Studiu: De ce refuză personalul medical să se vaccineze împotriva coronavirusului

Refuzul vaccinării în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății este un fenomen mai general, pe care încearcă să-l analizeze un studiu publicat recent în revista științifică Vaccine X relatează cotidianul Makedonia.

La studiu au participat 1.504 asistente medicale și moașe din 15 țări, iar obiectivul a fost de a determina procentele de încredere în rândul personalului medical față de vaccinare, precum și factorii care influențează această încredere în fiecare țară.

Au fost efectuate 30 de interviuri aprofundate cu 10 angajați din domeniul sănătății într-un subgrup de trei țări (Franța, Grecia și Ungaria) pentru a investiga motivele care împiedică vaccinarea și modul în care poate fi abordată ezitarea față de vaccinare în rândul pacienților.

Studiul a constatat că personalul medical din Ungaria, Italia, România și Elveția avea un nivel mai scăzut de încredere în ceea ce privește siguranța, importanța și eficacitatea vaccinurilor în general.

Pe de altă parte, Marocul (35%), Turcia (53%) și Grecia (69%) au înregistrat cele mai scăzute rate de vaccinare antigripală în rândul personalului medical.

În Maroc, doar 34% dintre lucrătorii din domeniul sănătății consideră că este foarte probabil să recomande vaccinarea cu vaccinul ROR (rujeolă-rubeolă-oreion), doar 31% împotriva HPV (virusul papiloma uman) și 29% vaccinul împotriva Covid.

Profesioniștii din domeniul sănătății sunt considerați pe scară largă drept cea mai de încredere sursă de informații cu privire la problemele legate de vaccin. Mulți dintre ei, însă, nu ezită să se raporteze la propria lor reticență. Mai mult, de unu din trei a raportat o lipsă de încredere în autoritățile sanitare și în informațiile pe care le furnizează.

Analiza datelor a arătat că principalele bariere în acceptarea vaccinării de către lucrătorii din domeniul sănătății sunt riscul unor efecte adverse legate de vaccin și absența unei boli cronice.

Potrivit autorilor studiului, lucrătorii din domeniul sănătății joacă un rol important în campania de vaccinare și trebuie îmbunătățită încrederea acestora în vaccinuri, deoarece acest lucru le poate influența și atitudinea față de pacienți.

De asemenea, autorii consideră că este necesar să se investigheze impactul contextelor politice, socio-economice și culturale existente în fiecare țară în legătură cu îngrijorările legate de vaccinuri.

Ziua Mondială a Menopauzei, marcată în fiecare an la 18 octombrie

Ziua Mondială a Menopauzei este marcată anual, în întreaga lume, în data de 18 octombrie, pentru creșterea gradului de conștientizare a acestei stări, dar și pentru a aduce în atenție opțiunile de îmbunătățire a sănătății și bunăstării femeilor la mijlocul vieții și nu numai.

Tema Zilei Mondiale a Menopauzei 2022 este Cunoașterea și Starea de spirit. (Cognition and Mood).

Stările prin care trec femeile în timpul și înainte de menopauză pot să difere. Există peste 30 de simptome asociate menopauzei, dar lista Societății Britanice de Menopauză cu cele mai frecvente simptome experimentate de către femei include, printre altele: bufeuri, uscăciune vaginală, creștere în greutate, anxietate și stres, probleme de somn, energie scăzută, dureri de cap, transpirații nocturne.

Menopauza marchează o perioadă de schimbări hormonale și adesea sociale pentru femei, iar o serie de factori tot mai frecvenți, precum obezitatea, sedentarismul sau fumatul induc menopauza timpurie.

“Menopauza, dacă vorbim despre fenomenul natural, înseamnă ieșirea din funcție a ovarelor unei femei. Acest lucru se produce pentru că populația de foliculi ovarieni activi se epuizează. În acel moment, se instalează menopauza. Dacă acest lucru se produce în condiții naturale, nu ca urmare a unei intervenții chirurgicale, de cele mai multe ori, această perioadă este precedată de o serie de modificări, atât din punct de vedere clinic, cât și hormonal, perioadă care este denumită de tranziție către menopauză. În această perioadă de tranziție, încep să apară modificări în ceea ce privește ritmicitatea ciclurilor menstruale, la început mai abundente și mai dese, ca ulterior să fie mult mai rare și cu un flux menstrual mult mai redus. Aceste cicluri sunt treptat anovulatorii și, din punct de vedere al simptomatologiei generale, unul dintre elementele aproape constant este apariția așa numitelor simptome vasomotorii sau a valurilor de căldură, care reprezintă semnătura instalării menopauzei. Apar o serie de modificări ulterioare, care duc la conturarea unui tablou complet. Deficitul estrogenic, caracteristic acestei perioade, este un factor de risc pentru osteoporoza de post menopauză. Menopauza este un diagnostic retrospectiv și se pune în jurul vârstei de 50 de ani, după o perioadă de amenoree secundară de un an de zile și de oprire de un an de zile a ciclurilor menstruale. Este important, însă, ca femeile să știe că există metode și soluții pentru a parcurge această perioadă mai ușor, pentru a reduce simptomele și a avea o calitate a vieții crescută. Pentru aceasta, însă, trebuie să se prezinte la medic, care le poate îndruma și ajuta“, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.

Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), numărul femeilor cu vârsta de peste 60 de ani va creşte de la aproximativ 336 de milioane, câte erau înregistrate în anul 2000, la peste un miliard în anul 2050.

Având în vedere această cifră, specialiștii consideră că este important ca femeile să fie pregătite și să acorde o mare atenție sănătății lor și bineînțeles a perioadei în care se instalează menopauza.

Totodată, aceștia recomandă ca femeia aflată în menopauză, atât în perioada de premenopauză, cât și de postmenopauză, să se prezinte la medicul ginecolog.

De asemenea, mamografia în perioada de menopauză, la femeile între 50 și 69 de ani, este extrem de utilă.

După menopauză, corpul produce mult mai puțini hormoni estrogen și progesteron. Nivelurile foarte scăzute de estrogen după menopauză duc la modificări în organism și pot afecta sănătatea.

UMF Timișoara a acordat titlul de Doctor Honoris Causa profesorului dr. Francesco Cosentino

sursa foto: Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy, Timişoara/Facebook

Prof. dr. Francesco Cosentino, profesor de Cardiologie la Institutul Karolinska și la Karolinska University Hospital din Stockholm (Suedia), a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara.

Evenimentul a avut loc în cadrul Zilelor Universității de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara, ediția 2022.

,,Întărirea și dezvoltarea colaborării între comunitatea noastră academică și lideri mondiali din medicină, cercetare, dar si personalități de la nivel social, reprezintă direcții strategice ale mandatului pe care comunitatea academică a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara mi l-a încredințat în calitate de rector. Doresc ca personalitățile cărora le acordăm titlul de Doctor Honoris Causa al Universității noastre să reprezinte modele de urmat pentru studenții noștri. Studenții de astăzi sunt viitorul de mâine al medicinei și ne dorim ca aceștia să fie bine pregătiți și să găsească în rândurile comunității academice modele demne de urmat pentru ca, la rândul lor, să construiască mai departe o lume la care să își aducă aportul în sprijinul sănătății ”, a declarat prof. univ. dr. Octavian Crețu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara, potrivit unui comunicat de presă.

Vicepreședinte al Societății Europene de Cardiologie și coordonator al Ghidului European de Diabet și Boală Cardiovasculară (2019), profesorul Francesco Cosentino este una dintre cele mai importante personalități actuale din cardiologia mondială.

Propunerea de acordare a titlului onorific de Doctor Honoris Causa a venit din partea Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara, ca urmare a contribuției pe care prof. dr. Francesco Cosentino a adus-o în medicină pe domeniul său de activitate.

,,Acest titlu i se acordă domnului Profesor Francesco Cosentino pentru contribuțiile sale deosebite la progresul medicinei în general, al diabetologiei și al cardiologiei în special, care de altfel se răsfrâng în beneficii aduse umanității, ce au, fără doar și poate un impact la nivel global. Domnul Profesor Cosentino este un exemplu de profesionist în medicină la nivel mondial, care a reușit să aducă o radicală schimbare de paradigmă, întocmai în aspectul istoric considerat a fi unul dintre cele mai conservatoare ale îngrijirii tratamentului Diabetului Zaharat: terapia farmacologică de prima intenție. Prin ghidul destinat prevenției și tratamentului la pacienții cu Diabet Zaharat și boală cardiovasculară pe care l-a coordonat, profesorul Cosentino a reușit să răstoarne paradigme și cutume, recomandările sale atunci când sunt puse în practică aducând ani de viață și calitate anilor vieții persoanelor cu Diabet Zaharat. Ghidul coordonat de profesorul Cosentino este primul care, în ultimii 20 de ani, oferă perspectiva utilizării ca primă intenție terapeutică și a altor terapii în afară de metformin, terapii despre care se cunoaște în momentul acesta că, pe lângă impactul benefic asupra tratamentului diabetului, reușesc să prelungească viața pacientului și să îi reducă important riscul de a dezvolta afecțiuni cu un impact major asupra stării de sănătate, cum ar fi: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, boala cronică de rinichi și nu numai. Recomandările inițiate de profesorul Cosentino în ghidul pe care l-a coordonat au un caracter aparte, întocmai prin impactul pe scară largă, aproape global, pe care îl au”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Timar, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

Ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa a fost organizată în colaborare cu Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara.

,,Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice s-a alăturat demersului inițiat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara de a acorda titlul de Doctor Honoris Causa domnului prof. dr. Francesco Cosentino ca urmare a activității profesionale și amprentei pe care dl. prof. Francesco Cosentino o imprimă în tratamentul pacientului cu diabet zaharat. Astăzi, cu toții vedem că medicina înseamnă și colaborare, schimb de experiență, schimb de opinii profesionale, toate având ca obiectiv final un management cât mai eficient al pacientului”, a declarat Gabriela Radulian, președintele ales al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

În 2022, Zilele Universității de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara s-au desfășurat sub conceptul ,,Universitate pentru Comunitate!” și au inclus manifestări adresate studenților, mediului academic, dar și comunității locale din Timișoara.

Variola maimuței: Un nou caz confirmat în România, la un bărbat de 44 de ani din București

Ministerul Sănătăţii a informat, luni, că un nou caz de variola maimuţei a fost confirmat în România. Este vorba despre un bărbat cu vârsta de 44 de ani, din Bucureşti.

„Starea lui de sănătate este bună şi se află în izolare”, potrivit sursei citate.

Până în prezent, în ţara noastră au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 41 de pacienţi.

Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în total şase persoane au fost vaccinate până acum împotriva variolei maimuţei.

România şi Cuba, acord de cooperare în domeniul Sănătăţii

România şi Cuba vor semna un acord interguvernamental care va reglementa cadrul legal de cooperare în domeniul sanitar privind serviciile de sănătate publică, precum şi prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile – diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul.

Acordul bilateral româno-cubanez include, pe lângă schimbul de informaţii în domeniul medical între cele două ţări, vizite de studiu şi participarea specialiştilor din ambele ţări la conferinţe ştiinţifice, potrivit unui comunicat transmis, luni, de Ministerul Sănătăţii.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, se află într-o vizită oficială în Republica Cuba, unde participă la cea de a IV-a Conferinţă internaţională „Cuba-Salud 2022” cu tema „Sănătatea Universală, ca parte integrantă a Agendei de Sănătate 2030, în scenariul post-COVID-19”, la care participă delegaţii din peste 80 de ţări. Sunt prezenţi 30 de miniştri ai Sănătăţii şi lideri din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Organizaţiei Panamericane a Sănătăţii şi ai altor agenţii internaţionale.

„Mâine va avea loc semnarea acordului de cooperare în domeniul Sănătăţii între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cuba”, potrivit comunicatului citat.

Pe agenda vizitei ministrului în Republica Cuba se mai află întâlniri cu omologi din statele din Regiunea Caraibilor, precum şi cu conducerea unor spitale din Havana, a altor instituţii medicale locale şi cu directorul companiei farmaceutice BioCubaFarma.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână. Datele INSP

Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 10 – 16 octombrie, au fost administrate 1.019 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 206 – prima doză, 250 – doza a doua, 325 – a treia doză şi 238 – doza a patra.

Din numărul total de doze administrate, 19 au fost Pfizer Pediatric.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.897.296 doze de vaccin pentru 8.138.816 de persoane.

Potrivit sursei citate, 8.127.393 de persoane au primit schema completă, 2.628.114 au fost imunizate cu doza a treia şi 20.964 cu doza a patra.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.070 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.243 de tip local şi 17.827 de tip general.

Ziua europeană a resuscitării, marcată la 16 octombrie

sursa foto: Consiliul Naţional Român de Resuscitare/Facebook

Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, prin manifestări ce au drept scop educarea populaţiei în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac, în vederea reducerii numărului de decese înregistrat din această cauză.

Această zi a fost marcată pentru prima dată în anul 2013, la iniţiativa Consiliului European de Resuscitare (ERC), după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă, cu privire la acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac şi la tehnicile de resuscitare, potrivit www.erc.edu.

În Europa, în fiecare an, peste 350.000 de oameni suferă un stop cardio-respirator în afara spitalelor, deci fără a putea beneficia de asistenţă medicală imediată, şi numai una din şase victime primeşte ajutor de urgenţă din partea semenilor. Victimele au nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, deoarece resuscitarea asigură un debit cardiac mic, dar esenţial, către inimă şi creier. O intervenţie corectă şi în timp util ar putea dubla sau chiar tripla rata de supravieţuire, astfel că ar putea fi salvate anual circa 100.000 de vieţi, potrivit Consiliului European de Resuscitare.

În contextul pandemiei de COVID-19, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de resuscitare cardio-pulmonară, provocarea cheie, în privinţa resuscitării, fiind aceea de a echilibra în mod fiabil riscul pentru furnizor şi beneficiul potenţial pentru pacient. În 2020, Consiliul de Resuscitare din Serbia a organizat un panel, în cadrul căruia specialişti din întreaga Europă au dezbătut probleme legate de provocările etice, orientări ştiinţifice pentru aplicarea măsurilor de resuscitare în timpul pandemiei de COVID-19 şi, apoi, au fost reluate cursurile Consiliului European de Resuscitare (ERC), în webinarii pentru susţinerea vieţii. În 2021, ERC s-a alăturat asociaţiilor sale surori într-un program de management post-stop cardiac (POSTCAM), pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii post-resuscitare în întreaga Europă, iar în 2022, pentru a treia oară, ERC şi-a transformat congresul de Resuscitare într-un eveniment virtual (16-17 iunie).

Pentru promovarea standardelor de instruire şi aplicare a resuscitării cardio-pulmonare şi cerebrale la nivel naţional, în România funcţionează Consiliul Naţional de Resuscitare (CNRR). Aceasta este o organizaţie medicală ştiinţifică interdisciplinară, constituită în anul 1998 şi este membru asociat al Consiliului European de Resuscitare, activitatea sa în domeniul educaţiei în resuscitare desfăşurându-se după standardele ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation).

Focar de infecţie intraspitalicească la Spitalul Clinic Judeţean Mureş. Cinci pacienţi internaţi la ATI au murit

Un focar de infecție intraspitalicească, cu șase cazuri, din care cinci soldate cu deces, a fost identificat la nivelul Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş, a declarat, sâmbătă, dr. Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății, precizând că acestea au fost depistate și raportate în ultimele zile.

„Pacienţii aveau multiple patologii, erau pacienţi polispitalizaţi şi asupra lor, din cauza acestor patologii severe, au fost efectuate o serie de manevre şi proceduri invazive. Infecţiile despre care vorbim se referă la germeni cu rezistenţă mare la antibiotice. Vorbim aici de pioceanic şi acinetobacter. (…) Trebuie să vă comunic că, din analiza efectuată astăzi împreună cu colegii de la spital, Secţia de terapie intensivă este o secţie autorizată provizoriu şi care nu oferă condiţii tocmai optime pentru îngrijirea pacienţilor. Ca măsuri, deja din cursul zilei de joi, spitalul a decis ca să fie sistate toate internările în Secţia de terapie intensivă. Deja a început o activitate de curăţenie şi dezinfecţie în saloanele Secţiei de terapie intensivă”, a declarat secretarul de stat, potrivit Agerpres.

De asemenea, au mai fost decise o serie de măsuri care urmează să fie implementate imediat, cum ar fi continuarea acţiunii de curăţenie şi dezinfecţie în Secţia de terapie intensivă, cu mutarea provizorie a pacienţilor care sunt în continuare în aceasta.

„Am mai discutat necesitatea efectuării screening-ului bacteriologic al tuturor pacienţilor care se află încă internaţi în Secţia de terapie intensivă, pentru a ajunge să cunoaştem dacă mai există situaţii în care pacienţii au fost colonizaţi cu aceste două bacterii sau cu alte tipuri de bacterii. Nu în ultimul rând, am decis împreună cu managementul spitalului implementarea unui program continuu de screening la internare în cazul tuturor pacienţilor care sunt acceptaţi şi au nevoie de îngrijire în Secţia de terapie intensivă, precum şi screening-ul personalului care lucrează în această secţie”, a afirmat secretarul de stat.

Dr. Adriana Pistol a precizat că acest spital este unul dintre puţinele din ţară care raportează infecţiile asociate asistenţei medicale.

Comitetul de urgenţă al OMS evaluează dacă trebuie menţinut cel mai înalt grad de alertă în pandemia de COVID-19

La peste doi ani după ce a decretat urgenţa mondială, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a reunit, joi, Comitetul pentru pandemia de COVID-19 pentru a evalua dacă trebuie menţinut cel mai înalt grad de alertă în faţa virusului, relatează France Presse.

Comitetul se reuneşte o dată la trei luni pentru a face bilanţul şi a se decide dacă trebuie menţinută această măsură excepţională. OMS nu a precizat la ce dată vor fi publicate concluziile comitetului.

OMS a decretat alerta mondială – o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional în limbaj tehnic – în 30 ianuarie 2020.

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a calificat pentru prima oară, în 11 martie 2020, situaţia drept pandemie, iar liderii mondiali au părut să conştientizeze cu adevărat dimensiunea pericolului.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a subliniat joi, în faţa comitetului, că „nu am fost niciodată într-o poziţie mai bună pentru a pune capăt urgenţei sanitare mondiale”.

Directorul OMS a subliniat că numărul deceselor semnalate în fiecare săptămână este aproape de nivelul său cel mai scăzut înregistrat vreodată de la începutul pandemiei şi a evaluat că două treimi din populaţia mondială s-a vaccinat, între care 75% din personalul din sănătate şi persoanele vârstnice.

„Dar munca noastră nu s-a terminat încă”, a spus directorul OMS, explicând că există încă „mari disparităţi în ratele de vaccinae”: trei sferturi de persoane care trăiesc în ţări sărace nu au primit încă măcar o singură doză de vaccin.

Oficialul a subliniat, de asemenea, că cea mai mare parte a ţărilor a ridicat măsurile vizând limitarea propagării virusului şi a deplâns, din nou, că cea mai mare parte a ţărilor şi-a redus considerabil supravegherea epidemiei şi activităţile de depistare şi de secvenţiere a virusului, ceea ce împiedică experţii să-i urmărească mutaţiile.

În 13 octombrie, OMS înregistrase peste 620 milioane de cazuri confirmate oficial, număr fără îndoială foarte redus faţă de cel real, la fel ca şi cel de peste 6,5 milioane de decese înregistrate.

„Mai multe ţări în Europa semnalează în prezent o creştere a numărului de cazuri, spitalizări şi decese legate de COVID-19”, a indicat dr. Tedros. „Trebuia să ne aşteptăm la aceasta pentru că vremea se răceşte în emisfera nordică şi oamenii petrec mai mult timp împreună în interior”, a adăugat directorul OMS.

Studiu: Doza booster actualizată a vaccinului Pfizer a generat o creştere substanţială a nivelurilor de anticorpi neutralizanţi împotriva subvariantelor Omicron

Companiile Pfizer şi BioNTech au anunţat că vaccinul lor anti-COVID-19 ce a fost adaptat pentru a combate varianta Omicron a noului coronavirus a generat un puternic răspuns imunitar împotriva actualelor subvariante aflate în circulaţie, BA.5 şi BA.4, informează Reuters.

Potrivit celor două companii, datele medicale obţinute în urma unui studiu clinic la care au participat pacienţi adulţi au arătat că doza booster actualizată a acestui vaccin a determinat o creştere substanţială a nivelurilor de anticorpi neutralizanţi împotriva subvariantelor BA.4 şi BA.5.

Vaccinurile adaptate la Omicron produse de Pfizer şi de Moderna au fost autorizate deja în mai multe ţări, inclusiv în Statele Unite pentru adulţi şi, mai recent, pentru copii cu vârste de peste cinci ani.

Autorizaţia emisă în Statele Unite s-a bazat însă pe datele de siguranţă şi de eficienţă ale vaccinului original Pfizer, nu pe cele ale vaccinului adaptat pentru a combate BA.4 şi BA.5.

Datele preliminare publicate joi sugerează de asemenea că acest vaccin bivalent oferă probabil o protecţie mai bună împotriva subvariantelor Omicron în comparaţie cu vaccinul original.