână am avut peste 25.000 de cazuri. Trendul este evident”, a spus conf. univ. dr. Adriana Pistol, într-o conferinţă de presă.

    În ultima săptămână, au fost raportate de către INSP 27 de decese la pacienţi cu COVID-19 (18 bărbaţi şi 9 femei), în scădere faţă de săptămâna anterioară (4 – 10 iulie), când au fost înregistrate 33.

    În perioada 11 – 17 iulie, au fost efectuate 25.197 de teste RT-PCR şi 88.075 teste rapide antigenice.

    Conf. univ. dr. Adriana Pistol a explicat că, în ultimele săptămâni, a crescut rata de pozitivitate de la 4,9% (20 iunie – 26 iunie), la 8% (27 iunie – 3 iulie), 12,3% (4 – 10 iulie) şi 18% (11 – 17 iulie).

    În schimb, rata de creştere a cazurilor a început să încetinească. Astfel, în săptămâna 4 – 10 iulie, rata de creştere a cazurilor a fost de 53%, pentru ca în săptămâna 11 – 17 iulie să se ridice la 46%.

    „Aceasta schiţează oarecum o încetinire a ratei de creştere, dar rămâne să vedem dacă acest lucru se va confirma. (…) Ce pot să vă mai spun este că am înregistrat tulpina Omicron, evident, în toată această perioadă. Începând cu săptămâna anterioară, din totalul cazurilor VOC, cum le spunem noi, variante de îngrijorare, cam 2% au avut loc detecţii cu tulpina Omicron BA.5, iar în săptămâna 11 – 17 iulie am avut detecţii care au urcat la un procent de 4,4%. Acest lucru explică şi creşterea numărului de cazuri, pentru că ştim faptul că varianta BA.5 este mai transmisibilă, dar, din fericire, nu este mai severă, rata de spitalizare rămânând în continuare mică”, a menţionat conf. univ. dr. Adriana Pistol.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.