Câte persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal. Datele INSP

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal. Datele INSP

Peste 400.000 persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

”Pănă la data de 09.10.2022 au fost vaccinate antigripal 401.785 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății”, potrivit INSP.

Potrivit sursei citate, în săptămâna 3 – 9 octombrie, au fost raportate la nivel național 98 de cazuri de gripă clinică, comparativ cu 29 de cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.

La nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 59.564, comparativ cu 47.900, în aceeașo perioadă a anului trecut.

”Nu s-au raportat cazuri confirmate de gripă”, mai precizează sursa citată.

Variola maimuței: Peste 70.000 de cazuri, înregistrate la nivel mondial

Mateescu Cristi
-
0
Variola maimuței: Peste 70.000 de cazuri, înregistrate la nivel mondial

Peste 70.000 de cazuri de variola maimuţei au fost înregistrate de la începutul epidemiei, în mai, a anunţat miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a făcut apel la prudenţă chiar dacă numărul de cazuri noi este în scădere, informează AFP.

Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunţat că în acest an au fost înregistrate 26 de decese şi peste 70.000 de cazuri de contaminare, 42.000 dintre acestea fiind în Americi şi aproape 25.000 în Europa.

„La nivel global, numărul cazurilor este în scădere, însă săptămâna trecută 21 de ţări au asistat la o creştere, în special în regiunea Americilor, care reprezintă aproape 90% dintre cazurile din ultima săptămână”, a spus directorul OMS la o conferinţă de presă de la Geneva.

„O epidemie care încetineşte poate fi o epidemie mai periculoasă, pentru că putem crede că s-a încheiat criza şi să reducem prudenţa”, a adăugat el confirmând că organizaţia pe care o conduce colaborează cu statele în vederea creşterii capacităţilor acestora de monitorizare epidemică.

„Suntem îngrijoraţi de numărul de cazuri din Sudan, în special în taberele de refugiaţi de la graniţa cu Etiopia”, a adăugat el.

„Ca şi COVID-19, variola maimuţei rămâne o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional (USPII), iar OMS va continua să o trateze ca atare”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

De la începutul epidemiei, 107 ţări membre OMS au înregistrat cazuri noi. Un număr de 39 dintre acestea nu au raportat pacienţi noi în ultimele 21 de zile.

SUA (26.723), Brazilia (8.147), Spania (7.209), Franţa (4.043), Marea Britanie (3.654), Germania (3.640), Peru (2.587), Columbia (2.453), Mexic (1.968) şi Canada (1.400) sunt cele mai afectate zece ţări din lume şi reprezintă 87% din cazuri.

Cazurile de variola maimuţei au crescut brusc de la începutul lunii mai, în afara ţărilor africane unde această boală este de mult timp endemică, în rândul bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi.

Conform datelor OMS, 97% dintre cazuri au fost bărbaţi cu vârsta medie de 35 de ani, iar 49% erau SIDA pozitivi.

Boala provoacă febră, dureri musculare şi leziuni cutanate.

Contract pentru 130.000 de doze de vaccin hepatitic B, semnat de Ministerul Sănătății

Mateescu Cristi
-
0
Contract pentru 130.000 de doze de vaccin hepatitic B, semnat de Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătăţii a semnat, marţi, contractul în baza căruia vor fi livrate, până la jumătatea lunii noiembrie, 130.000 de doze de vaccin hepatitic B.

„Potrivit acordului, dozele vor ajunge în ţara noastră până la jumătatea lunii noiembrie. Din datele Institutului Naţional de Sănătate Publică, reiese că în acest moment, la nivel naţional, există un stoc de aproximativ 17.500 doze de vaccin”, informează  Ministerului Sănătăţii.

În ceea ce priveşte vaccinul hexavalent, procedura de licitaţie este în curs de finalizare şi în cel mult trei săptămâni se va încheia acordul-cadru valabil pentru o perioadă de patru ani.

Ministerul Sănătăţii estimează că prima tranşă de vaccin va fi livrată, de asemenea, în luna noiembrie. Potrivit INSP, există un stoc de aproximativ 64.000 doze de vaccin hexavalent.

Conform legislaţiei actuale, se fac redistribuiri de doze de vaccin până la soluţionarea situaţiei.

„Numărul mediu lunar de copii beneficiari este de aproximativ 15.000”, se arată în comunicat.

Vaccinul hepatitic B se administrează în maternităţi, în primele 24 de ore de la naştere, iar vaccinul hexavalent se administrează la 2, 4 şi 11 luni.

Particule toxice prezente în aerul poluat, descoperite în plămânii şi creierul bebeluşilor nenăscuţi

Mateescu Cristi
-
0
Particule toxice prezente în aerul poluat, descoperite în plămânii şi creierul bebeluşilor nenăscuţi

Particule prezente în aerul poluat au fost descoperite pentru prima dată în plămânii şi creierele în curs de dezvoltare ale copiilor nenăscuţi.

O nouă cercetare, efectuată la Universitatea din Aberdeen, Scoţia, şi la Universitatea din Hasselt, Belgia, stârneşte îngrijorări cu privire la riscul ca poluarea toxică a aerului să afecteze în mod direct dezvoltarea copiilor în perioada intrauterină.

Nanoparticulele (particule fine) numite carbon negru, prezente în aerul poluat, au fost studiate de oamenii de ştiinţă în încercarea de a afla dacă acestea pot putea ajunge la făt.

Descoperirile demonstrează nu doar că placenta este expusă la particulele prezente în aerul poluat, ci şi că aceste nanoparticule ajung la făt în perioada intrauterină încă din primul trimestru de sarcină.

Particulele au fost identificate în interiorul organelor în curs de dezvoltare ale fătului, inclusiv în ficat, plămâni şi creier.

Carbonul negru este un compus negru al funinginii care este eliberat în aer de motoarele maşinilor, centrale pe bază de cărbune şi alte surse care ard combustibili fosili.

Studii anterioare au demonstrat că acest carbon negru a fost descoperit în interiorul placentei, însă nu au existat dovezi solide – până în prezent – conform cărora particulele pot pătrunde prin aceasta ajungând în corpul fătului.

Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de potenţialele consecinţe ale acestor particule asupra sănătăţii copiilor nenăscuţi.

„Cu toţii ne-am făcut griji că, în cazul în care nanoparticulele ajung în făt, ar putea să afecteze în mod direct dezvoltarea acestuia în uter. Ceea ce am demonstrat pentru prima dată este că nanoparticulele de carbon negru din aerul poluat nu doar că pătrund în placentă încă din primul şi al doilea trimestru, ci îşi croiesc apoi drum în organele fătului aflat în curs de dezvoltare,  inclusiv în ficat şi plămân”, a declarat profesorul Paul Fowler de la Universitatea din Aberdeen, care a colaborat la această cercetare.

Cercetătorul a adăugat că „mai îngrijorător de atât este faptul că aceste particule de carbon negru ajung şi în creierul uman aflat în curs de dezvoltare”, precizând că „aceasta înseamnă că este posibil ca aceste nanoparticule să interacţioneze în mod direct cu sistemele de control din organele şi celulele fetale umane”.

„Ştim că expunerea la poluarea atmosferică în timpul sarcinii şi copilăriei a fost asociată cu copii morţi la naştere, naştere prematură, bebeluşi cu greutate redusă şi tulburări de dezvoltare a creierului, cu consecinţe ce persistă pe tot parcursul vieţii”, a declarat profesorul Tim Nawrot de la Universitatea din Hasselt.

Nawrot a adăugat că autorităţile de reglementare din domeniul calităţii aerului ar trebui să „acţioneze pentru a proteja etapele cele mai predispuse (la poluare) ale dezvoltării umane”.

Cabinetele de medicină de familie pot deschide puncte secundare de lucru în mediul rural în aceeaşi localitate sau unde există deficit de medici 

Mateescu Cristi
-
0
Cabinetele de medicină de familie pot deschide puncte secundare de lucru în mediul rural în aceeaşi localitate sau unde există deficit de medici 

Cabinetele de medicină de familie vor putea deschide puncte secundare de lucru în mediul rural în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau în alte unităţi unde există deficit de medici.

Actul normativ, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 75 din Legea nr. 95/2006, a fost promulgat, luni de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit sursei citate, cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracţionat de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază.

„Punctele de lucru pot fi deschise în mediul rural în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau în alte unităţi unde există deficit de medici stabilit de către o comisie organizată la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, alcătuită din: un reprezentant al casei de asigurări de sănătate judeţene sau al municipiului Bucureşti; un reprezentant al direcţiei de sănătate publică judeţene sau al municipiului Bucureşti; un reprezentant al colegiului judeţean al medicilor sau al municipiului Bucureşti”, prevede legea promulgată.

Actul normativ mai stipulează că serviciile medicale prestate în aceste puncte secundare sunt decontate în integralitate, conform legislaţiei în vigoare, indiferent dacă au fost prestate de către medicul de familie titular al cabinetului sau de către medicii angajaţi ai cabinetului.

„Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi şi stimulente aferente înfiinţării şi funcţionării punctului secundar de lucru, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare”, conform sursei citate.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al punctului secundar de lucru un contract civil în care să se consemneze drepturile şi obligaţiile părţilor. Aceste prevederi se aplică şi punctelor de lucru deja înfiinţate.

Potrivit actului normativ, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor modifica normele de aplicare ale Contractului-cadru în acord cu prevederile din prezenta lege.

Peste 5.400 de cazuri noi de persoane infecatate cu SARS-CoV-2 și 50 decese, în ultima săptămână

Mateescu Cristi
-
0
Peste 5.400 de cazuri noi de persoane infecatate cu SARS-CoV-2 și 50 decese, în ultima săptămână

50 de decese în rândul pacienţilor cu COVID-19 au fost raportate în săptămâna 3-9 octombrie, a anunțat Ministerul Sănătăţii.

În aceeași perioadă, au fost înregistrate 5.429 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere faţă de săptămâna precedentă când au fost 7.682 cazuri noi.

De asemenea, în săptămâna 3-9 octombrie, au fost efectuate peste 16.884 teste RT-PCR şi 71.548 teste rapide antigenice.

Totodată, 1.164 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt la pacienţi reinfectaţi.

Variola maimuței: Șase persoane, vaccinate până acum în România

Mateescu Cristi
-
0
Variola maimuței: Șase persoane, vaccinate până acum în România

Șase persoane au fost vaccinate în România până în prezent împotriva variolei maimuţei, informează, luni, Ministerul Sănătăţii.

Potrivit sursei citate, în ultima săptămână, în România, nu au fost confirmate noi cazuri de variola maimuţei.

„Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în total șase persoane au fost vaccinate împotriva variolei maimuţei”, precizează sursa citată.

Până în prezent, în România au fost înregistrate 40 cazuri de îmbolnăvire cu variola maimuţei

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână

Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 3 – 9 octombrie, au fost administrate 1.140 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 232 – prima doză, 260 – doza a doua, 443 – a treia doză şi 205 – doza a patra.

Din numărul total de doze administrate, 9 au fost Pfizer Pediatric.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.896.277 doze de vaccin pentru 8.138.610 de persoane.

Potrivit sursei citate, 8.127.089 de persoane au primit schema completă, 2.627.789 au fost imunizate cu doza a treia şi 20.726 cu doza a patra.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.068 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.243 de tip local şi 17.825 de tip general.

10 octombrie, Ziua mondială a sănătăţii mintale

Mateescu Cristi
-
0
10 octombrie, Ziua mondială a sănătăţii mintale

Ziua mondială a sănătăţii mintale este marcată în fiecare an la 10 octombrie. Această zi a fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) este singura organizaţie internaţională multidisciplinară care se ocupă de toate aspectele sănătăţii mintale. A fost fondată în 1948 pentru a promova, printre toţi oamenii şi naţiunile, prevenirea tulburărilor psihice şi emoţionale, tratamentul şi îngrijirea adecvată a celor cu astfel de tulburări şi promovarea sănătăţii mintale. WFMH este un ONG în statut consultativ cu Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ECOSOC) din 1963, în relaţii oficiale cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi în asociere oficială cu Departamentul de Informaţii Publice al ONU (DPI), conform site-ului https://wfmh.global/.

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală lansează campania Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, tema din 2022 fiind „Make Mental Health and Well-Being for All a Global Priority”.

Potrivit WFMH, sunt necesare investiţii mai mari în sănătatea mintală pentru ca toată lumea, oriunde ar locui, să aibă acces la îngrijirea sănătăţii mintale. Investiţiile insuficiente în sănătatea mintală au lăsat mari lacune de tratament la nivel global. Sănătatea mintală este o investiţie şi nu o cheltuială şi ar trebui să i se acorde prioritate, conform site-ului amintit.

Decalajul de tratament rămâne mare: 50% dintre persoanele cu tulburări mintale din ţările cu venituri ridicate şi 85% dintre persoanele din ţările cu venituri mici şi medii nu au acces la tratament. „Sistemele fragile de sănătate nu au reuşit să soluţioneze sau să facă faţă lacunelor mari de tratament şi necesităţii îngrijirii sănătăţii mintale”, potrivit WFMH.

„Ziua mondială a sănătăţii mintale nu este doar un eveniment de o zi, ci oferă ocazia şi avantajul de a atrage atenţia guvernelor, donatorilor, factorilor de decizie politică şi tuturor părţilor interesate, pentru a asigura acţiuni pentru investiţii mai mari în sănătatea mintală”, conform sursei citate.

În 30 septembrie 2021, la Bruxelles (Belgia), a avut loc lansarea Coaliţiei paneuropene de sănătate mintală. Cu acest prilej, dr. Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa, declara că „începem să ne unim forţele pentru a ne întări exact de unde începe totul: sănătatea şi bunăstarea noastră mintală”, potrivit site-ului https://www.euro.who.int.

În opinia sa, Coaliţia pentru Sănătate Mintală ar trebui să fie „un catalizator al speranţei, al speranţei schimbării la toate nivelurile”, pentru că „la nivel individual, speranţa este substanţa interioară necesară în călătoria sănătăţii mintale şi a bunăstării; la nivel comunitar, speranţa întăreşte şi încurajează credinţa colectivă în investiţiile în acţiuni şi iniţiative care să asigure impact pozitiv semnificativ şi susţinut asupra factorilor sociali şi a altor factori determinanţi ai sănătăţii mintale”, mai precizează site-ul https://www.euro.who.int.

Liga Română pentru Sănătate Mintală atrage atenţia că tulburările mintale pot lovi pe oricine, neţinând cont de vârstă, statut economic, rasă, crez sau culoarea pielii.

„În ultimul secol, medicina a făcut progrese incredibile în a înţelege, a vindeca şi a elimina cauzele multor suferinţe, incluzând tulburările mintale. În timp ce doctorii încearcă să descifreze unele din misterele creierului uman, multe dintre funcţiile sale rămân o adevărată enigmă. Totuşi, cercetătorii au descoperit că multe dintre bolile mintale apar ca rezultat al unor dezechilibre chimice la nivelul creierului. Aceste dezechilibre pot fi moştenite sau se pot dezvolta ca urmare a stresului excesiv sau abuzului de substanţe. Un lucru uşor trecut cu vederea – ca şi celelalte organe ale corpului, creierul este vulnerabil în faţa bolilor. Oamenii care suferă de tulburări mintale se comportă deseori diferit: de la tristeţe extremă şi nervozitate, până la, în cazuri mai severe, halucinaţii şi izolare totală. În loc să fie acceptaţi şi trataţi cu compasiune, cei care suferă de boli mintale pot avea parte de ostilitate, discriminare şi stigmatizare”, scrie site-ul Ligii Române pentru Sănătate Mintală, http://www.lrsm.org.ro/.

Totodată, Liga aminteşte că recuperarea este posibilă, simptomele pot fi reduse sau eliminate, dacă bolnavul beneficiază de asistenţă şi tratament.

„Mobilizându-ne, învăţând să avem grijă de noi şi beneficiind de servicii profesionale, oamenii pot depăşi afecţiunile cauzate de bolile mintale”, precizează site-ul Ligii Române pentru Sănătate Mintală.

Studiu: Cancerul hepatic este una dintre primele trei cauze de deces din cauza cancerului în 46 de ţări

Mateescu Cristi
-
0
Studiu: Cancerul hepatic este una dintre primele trei cauze de deces din cauza cancerului în 46 de ţări

Numărul persoanelor care dezvoltă sau mor din cauza unui cancer hepatic la nivel mondial va creşte cu peste 55% până în 2040, dacă nu se vor depune mai multe eforturi pentru a lupta împotriva acestei boli adesea prevenibile, potrivit unei analize realizate de oameni de ştiinţă ai Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), relatează AFP.

Aproximativ 905.700 de persoane au fost diagnosticate cu cancer hepatic şi 830.200 au murit din cauza acestei boli la nivel mondial în 2020, se arată în studiul publicat de IARC, o ramură a Organizaţiei Mondiale a Sănăţii (OMS), cu sediul la Lyon.

În ritmul actual, 1,4 milioane de persoane vor fi diagnosticate şi 1,3 milioane vor muri de cancer hepatic până în 2040, potrivit analizei.

Aceasta ar reprezenta o creştere cu aproximativ 500.000, atât a numărului de cazuri, cât şi a numărului de decese pe an, „cu excepţia cazului în care se va obţine o scădere substanţială a numărului de cancere hepatice prin prevenirea primară”, a declarat epidemiologul IARC Harriet Rumgay, autorul principal al studiului publicat în „Journal of Hepatology”.

Potrivit studiului, cancerul hepatic este una dintre primele trei cauze de deces din cauza cancerului în 46 de ţări – şi se află în primele cinci în aproape 100 de ţări.

Cel mai mare număr de cazuri şi de decese din cauza cancerului hepatic se înregistrează în Asia de Est şi de Sud-Est şi în Africa de Nord.

„Acest cancer poate fi prevenit în mare măsură dacă sunt depuse eforturi de control – principalii factori de risc fiind virusul hepatitei B, virusul hepatitei C, consumul de alcool, excesul de greutate şi afecţiunile metabolice, inclusiv diabetul de tip 2”, a declarat coautoarea studiului, Isabelle Soerjomataram, într-un comunicat.

Previziunea sumbră a studiului ilustrează necesitatea de a intensifica progresele în lupta împotriva hepatitei B şi C, care au fost stopate de pandemia de COVID-19, au mai spus cercetătorii, cerând mai multe vaccinări, testări şi tratament.

Harriet Rumgay a cerut, de asemenea, „măsuri pentru reducerea consumului de alcool al populaţiei şi pentru a reduce creşterea prevalenţei diabetului şi a obezităţii”.

1...547548549...3.333Pagina 548 din 3.333