22.6 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    A murit Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină, reputat medic cardiolog

    Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină, reputat medic cardiolog, s-a stins din viață, a anunțat, marți, Colegiul Medicilor din România (CMR).

    ”Sincere condoleanțe familiei doamnei Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină, reputat medic cardiolog, care s-a stins din viață! Cu o vastă experiență profesională, Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină a condus Clinica de Cardiologie a Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare ”Prof. Dr. C. C. Iliescu” București, ajutând nenumărați pacienți să își depășească suferința. De asemenea, în calitate de Șef Catedră Cardiologie la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București, Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină a îndrumat și format, ani la rând, generații de medici, pe care i-a ajutat, cu răbdare și dedicare, să înțeleagă Cardiologia”, a transmis Colegiul Medicilor din România, pe pagina de Facebook.

    Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină a publicat, de-a lungul anilor, numeroase cărți și articole în reviste de prestigiu.

    ”Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină a publicat o serie de cărți, dintre care volumul „Mic tratat de cardiologie” rămâne „piatra de temelie” în pregătirea studenților. Totodată, doamna profesor este autoarea a numeroase articole publicate în reviste de prestigiu, cu impact asupra întregii lumi medicale”, potrivit sursei citate.

    Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină a fost, în perioada 2002-2005, președintele Societății Române de Cardiologie.

    ”Nici strălucita carieră universitară, nici prestigiul de care se bucura în lumea medicală nu i-au alterat doamnei Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină modestia exemplară și perspectiva umană asupra bolii și a bolnavului. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, a mai transmis Colegiul Medicilor din România.

    1-7 august, Săptămâna mondială a alăptării

    Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 şi 7 august, în peste 120 de ţări, inclusiv România, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea.

    Sub sloganul ”Un pas spre alăptare-educație și sprijin”anul 2022 aduce în atenția decidenților și a populației necesitatea intervențiilor de informare și educare cu privire la importanța și beneficiile alimentației la sân.

    ”Deși alăptarea este forma biologică de hrănire a copilului în primii ani de viață, datele existente arată că ratele alăptării sunt mult sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, atât la nivel european (25%), global (41%), cât și la nivel național (12,6%)”, potrivit INSP.

    OMS și UNICEF accentuează faptul că alăptarea exclusivă la sân a nou-născuților este vitală pentru aceștia începând din primele momente de viață. În primele 6 luni de viață este recomandată hrănirea sugarilor cu lapte matern, continuând pentru o perioadă de doi ani sau mai mult, după începerea diversificării. Această practică recomandată este deosebit de importantă pentru creșterea și dezvoltarea optimă a nou-născutului.

    ”Alăptarea sugarului în prima oră de viață, îl protejează de infecții și reduce rata mortalității. Riscul de deces din cauza diareei și a altor infecții poate crește la sugarii care sunt parțial alăptați sau nu sunt alăptați. Mamele care nu  pot  iniția alăptarea în prima oră după naștere,  precum cele care nasc prin cezariană sau cele care au o situație medicală ce împiedică acest proces în prima oră după naștere, trebuie să fie susținute pentru a începe să alăpteze imediat ce o pot face”, potrivit sursei citate.

    Potrivit OMS, lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, arată www.who.int.

    Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), potrivit unui raport publicat în iulie 2018, intitulat „Capture the Moment”. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval.

    Raportul, care analizează date din 76 de ţări, arată că, în pofida importanţei iniţierii timpurii în alăptare, prea mulţi nou-născuţi sunt lăsaţi să aştepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuţilor prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creşterea numărului de operaţii de cezariană opţionale.

    Bilanț COVID-19: S-a dublat numărul de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Au fost raportate 38 de decese

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 11.696 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 6.494 mai multe față de ziua anterioară. 2.493 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 484 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.032 cu 126 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 277 persoane, cu 14 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 277 pacienți internați la ATI, 241 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 584 sunt minori, 578 fiind internați în secții, cu 55 mai puțini față de ziua anterioară și 6 la ATI, cu 1 mai mult față de ziua anterioară.

    Până astăzi, 66.049 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 01.08.2022 (10:00) – 02.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 38 decese ( 20 bărbați și 18 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 38 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 2 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 1 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 13 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 18 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    37 dintre pacienții decedați prezentau comorbidități și 10 erau vaccinați

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.162 teste RT-PCR ( 3.882 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.280 la cerere) și 29.684 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.321.718 teste RT-PCR și 10.783.479 teste rapide antigenice.

    Siamezi uniți în zona craniană, separați cu succes în Brazilia

    Medicii chirurgi din Brazilia au reușit să despartă, printr-o serie de operații complexe care au durat 33 de ore, doi frați siamezi care erau uniți în zona craniului.

    Operația de despărțire a siamezilor a fost una complicată din cauza faptului că gemenii aveau craniile fuzionate.

    Înainte de intervenția chirurgicală, medicii au petrecut luni de zile testând, cu ajutorul realității virtuale, diverse tehnici de operație.

    Gemenii siamezi, în vârstă de aproape patru ani, au fost separați după o serie de operații care au durat 33 de ore, la care au participat aproape 100 de cadre medicale.

    „Separarea cu succes a lui Bernardo și Arthur este o realizare remarcabilă a echipei de la Rio și un exemplu fantastic care dovedește de ce munca Gemini Untwined (organizație de caritate) este atât de valoroasă. Nu numai că le-am oferit un nou viitor băieților și familiei lor, dar am dotat echipa locală cu încrederea necesară pentru a relua cu succes o astfel de muncă complexă”, a declarat medicul care a condus operația, potrivit SkyNews.

    Separarea fraților Bernardo și Arthur a reprezentat una din cele mai complexe operații de despărțire a doi frați siamezi.

    Gemenii se recuperează în spital și vor fi ținuți sub observație timp de șase luni,  a precizat organizația de caritate.

    Studiu: Cercetătorii au identificat o genă care scade riscul de deces cauzat de COVID-19

    Un studiu, realizat de cercetători de la Universitatea Duisburg-Essen (UDE) din vestul Germaniei, a descoperit o genă care scade cu 35% riscul de deces cauzat de COVID-19, informează DPA.

    Studiul a monitorizat 1.570 de pacienţi care au fost diagnosticaţi cu noul coronavirus între 11 martie 2020 şi 30 iunie 2021, au precizat luni reprezentanţii universităţii germane.

    Dintre participanţii la studiu, 205 (13%) au prezentat doar simptome uşoare, 760 (48%) au fost internaţi în spitale, iar 292 (19%) au fost internaţi în secţii de terapie intensivă. O cincime (20%) dintre pacienţii monitorizaţi în cadrul acestui studiu au murit (313).

    Gena care a făcut ca rezultatul fatal al bolii să fie mai puţin probabil se numeşte GNB3 TT, o variantă pe care aproximativ 10% din populaţia Europei ar avea-o.

    GNB3 este o genă care decodează aşa-numitele proteine G, importante pentru mai multe procese din organism. Gena GNB3 „cauzează o activare a celulelor imunitare”, a explicat unul dintre autorii studiului, Birte Mohlendick.

    Această reacţie mai rapidă a sistemului imunitar „ar putea să explice motivul pentru care riscul de deces este atât de mult redus în cazul oamenilor care deţin această genă”, a adăugat cercetătoarea germană.

    Autorii studiului au ajuns totodată la concluzia că faptul de a fi tânăr şi absenţa unor boli preexistente, precum diabetul, îmbunătăţesc considerabil şansele unei persoane de a supravieţui infecţiei COVID-19.

    Noua variantă Omicron, care a apărut în toamna anului 2021, nu a fost inclusă în acest studiu, ce a fost publicat în revista Frontiers in Genetics.

    Institutul ”Prof. dr. C.C. Iliescu”: Incendiu la un corp de iluminat dintr-un laborator

    Un incendiu la un corp de iluminat dintr-un laborator aflat la etajul patru al Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare ”Prof. dr. C.C. Iliescu” s-a produs, marţi, fără a afecta pacienţii internaţi, a informat Biroul de presă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov (ISUBIF).

    În urma incendiului s-a degajat fum în interior, au precizat reprezentanţii ISUBIF.

    Potrivit sursei citate, nu au fost persoane evacuate.

    Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, actualizată de INSP

    Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) a fost actualizată, luni, de Institutul Național de Sănătate Publică.

    Astfel, criteriile clinice definesc orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome de tuse, febră, scurtarea respirației, debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei.

    Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

    Potrivit sursei citate, cazurile sunt clasificate astfel:

    • Caz posibil – Orice persoană care întrunește criteriile clinice
    • Caz probabil – Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat SAU Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic
    • Caz confirmat – Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

    Contactul direct este definit ca:

    • Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
    • Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
    • Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
    • Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
    • Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
    • Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

    ”Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 7 zile anterioare datei debutului. Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica nu este considerată contact direct”, precizează INSP.

    Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

    Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

    În acest sens putem avea următoarele situații:

    Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
    – Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
    – Debutul simptomelor în zilele 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

    Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
    – Debutul simptomelor în ziua 3-6 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

    Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
    – Debutul simptomelor în ziua 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

    Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
    – Debutul simptomelor în ziua ≥7 după internare.

    Potrivit INSP, există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 7 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

    ”Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate”, precizează INSP.

    Deces cauzat de COVID-19 

    Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultura etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

    Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de exremplu, cancer, afecțiuni hematologice etc.).

    Criterii pentru ințierea testării pentru SARS-CoV-2

    Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologică a contacților, implementarea măsurilor de prevenire și control al infecției, precum și colectarea informațiilor epidemiologice și clinice relevante, se arată în același document.

    Testările pot fi realizate prin tehnici de amplificare a acizilor nucleici (RT-PCR/NAAT) și/sau teste antigenice rapide pentru SARS-CoV-2. Testul RT-PCR este considerat „standard de aur”.

    „Pacienții pot fi testați și pentru alți patogeni respiratori, dar acest lucru nu trebuie sa intârzie testarea pentru SARS–CoV-2. Deoarece coinfecțiile sunt posibile, pacienții care îndeplinesc definiția de caz ar trebui testați pentru SARS-CoV-2 indiferent de prezența unui alt patogen respirator”, potrivit INSP

    Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus poate fi consultată AICI 

     

    Există trei tipuri de long COVID, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie. Care sunt simptomele

    Există trei ”tipuri” diferite de Long COVID, potrivit cercetătorilor britanici. Experţi de la King’s College din Londra au declarat că ar exista trei „subtipuri” ale COVID-19, fiecare cu propriul set de simptome.

    Cercetătorii au examinat 1.459 de pacienţi care trăiesc cu COVID-19 lung – definiţi de autorii studiului drept persoane care prezintă simptome timp de cel puţin 84 de zile după infectare – şi care au luat parte la studiul Zoe Health, potrivit Agerpres.

    Versiunea prepublicare a studiului, dată publicităţii de medRxiv, susţine că persoanele cu long COVID-19 ar fi împărţite în trei grupuri principale.

    Primul îi include pe indivizii cu simptome neurologice, inclusiv oboseală, gândire înceţoşată şi dureri de cap – întâlnite cel mai frecvent în rândul celor care s-au infectat la momentul la care tulpinile dominante erau alfa şi delta.

    Al doilea grup include pacienţi cu simptome respiratorii, inclusiv durere în piept şi dificultăţi de respiraţie. Aceste simptome au fost mai frecvente în rândul celor infectaţi în timpul primului val de coronavirus.

    Pacienţii din ultimul grup se confruntă cu o gamă variată de simptome, inclusiv palpitaţii cardiace, dureri musculare şi schimbări la nivelul pielii şi părului, potrivit King’s College.

    Potrivit cercetătorilor, aceste trei subtipuri au fost evidente în toate variantele.

    „Aceste date arată în mod clar că sindromul post-COVID-19 nu este o simplă afecţiune, ci pare să aibă mai multe subtipuri”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Claire Steves, de la King’s College din Londra.

    „Înţelegerea cauzelor care stau la baza acestor subtipuri poate ajuta la găsirea strategiilor de tratament. În plus, aceste date subliniază necesitatea ca serviciile de lungă durată pentru COVID-19 să încorporeze o abordare personalizată sensibilă la problemele fiecărui individ”, a adăugat ea.

    Dr. Liane Canas, de la aceeaşi universitate londoneză, de asemenea autoare principală a cercetării, a adăugat: „Aceste perspective ar putea contribui la dezvoltarea diagnosticului şi tratamentului personalizat pentru aceste persoane”.

    Botoşani: Un heliport pentru cazurile medicale urgente va fi construit de Inspectoratul General de Aviaţie

    Un heliport destinat elicopterelor care intervin pentru preluarea cazurilor medicale de maximă urgenţă va fi construit la Botoşani, în baza unui proiect implementat de Inspectoratul General de Aviaţie (IGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

    IGA a emis, luni, ordinul de începere a lucrărilor pentru noua pistă de aterizare sau decolare elicoptere, urmând ca lucrările, care costă 1,4 milioane de lei, să fie finalizate într-un termen de maximum patru luni, potrivit Agerpres.

    Inspectoratul General de Aviaţie are în vedere construcţia a şapte heliporturi în România şi Republica Moldova în cadrul proiectului „The CBC Romania-Moldova a safer area by improving the Mobile Emergency Service for Resuscitation and Extrication (SMURD) operating infrastructure, by increasing the level of training and maintaining the capacity of professional personnel to intervene in emergency situations SMURD 2”.

    Investiţiile sunt finanţate din fonduri europene, prin intermediul Programului Operaţional Comun 2014-2020 România – Republica Moldova.

    În România, heliporturile sunt prevăzute pentru municipiile Botoşani, Iaşi şi Galaţi, iar în Republica Moldova pentru Chişinău – două şi câte unul la Bălţi şi Cahul.

    Ministrul Sănătății despre infecţiile asociate asistenţei medicale: Facem un nou studiu să vedem care este situaţia

    Ministerul Sănătăţii va realiza anul acesta sau la începutul anului viitor un studiu privind infecţiile asociate asistenţei medicale, pentru a identifica nivelul real al acestora în spitalele din România și ratele de raportare.

    „Am făcut ultimul studiu în anul 2017 şi următorul o să fie făcut anul acesta sau la începutul anului viitor. (…) Procentul real a fost de 5,9%. (…) Acum facem un nou studiu să vedem care este situaţia şi să vedem care sunt măsurile administrative pe care Ministerul Sănătăţii le-a luat în ultimele şase luni, încât să putem să progresăm şi să ne apropiem de realitate. (…) Ministerul Sănătăţii are rol de reglementare, coordonare şi administrare”, a declarat, luni, ministrul Sănătății, într-o conferință de presă.

    Ministerul lucrează să schimbe mentalităţi la nivelul spitalelor şi să asigure cadrul organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, a adăugat Alexandru Rafila, precizând că nu este încurajată ascunderea acestor infecţii, ci raportarea lor pentru a se cunoaşte „realitatea”.

    „Noi nu încurajăm – şi au fost evaluaţi managerii câtorva spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii – în niciun fel ascunderea acestor infecţii. Dimpotrivă, vrem să ştim realitatea. Sunt manageri care performează foarte bine şi raportează 5% – 6% proporţii de infecţii. În indicatorii lor de performanţă nu există niciun fel de sancţiuni pentru raportarea acestor infecţii. Chiar ne gândeam, discutam cu doamna Adriana Pistol, dacă nu ar fi util să includem în cadrul acestor indicatori de performanţă un prag limită minim care este acceptabil pentru raportarea acestor infecţii. (…) Nu ne gândim la sancţiuni. Există deja reglementări privind neraportarea bolilor transmisibile în general. Dar între bolile transmisibile sunt şi infecţiile asociate asistenţei medicale. Sunt sancţiuni care sunt de natură pecuniară, care sunt ascendente din punct de vedere al cuantumului şi care se aplică celor din unitatea sanitară care nu raportează astfel de infecţii”, a explicat AlexandruRafila.

    Potrivit acestuia, ministerul vrea să asigure cadrul organizatoric şi profesional care să permită identificarea şi raportarea acestor infecţii.

    „Trendul a fost crescător în 2021 şi 2022, cu o creştere cu 55% a gradului de raportare pe trimestrul unu al anului 2021 şi trimestrul unu al anului 2022. Încă suntem departe, dar lucrăm”, a spus ministrul.

    Alexandru Rafila a amintit de ordinul de ministru care menţionează necesitatea existenţei unui laborator sau a unui compartiment de microbiologie în spitalele cu paturi.

    În urmă cu 2-3 ani, a adăugat Alexandru Rafila, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, au fost realizate, printr-un proiect cu fonduri norvegiene, cadrul strategic naţional şi planul naţional de acţiune pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi ghidurile de bună practică pentru specialităţile microbiologie, epidemiologie şi boli infecţioase.

    Astfel, s-a constituit un Comitet naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

    Ministrul a precizat că a fost actualizat şi Comitetul naţional pentru limitarea rezistenţei la antimicrobiene, care nu a mai funcţionat din anul 2018, an în care a fost înfiinţat.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.