1-7 august, Săptămâna mondială a alăptării

0
117

Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 şi 7 august, în peste 120 de ţări, inclusiv România, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea.

Sub sloganul ”Un pas spre alăptare-educație și sprijin”anul 2022 aduce în atenția decidenților și a populației necesitatea intervențiilor de informare și educare cu privire la importanța și beneficiile alimentației la sân.

”Deși alăptarea este forma biologică de hrănire a copilului în primii ani de viață, datele existente arată că ratele alăptării sunt mult sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, atât la nivel european (25%), global (41%), cât și la nivel național (12,6%)”, potrivit INSP.

OMS și UNICEF accentuează faptul că alăptarea exclusivă la sân a nou-născuților este vitală pentru aceștia începând din primele momente de viață. În primele 6 luni de viață este recomandată hrănirea sugarilor cu lapte matern, continuând pentru o perioadă de doi ani sau mai mult, după începerea diversificării. Această practică recomandată este deosebit de importantă pentru creșterea și dezvoltarea optimă a nou-născutului.

”Alăptarea sugarului în prima oră de viață, îl protejează de infecții și reduce rata mortalității. Riscul de deces din cauza diareei și a altor infecții poate crește la sugarii care sunt parțial alăptați sau nu sunt alăptați. Mamele care nu  pot  iniția alăptarea în prima oră după naștere,  precum cele care nasc prin cezariană sau cele care au o situație medicală ce împiedică acest proces în prima oră după naștere, trebuie să fie susținute pentru a începe să alăpteze imediat ce o pot face”, potrivit sursei citate.

Potrivit OMS, lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, arată www.who.int.

Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), potrivit unui raport publicat în iulie 2018, intitulat „Capture the Moment”. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval.

Raportul, care analizează date din 76 de ţări, arată că, în pofida importanţei iniţierii timpurii în alăptare, prea mulţi nou-născuţi sunt lăsaţi să aştepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuţilor prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creşterea numărului de operaţii de cezariană opţionale.

Articolul precedentBilanț COVID-19: S-a dublat numărul de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Au fost raportate 38 de decese
Articolul următorA murit Prof. Univ. Dr. Carmen Ginghină, reputat medic cardiolog