22.6 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Ministrul Rafila, despre evoluția pandemiei: La jumătatea lunii august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri COVID

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, luni, că la jumătatea lunii august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri COVID-19, însă nu exclude posibilitatea unui nou val al pandemiei la finalul anului. „Asta este ciclicitatea acestei infecţii, ne-am obişnuit cu ea. Avem perioade de acalmie, perioade de transmitere susţinută”, a subliniat ministrul.

    „Cred că la jumătatea lui august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri, dar, pe de altă parte, sigur, orice activitate, una care indică mai multă mobilitate, aglomeraţie în mijloace de transport în comun…Depinde foarte mult, însă, dacă în septembrie, când începe şcoala, folosim masca, mai ales că se mai şi răcoreşte, în mijloacele de transport în comun, eu cred în continuare că este elementul esenţial pentru ţinerea sub control a pandemiei”, a afirmat ministrul Sănătăţii, în cadrul unei conferințe de presă.

    Ministrul a precizat că este posibil un nou val al pandemiei de COVID-19, dacă una dintre tulpinile modificate ale virusului, care se transmite şi mai uşor, devine dominantă.

    „Am spus că văd această încetinire a numărului de cazuri şi stabilizarea unor indicatori la jumătatea lunii august. În toamnă e posibil să mai existe şi nu aş vrea să facem speculaţii, dar toată lumea foloseşte sau menţionează posibilitatea existenţei unui nou val pandemic spre sfârşitul anului dacă una dintre tulpinile modificate, care se transmite şi mai uşor, devine dominantă. Asta este ciclicitatea acestei infecţii, ne-am obişnuit cu ea. Avem perioade de acalmie, perioade de transmitere susţinută. Important este să nu avem cazuri grave şi să oferim asistenţă medicală ambulatorie şi acces la antivirale oamenilor în valurile pandemice”, a explicat Alexandru Rafila.

    MS: 5.202 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internați 263 de pacienți

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.202 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID- 19), cu 1.123 mai multe față de ziua anterioară. 1.040 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 189 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.158 cu 254 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 263 persoane, la fel ca în ziua anterioară. Din cei 263 pacienți internați la ATI, 229 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 638 sunt minori, 633 fiind internați în secții, cu 53 mai mulți față de ziua anterioară și 5 la ATI, la fel ca în ziua ziua anterioară.

    Până astăzi, 66.011 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 31.07.2022 (10:00) – 01.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 12 decese ( 8 bărbați și 4 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 12 decese, 1 au fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 6 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    11 dintre pacienții decedați prezentau comorbidități iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbiditați.

    Dintre cei 12 pacienți decedați, 3 au fost vaccinați

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 2.209 teste RT-PCR ( 1.539 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 670 la cerere) și 12.666 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.315.556 teste RT-PCR și 10.753.795 teste rapide antigenice.

    FABC, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar: România are nevoie de programe de screening

    În fiecare an, la 1 august este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) atrage atenția asupra nevoii urgente de a prioritiza screeningul și detecția precoce a cancerului bronhopulmonar în România prin inițierea de programe și politici publice menite să accelereze accesul la diagnostic și intervenții medicale în stadii timpurii, contribuind direct la salvarea de vieți.

    Potrivit sursei citate, cancerul pulmonar este cauza principală de deces prin cancer, fiind estimat ca la nivel global numărul de cazuri decese asociate acestui tip de cancer va crește la 2.38 milioane până în 2030 (la nivelul anului 2020 numărul de decese este de 1.8 milioane).

    “Astfel, fără acțiuni concrete, coordonate din partea tuturor actorilor relevanți din sistemul de sănătate, decesele cauzate de cancerul bronhopulmonar vor crește cu aproximativ 30% în doar 10 ani (2020-2030), respectiv ne vom confrunta cu peste 550.000 de noi decese cauzate de această boală, în fiecare an”, potrivit unui comunicat al FABC.

    Sursa citată afirmă că prevenția și supraviețuirea în cancerul bronhopulmonar sunt două obiective care pot fi atinse, cu o singură condiție: ca acesta să fie detectat în faze timpurii ale bolii, permițând implementarea de scheme terpeutice optime, cu beneficii dovedite pentru creșterea supraviețurii și creșterea calității vieții. “Schimbarea pe care detecția în stadii timpurii a bolii reușește să o genereze este una de-a dreptul uimitoare: rata de supraviețuire la 5 ani în cazul persoanelor care își detectează cancerul bronhopulminar în stadii timpurii este de 68% până la 92%; prin contrast, cancerul pulomnar detectat în stadii avansate are o rată de supraviețuire la 5 ani de mai puțin de 10%”.

    “În cancerul de plămâni bătălia pacienților se dă inca în zile de viață pe care le câștigă, nu în luni, și cu atât mai puțin în ani. În ultimul deceniu știința a avansat foarte mult, avem tratamente și tehnologii medicale de ultimă generație care pot schimba soarta unui pacient, dându-I acestuia ani de viață. Însă pentru ca pacientul cu cancer pulomnar să poată beneficia de aceste soluții salvatoare are de parcus o etapă esențială: detecția preoce. A venit momentul schimbării acestei realități sumbre”, afirmă Cezar Irimia, președinte FABC, citat în comunicat.

    Supraviețuirea în cancerul pulomnar poate fi o realitate prin implementarea de programe de screening și diagnostic precoce, subliniază FABC.

    “Cred cu tărie că prin implemetarea unor programe de screening si diagnostic precoce in cancerul pulomonar putem rezolva problemele pacienților. În România acest tip de cancer face în continuare victime majore: 83% din cei diagnosticați pierd lupta cu această formă de cancer. Adoptarea Planului Național de Combatere a Cancerului a aprins o luminiță la capătul tunelului. Acum a venit momentul ca împreună să implementăm prin acțiuni concrete schimbarea propusă prin Planul Național de Combatere a Cancerului și să facem o realitate din programele de screening și detecție precoce propuse în cadrul acestuia, pentru ca pacienții cu cancer pulmonar să aibă cu adevărat o șansă la viață”, a adăugat Cezar Irimia.

    În vederea îndeplinirii acestui deziderat, FABC are în vedere:

    • crearea unui Program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar prin LDCT (low-dose computer tomograf), prioritizând populațiile la risc de a dezvolta cancer pulmonar,
    • realizarea investigațiilor imagistice pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeutice (facilitarea/generalizarea accesului la examenul CT/RMN, PET/CT, desființarea Comisiei de aprobare a examinărilor PET-CT, aceasta fiind anacronică în contextul actual)
    • implementarea unui algoritm de observație și monitorizare pentru pacienții identificați cu noduli pulmonari incidenți în cadrul unor investigații imagistice uzuale realizate în contextul altor afecțiuni medicale.

    “Prin punerea în aplicare a acestor măsuri, noi, reprezentanții pacienților oncologici, considerăm că putem transforma viața persoanelor care trăiesc cu cancer bronhopulmonar din România. A venit momentul să acționăm azi, pentru un viitor mai bun pentru acești pacienți și familiile lor”, potrivit comunicatului citat.

    Variola maimuței: Primele decese înregistrate în afara Africii

    Primele decese, în afara Africii, la persoane infectate cu variola maimuţei au fost anunţate vineri, la un interval de câteva ore, de Spania şi Brazilia, fără să se ştie dacă virusul este într-adevăr cauza acestor două decese, relatează AFP.

    Acestea cresc la şapte numărul de decese înregistrate la nivel mondial din luna mai, primele cinci fiind raportate în Africa, unde boala este endemică şi a fost detectată pentru prima dată la om în 1970.

    În Brazilia, un bărbat de 41 de ani, bolnav de variolă, a murit joi la Belo Horizonte (sud-est), a anunţat vineri Secretariatul de Stat pentru Sănătate din statul Minas Gerais. El era „monitorizat în spital pentru alte afecţiuni clinice grave”, potrivit unui comunicat.

    „Este important de subliniat că avea comorbidităţi grave pentru a nu provoca panică în rândul populaţiei. Mortalitatea (legată de această boală) rămâne foarte scăzută”, a declarat un responsabil din domeniul sănătăţii, care a explicat că pacientul urma un tratament pentru cancer.

    În Spania, Ministerul Sănătăţii a anunţat, vineri, primul deces al unui pacient infectat cu această boală, o premieră în Europa, fără a preciza nici cauza, nici data decesului.

    Cu 4.298 de cazuri înregistrate, Spania este una dintre ţările cu cele mai multe cazuri de variola maimuţei din lume.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat sâmbăta trecută variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală, cel mai înalt nivel de alertă.

    Lista actualizată a Centrelor de evaluare COVID -19 din Bucureşti şi din ţară

    Lista actualizată a Centrelor de evaluare COVID -19 din Bucureşti şi din ţară a fost publicată de Ministerul Sănătăţii.

    În Bucureşti şi în judeţul Ilfov, centrele de evaluare COVID-19 sunt la:

    • Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”;
    • Spitalul Clinic „Sf. Maria”;
    • Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”;
    • Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu’;
    • Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”;
    • Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan”;
    • Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.Dr. Matei Balş”;
    • Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr.Victor Babeş”;
    • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”;
    • Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”;
    • Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
    • Spitalul Clinic Judeţean Ilfov;
    • Spitalul de Obstretică Ginecologie Buftea.

    Detalii despre programul de funcționare pot fi consultate AICI

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, centre de recoltare COVID-19 în Bucureşti şi judeţul Ilfov sunt la:

    • Spitalul Clinic CF2
    • Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”;
    • Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
    • Spitalul Clinic „Sf. Maria”;
    • Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.Dr.Matei Balş”;
    • Spitalul Clinic Judeţean Ilfov;
    • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”;
    • Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ştefan”;
    • Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Tropicale „Dr.Victor Babeş”;
    • Spitalul Clinic Colţea – Policlinica pentru Sportivi;
    • Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof.Dr.Alexandru Obregia”;
    • Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
    • Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională „Prof.Dr.Dorin Hociotă”;
    • Institutul Naţional de Sănătate Publică;
    • Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”;
    • Spitalul de Obstretică Ginecologie Buftea.

    Detalii despre programul de funcționare pot fi consultate AICI

    De asemenea, Ministerul Sănătăţii a actualizat și lista centrelor naționale de evaluare COVID-19. Detalii despre datele de contact și programul de funcționare AICI.

    FORO, semnal de alarmă legat de modul în care trebuie acţionat pentru controlul obezităţii

    Forumul Român de Obezitate (FORO) trage un semnal de alarmă legat de modul în care trebuie acţionat pentru controlul obezităţii. ”Orice decizie medicală şi terapeutică trebuie luată doar împreună cu medicul curant, cel care poate recomanda medicamente pe bază de prescripţie medicală”, subliniază FORO.

    ”Toate tratamentele disponibile în România în prezent pentru controlul greutăţii pe termen lung sunt indicate ca adjuvant la un regim alimentar hipocaloric şi o activitate fizică crescută, pentru scădere ponderală la pacienţi”, potrivit unui comunicat, transmis, vineri, de Forumul Român de Obezitate.

    Reacția FORO vine după ”apariţia în spaţiul public a unor articole care demonstrează o înţelegere simplistă şi inadecvată a acestei boli, fără prezentarea contextului genetico-psiho-social al incidenţei acestei boli şi a mecanismelor complexe ale controlului ei”.

    „Este responsabilitatea noastră, a tuturor (…) să determinăm o schimbare reală privind înţelegerea şi tratarea acestei afecţiuni. Nu trebuie să lăsăm să circule informaţiile scoase din context, trunchiate sau nedocumentate ştiinţific care să inducă în eroare pacienţii, cu riscuri majore pentru sănătatea acestora”, a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu, membru FORO şi preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, citat în comunicat.

    „Fac un apel la profesioniştii din domeniul sănătăţii să se informeze temeinic cu privire la medicamentele care sunt autorizate în România pentru diabet şi obezitate şi să le prescrie numai conform indicaţiilor din prospect şi doar pacienţilor care necesită tratament medicamentos”, a mai declarat prof. dr. Nicolae Hâncu.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport în care avertizează că o „epidemie” de exces ponderal şi obezitate face ravagii în Europa şi este responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, echivalentul a 13% din totalul acestora. De asemenea, în 2021 Comisia Europeană a recunoscut obezitatea ca boală cronică, asumându-şi angajamentul de a o prioritiza ca patologie netransmisibilă, cu obiectivul de a pune bazele unor sisteme mai reziliente de sănătate în Uniunea Europeană.

    „În România, peste 4 milioane de oameni suferă de obezitate, ceea ce reprezintă o prioritate de sănătate publică ce nu trebuie tratată superficial şi senzaţionalist. Avem nevoie de politici publice adecvate, care vizează prevenţia şi o abordare medicală integrată, dar şi de campanii profesioniste şi responsabile de informare”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, membru FORO şi preşedintele Societăţii Române de Endocrinologie, citată în comunicat.

    Președintele Asociaţiei Române de Educaţie în Diabet și membru FORO, prof. dr. Cornelia Bala, subliniază că este nevoie de o educare a pacienţilor şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la medicamentele autorizate pentru tratamentul tulburărilor metabolice.

    „FORO consideră că este nevoie de o cât mai bună informare şi educare a pacienţilor şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la medicamentele autorizate pentru tratamentul tulburărilor metabolice şi îi încurajează pe aceştia să consulte periodic site-urile societăţilor medicale de specialitate pentru a fi la curent cu cele mai recente indicaţii aprobate, în scopul prevenirii administrării incorecte a acestora”, a declarat prof. dr. Cornelia Bala, potrivit comunicatului citat.

    Potrivit sursei citate, obezitatea este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică ale secolului, afectând calitatea vieţii şi sănătatea unui procent însemnat de adulţi, adolescenţi şi copii. În România, 31,4% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate, 34,6% din populaţia României e afectată de suprapondere, iar 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea

     

     

    Variola maimuței: Un nou caz confirmat în România, la un bărbat de 51 de ani

    Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România, informează Ministerul Sănătății.

    Potrivit sursei citate, este vorba despre un bărbat de 51 de ani din Giurgiu.

    ”Starea lui de sănătate este bună și se află în izolare la domiciliu”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

    Până în prezent, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței 21 de pacienți.

    Prima prelevare de organe din acest an la Spitalul Județean Timișoara, de la un pacient în moarte cerebrală

    Prima prelevare de organe din acest an la Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Timişoara este programată vineri după amiaza, de la un pacient donator aflat în moarte cerebrală, care a fost internat în urmă cu două săptămâni, în stop cardiorespirator.

    Potrivit managerului unității medicale, pacientul avea 37 de ani şi a sosit în stare foarte gravă, fiind declarată moartea clinică.

    Rinichii şi ficatul prelevate de la pacientul donator vor fi transplantate unor bolnavi din Cluj şi Bucureşti.

    „De la internare, medicii au fost rezervaţi în privinţa prognosticului. A fost admis pentru internare cu diagnostic de stop cardiorespirator prin infarct miocardic stentat în 14 iulie. Starea de sănătate i s-a agravat, iar joi a intrat în moarte cerebrală. Întreaga sa familie a consimţit ca organele sănătoase, ficat şi rinichi, să fie donate celor care au nevoie”, a declarat dr. Georgiana Bobouţanu, coordonator transplant.

    Prelevarea organelor va avea loc în blocul operator II al Spitalului Judeţean Timişoara, coordonat de dr. Andreea Raţă, membru al echipei de transplant, care este formată din şapte medici ai spitalului timişorean şi medici sosiţi în această dimineaţă de la Bucureşti şi Cluj, care vor prelua organele prelevate.

    MS: 8.831 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 28 decese, în ultimele 24 de ore. 266 de pacienți, la ATI

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.831 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 508 mai puține față de ziua anterioară. 1.688 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 296 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.757 cu 48 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 266 persoane, cu 13 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 266 pacienți internați la ATI, 230 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 590 sunt minori, 586 fiind internați în secții, cu 21 mai puțin față de ziua anterioară și 4 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 65.963 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 28.07.2022 (10:00) – 29.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 28 decese ( 21 bărbați și 7 femei), dintre care 1 deces raportat anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 28 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 10 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 12 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toți pacienții care au decedat prezentau comorbidități și 20 erau nevaccinați.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.942 teste RT-PCR ( 2.992 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.950 la cerere) și 20.669 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.305.490 teste RT-PCR și 10.712.881 teste rapide antigenice.

    Rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României la finele lunii martie 2022

    Numărul total de persoane cu dizabilităţi era, la finele lunii martie 2022, de 867.474, rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României fiind de 3,95%, conform statisticilor Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

    Dintre acestea, 98,09% (850.942 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 1,91% (16.532 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de MMSS prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, potrivit Agerpres.

    Faţă de rata de 3,95% persoane cu dizabilităţi la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate.

    Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (73.652 persoane) urmat de judeţul Prahova (38.151 persoane) şi Argeş (32.100 persoane), iar cel mai mic număr se înregistra în judeţul Covasna (6.461 persoane).

    Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

    Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta 72,77% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă, a rezultat că 52,74% erau persoane cuprinse între 18-64 ani (415.675 persoane) şi 47,26% aveau peste 65 ani (372.416 persoane).

    Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, gradele de handicap sunt: grav, accentuat, mediu şi uşor.

    Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 40,45% din total (faţă de 40,07% la 31 martie 2021), cele cu handicap accentuat 47,23% (faţă de 48,08% la 31 martie 2021) iar cele cu handicap mediu şi uşor 12,32% (faţă de 11,85% la 31 martie 2021).

    Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 31 martie 2022 era de 539 (faţă de 510 la 31 martie 2021), dintre care 484 rezidenţiale (faţă de 455 la 31 martie 2021) şi 55 nerezidenţiale – de zi (faţă de 55 la 31 martie 2021).

    Conform datelor MMSS, peste patru cincimi (86,15%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau: centre de îngrijire şi asistenţă (37,81%), având 7.531 de beneficiari, locuinţe protejate (31,40%), având 1.052 de beneficiari şi centre de abilitare şi reabilitare (16,94%) cu 2.877 beneficiari. Aceştia reprezentau 69,32% din numărul total de 16.532 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale.

    Un număr semnificativ de beneficiari se aflau şi în cele 34 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 3.557 persoane (21,52%).

    Din cele 484 instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, 68 erau centre cu peste 50 de beneficiari (6.955). Aceste centre se află în proces de restructurare, menţionează MMSS.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.