22.6 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Al patrulea pacient vindecat de HIV printr-un transplant de celule stem

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Al patrulea pacient vindecat de HIV printr-un transplant de celule stem

    Cel mai vârstnic pacient din lume vindecat de HIV este un bărbat de 66 de ani care a fost supus unui transplant de celule stem pentru a fi tratat de leucemie, informează Reuters.

    În timp ce acel transplant era programat pentru a trata leucemia cu care fusese diagnosticat pacientul de 66 de ani, medicii săi au căutat un donator care să prezinte o rezistenţă naturală la HIV, virusul care declanşează SIDA. Acest mecanism a fost deja utilizat cu succes şi a dus la vindecarea de HIV a „Pacientului din Berlin”, Timothy Ray Brown, în 2007.

    Noul pacient, cel de-al patrulea din lume care a fost vindecat folosind această metodă, a fost denumit „Pacientul din City of Hope”, după numele clinicii americane din Duarte, California, în care a fost tratat. El nu a dorit ca identitatea lui să fie dezvăluită.

    Pe lângă faptul că este cel mai vârstnic pacient vindecat de HIV, el este în acelaşi timp pacientul care a trăit cel mai mult cu acest virus, fiind diagnosticat în 1988 cu o afecţiune descrisă de el drept „o condamnare la moarte”, care i-a ucis deja pe mulţi dintre prietenii lui.

    Pacientul tratat în clinica din Duarte a urmat o terapie antiretrovirală (ART) pentru a-şi ţine boala sub control timp de peste 30 de ani.

    Medicii americani care au prezentat aceste date înainte de întrunirea din 2022 a International AIDS Society (IAS) au spus că acest caz a deschis noi perspective pentru ca pacienţii vârstnici diagnosticaţi cu HIV şi cancere sangvine să aibă acces la noul tratament, în special datorită faptului că recentul donator de celule stem nu era un membru al familiei pacientului care s-a vindecat de HIV.

    Sharon Lewin, preşedintele-ales al IAS, a spus că tratamentul utilizat reprezintă „Sfântul Graal” în medicină şi că acest caz oferă „o speranţă continuă şi o inspiraţie” pentru oamenii diagnosticaţi cu HIV şi pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, deşi este puţin probabil ca el să fie o opţiune validă pentru cei mai mulţi dintre pacienţii seropozitivi din cauza riscurilor pe care le implică această procedură.

    Oamenii de ştiinţă cred că metoda are succes deoarece celulele stem ale donatorului prezintă o mutaţie genetică specifică şi rară, graţie căreia donatorul nu deţine receptorii folosiţi de HIV pentru a infecta celulele umane.

    După transplantul din urmă cu trei ani şi jumătate, realizat după şedinţe de chimioterapie, pacientul internat în clinica City of Hope a încetat tratamentul ART în martie 2021. În prezent, el se află în remisiune de peste un an atât pentru HIV, cât şi pentru leucemie, au explicat medicii americani.

    Miercuri, medici din Spania au prezentat la rândul lor detalii despre o femeie de 59 de ani, membră a unui grup rar de pacienţi, denumiţi „controlori post-tratament”. Aceşti pacienţi pot să menţină concentraţii nedetectabile de HIV în organismele lor după ce încetează tratamentul ART, oferind astfel indicii pentru obţinerea unui tratament potenţial, a dezvăluit Sharon Lewin.

    Înaintea conferinţei IAS, care începe vineri, Programul comun al Naţiunilor Unite pentru combaterea HIV/SIDA (UNAIDS/ONUSIDA) a prezentat o serie de date ce arată că pandemia de COVID-19 a afectat serios eforturile globale depuse pentru a limita infectările cauzate de HIV, anulând progresele obţinute în cea mai populată regiune a lumii, Asia-Pacific.

    Ministrul Sănătății: Sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ministrul Sănătății: Sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi, că există o criză naţională de medici pentru anumite specialităţi, printre care şi cele de medicină de urgenţă şi medicină de familie.

    Ministrul a subliniat că, în ceea ce priveşte medicina primară, corpul medical este îmbătrânit, iar sute de localităţi nu au medic.

    „Este un fenomen la nivel naţional pentru anumite tipuri de specialităţi care sunt deficitare. Strategia de resurse umane trebuie să ţină pasul cu strategia legată de dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală. Nu putem să construim clădiri fără personal medical calificat. Sigur că avem nişte instrumente acum la îndemână, digitalizarea, telemedicina, acordarea de la distanţă de servicii medicale, mai ales pentru zonele mai puţin accesibile, dar pe de altă parte sunt specialităţi care deservesc puncte critice, cum ar fi unităţile de primiri urgenţe, cum ar fi serviciile de ambulanţă, asistenţa medicală primară, pentru că, în ciuda numărului aparent mare de 11.000 de medici de familie, nu sunt toate localităţile, ci sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani”, a afirmat ministrul Sănătății, la Botoşani.

    Conform ministrului, deficitul de cadre medicale cu studii superioare nu poate fi acoperit pe termen scurt, însă a subliniat că problema ar putea fi rezolvată ca urmare a implementării unei strategii de resurse umane în sănătate, elaborată în premieră în România.

    „Am făcut un parteneriat cu universităţile de medicină şi farmacie din România, pentru că o decizie legată de pregătirea profesională trebuie făcută împreună cu dascălii, cei care învaţă medicii, respectiv asistenţii medicali să lucreze şi să se racordeze la dezvoltările tehnologice care sunt extrem de rapide în medicină”, a adăugat Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a participat, joi, la inaugurarea noii Unități de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, care a fost extinsă şi modernizată în baza unui proiect cu co-finanţare europeană în valoare de 12,5 milioane de lei.

    Arafat: În perioada următoare, printr-un proiect derulat prin finanţare europeană, vor fi achiziționate 1.200 de ambulanțe

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Arafat: În perioada următoare, printr-un proiect derulat prin finanţare europeană, vor fi achiziționate 1.200 de ambulanțe

    1.200 de ambulanţe vor fi achiziţionate în perioada următoare, mare parte dintre acestea fiind destinate Serviciilor Publice de Ambulanţă, a transmis, joi, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, cu ocazia celebrării Zilei Naţionale a Ambulanţei.

    „Pentru că vorbim de evoluţie şi consolidarea sistemului integrat de urgenţă, în perioada care urmează, printr-un proiect derulat prin finanţare europeană (prin IGSU al MAI), 1.200 de ambulanţe vor fi achiziţionate, mare parte dintre acestea fiind destinate Serviciilor Publice de Ambulanţă. Acestea se vor adăuga celor 821 de ambulanţe deja achiziţionate şi predate în ultimii ani colegilor de la Ambulanţă”, a scris şeful DSU, pe pagina sa de Facebook.

    Potrivit șefului DSU, 700 de ambulanţieri şi conducători auto vor intra în perioada următoare într-un program de pregătire în conducere preventivă, cursurile fiind finanţate din fonduri europene.

    „Fiind vorba despre pregătire, un punct esenţial în îndeplinirea obiectivului nostru de a oferi servicii de calitate cetăţenilor l-a constituit formarea/atestarea în medicina de urgenţă (proiect derulat de IGSU din cadrul MAI) a celor 1.500 de asistenţi medicali din cadrul structurilor de primiri urgente şi a serviciilor publice de ambulanţă”, arată secretarul de stat în MAI.

    Șeful DSU subliniază că serviciile de Ambulanţă sunt parte a sistemului integrat de urgenţă din România, deci implicit şi parte a sistemului de siguranţă naţională, implicat în salvarea de vieţi omeneşti, fiind alături de celelalte servicii de urgenţă din România.

    „Ele împreună, cu mult profesionalism, implicare, dăruire şi grijă pentru oameni converg către ceea ce România deţine în acest moment, şi anume un serviciu de urgenţă complex, integrat, performant şi competitiv în raport cu serviciile de urgenţă publice regăsite în alte state”, mai arată Raed Arafat.

    În opinia sa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, fiind structura „care coordonează operaţional” Serviciile de Ambulanţă din România, a făcut paşi „concreţi şi palpabili” în vederea continuării îndeplinirii obiectivelor propuse încă de la înfiinţare, în 2014, orientate cu precădere pe linie legislativă, dotări, pregătirea personalului de intervenţie etc.

    „De-a lungul timpului, o parte din aceste obiective au fost atinse, iar altele sunt în curs de realizare, tocmai în ideea de a creşte din punct de vedere calitativ sistemul de urgenţă. (…) Totodată, un alt element important din activitatea DSU, cu importanţă în creşterea nivelului de pregătire al personalului din serviciile de ambulanţă, este reprezentat de dezvoltarea noii curricule de formare a programului de atestat pentru asistenţii medicali şi a cursurilor din noua curriculă de formare. Experienţele din ultimii ani, caracterizate prin situaţii de urgenţă complexe şi diverse, ca de exemplu accidente cu victime multiple, incidenţa fenomenelor meteo extreme, pandemie etc., dar şi intervenţia la cazurile zilnice ne-au demonstrat tuturor că doar împreună, acţionând integrat, putem răspunde rapid când comunităţile sunt în pericol”, subliniază şeful DSU.

    Potrivit șefului DSU, un exemplu prin care s-a putut observa legătura strânsă, interdependentă şi interconectată, care există între componentele sistemului integrat de urgenţă s-a evidenţiat mai ales în plină criză sanitară, generată de pandemia de COVID-19, când, atât echipajele SMURD care au responsabilitate pe linia medicinei de urgenţă, cât şi Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă prin pompieri au oferit sprijin permanent SAJ/SABIF, în momente când solicitările de testare a cetăţenilor la domiciliu depăşiseră puterea de acoperire a Serviciilor de Ambulanţă, pe raza Bucureşti-Ilfov şi nu numai, alocând resurse tehnice şi umane.

    Ministrul Rafila, despre evoluția pandemiei COVID: Ne pregătim pentru un număr de cazuri ceva mai mare la secţiile de ATI

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ministrul Rafila, despre evoluția pandemiei COVID: Ne pregătim pentru un număr de cazuri ceva mai mare la secţiile de ATI

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi, că se aşteaptă la o creştere a numărului cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2. „Ne pregătim pentru un număr de cazuri ceva mai mare la secţiile de ATI”, a subliniat ministrul.

    „Este o evoluţie care este preocupantă pentru Ministerul Sănătăţii, pentru autorităţile de sănătate publică. Ne pregătim pentru un număr de cazuri (COVID-19 – n.r) ceva mai mare la secţiile de ATI. Din fericire, numărul de paturi ocupate nu depăşeşte 15%, paturi de COVID-19, şi 12% pentru paturile ATI. Asta nu înseamnă că nu trebuie să dezvoltăm serviciile ambulatorii, încât să putem să asigurăm şi tratamentul ambulatoriu celor care au nevoie nu doar tratament spitalicesc”, a declarat ministrul Sănătăţii, la Iași, potrivit Agerpres.

    Alexandru Rafila a explicat că trebuie luate „măsuri decente, de prevenţie, recomandate, individuale care au şi efect asupra comunităţii”.

    Dr. Alis Grasu (SABIF): Jumătate din autospecialele de la Serviciul Public de Ambulanţă îndeplinesc condiţii de casare

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Dr. Alis Grasu (SABIF): Jumătate din autospecialele de la Serviciul Public de Ambulanţă îndeplinesc condiţii de casare

    Managerul general al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dr. Alis Grasu, a declarat, joi, că parcul auto al serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară este depăşit şi că există un deficit de 43,34% de personal şi de 55,5% de medici.

    Dr. Alis Grasu a precizat că, în anul 2021, intervenţiile serviciilor judeţene de ambulanţă şi din Bucureşti-Ilfov au fost realizate cu un personal format din 12.733 de persoane, numărul fiind mai mic faţă de 22.780 de posturi care se cuvin conform normativului aprobat prin Ordinul Ministrului Sănătăţii 1778 din 2006.

    „Ambulanţei Publice din România i-au fost alocate posturi mai puţin faţă de normativ, rezultând un deficit de personal pe toată ţara de 43,34%. Trebuie subliniat în mod deosebit deficitul de 55,5% privind medicii din sistemul public de ambulanţă. Domnilor, medicină fără medici nu se poate. Şi acum, la această aniversare, fiecare îşi pune o dorinţă. Eu îmi doresc pentru dumneavoastră toţi, pentru noi toţi, ca serviciile de ambulanţă să aibă personal suficient numeric, raportat la cerinţele populaţiei, bine pregătit, disciplinat, altruist, empatic, într-un cuvânt oameni adevăraţi cărora le pasă de semenii lor aflaţi în suferinţă şi, nu în ultimul rând, dotare corespunzătoare cu ambulanţe noi şi performante care să nu necesite costuri mari pentru reparaţia lor şi centre de pregătire pentru personalul din serviciile de ambulanţă, măcar câte unul pe regiune, la nivel naţional”, a spus dr. Alis Grasu, în timpul manifestărilor organizate la Iaşi cu prilejul Zilei Naţionale a Ambulanţei, potrivit Agerpres.

    Conform managerului SABIF, serviciile judeţene de ambulanţă se confruntă şi cu probleme tehnice, menţionând în acest sens că mai mult de jumătate din autospecialele de la Serviciul Public de Ambulanţă îndeplinesc condiţii de casare, fapt care necesită cheltuieli importante pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare.

    „În 2021, numărul de ambulanţe funcţionale a fost de 2.358. Raportat la numărul de mijloace de transport, au fost 1.498 de intervenţii pentru fiecare maşină. De notat, lucrăm cu un parc de ambulanţe învechit. În 2021 au fost 3.903.697 cazuri la care au intervenit ambulanţierii din toată ţara, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 10.695 de intervenţii”, a mai precizat dr. Alis Grasu.

    MS: Este nevoie de angajarea unui număr mai mare de medici de urgenţă în serviciile de ambulanţă

    Mateescu Cristi
    -
    0
    MS: Este nevoie de angajarea unui număr mai mare de medici de urgenţă în serviciile de ambulanţă

    sursa foto: Ministerul Sănătății/Facebook

    Peste 90% dintre intervenţiile medicale de urgenţă prespitaliceşti la nivel naţional sunt furnizate de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi serviciile de ambulanţă judeţene, a transmis, joi,  Ministerul Sănătăţii, în contextul Zilei Ambulanţei din România.

    Potrivit sursei citate, în anii 2020-2021, serviciile de ambulanţă au avut peste 6,2 milioane de intervenţii.

    „Ambulanţa împlineşte joi 116 ani. În 28 iulie 1906 a luat fiinţă ‘Societatea de Salvare din Bucureşti’ şi, odată cu ea, prima staţie de Salvare din România, creată din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici, sub deviza ‘Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor’. Serviciile judeţene de ambulanţă (SAJ) şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) au un rol esenţial în medicina de urgenţă. Peste 90% din intervenţiile medicale de urgenţă prespitaliceşti la nivel naţional sunt furnizate de SABIF/SAJ-uri”, precizează sursa citată.

    Ministerul subliniază că este nevoie de angajarea unui număr mai mare de medici de urgenţă în serviciile de ambulanţă, precum şi de dotarea corespunzătoare cu maşini.

    „În acest fel vor putea fi acordate populaţiei servicii medicale de calitate, iar presiunea asupra spitalelor va fi redusă”, susţine MS.

    „La mulţi ani salvatorilor noştri! Mulţumim pentru tot efortul depus şi pentru că aveţi grijă de noi într-una dintre cele mai grele crize sanitare, pandemia de COVID-19!”, mai afirmă reprezentanţii ministerului.

    Ziua Naţională a Ambulanţei din România, marcată în fiecare an la 28 iulie

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ziua Naţională a Ambulanţei din România, marcată în fiecare an la 28 iulie

    Ziua Naţională a Ambulanţei din România este marcată în fiecare an la 28 iulie, dată la care, în 1906, a apărut prima ”Salvare” din Bucureşti, din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici.

    Proiectul de lege privind instituirea acestei zile, votat de Senat la 18 iunie 2014, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, la 11 februarie 2015, cu 276 de voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” şi 4 abţineri, iar la 6 martie 2015 preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile.

    Legea nr. 22/2015 privind instituirea zilei de 28 iulie – Ziua Naţională a Ambulanţei din România, publicată în Monitorul Oficial la 10 martie 2015, acordă posibilitatea autorităţilor publice centrale şi locale, ONG-urilor, muzeelor şi reprezentanţelor României în străinătate să organizeze evenimente dedicate rolului şi meritelor serviciului român de ambulanţă în salvarea de vieţi omeneşti, aceste acţiuni urmând a fi coordonate de către Ministerul Sănătăţii.

    În 1907, dr. Nicolae Minovici a început pregătirea practică în salvare a studenţilor din anii terminali ai Facultăţii de Medicină, astfel că, în 1908, echipajul ambulanţei era format din medici interni şi sanitari. Începând din 1907, Salvarea funcţionează regulat, România devenind, astfel, al treilea stat din Europa, după Olanda şi Austria, cu un astfel de serviciu. În 1912, au fost aduse în Bucureşti, de la Paris, primele ambulanţe de tip auto. În anul 1931, profesorul Nicolae Minovici a teoretizat, pentru prima dată în lume, ”împingerea actului medical calificat la locul accidentului”.

    În 1992, s-a înfiinţat, în cadrul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, prima şcoală de Ambulanţieri şi Operatori Registratori de Urgenţă din România, iar în 1995 au apărut Serviciile Judeţene de Ambulanţă şi Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. Accesarea serviciilor de urgenţă se realiza prin apelarea numărului gratuit 961.

    În anul 2001, a început dotarea cu ambulanţe moderne, printr-un program finanţat de Banca Mondială, iar în 2003-2005 a fost introdus în România sistemul de apel unic de urgenţă 112, care a făcut posibilă interconectarea tuturor tipurilor de servicii de intervenţie, respectiv ambulanţă, pompieri, poliţie, jandarmi etc. În perioada 2006-2007, s-a făcut trecerea la sistemul integrat de astăzi, iar în 2012 a început înfiinţarea, la nivel naţional, a dispeceratelor integrate ISU-SAJ şi demararea managementului integrat al situaţiilor de urgenţă.

    28 iulie – Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei

    Mateescu Cristi
    -
    0
    28 iulie – Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei

    Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată la data de 28 iulie, în fiecare an, pentru a spori conştientizarea privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, indică site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), www.who.int.

    Iniţiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

    În 2022, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată sub sloganul „Bringing hepatitis care closer to you”, potrivit site-ului www.who.int. Astfel, OMS evidenţiază nevoia de a aduce serviciile de îngrijire a bolnavilor de hepatită mai aproape de unităţile şi comunităţile de asistenţă medicală primară, astfel încât oamenii să aibă un acces mai bun la tratament şi îngrijire, indiferent de tipul de hepatită pe care l-ar avea.

    Lumea se confrunta în prezent cu o nouă epidemie de hepatită acută inexplicabilă care afectează copiii. OMS, împreună cu oamenii de ştiinţă şi factorii de decizie din ţările afectate, lucrează pentru a înţelege cauza acestei infecţii care nu pare să aparţină niciunuia dintre cele 5 tipuri cunoscute de virusuri hepatitice: A, B, C, D şi E, potrivit site-ului www.who.int.

    Această nouă epidemie îndreaptă atenţia spre miile de cazuri de hepatită virală acută care apar în rândul copiilor, adolescenţilor şi adulţilor în fiecare an. Cele mai multe cazuri de hepatită acută provoacă boli uşoare şi chiar pot trece neobservate. Dar în unele cazuri pot duce la complicaţii şi pot fi fatale. Doar în 2019 se estimează că, în întreaga lume, au avut loc 78.000 de decese din cauza complicaţiilor provocate de virusurile hepatitice A, B, C, D şi E.

    Eforturile globale prioritizează eliminarea infecţiilor cu hepatită B, C şi D. Spre deosebire de hepatita virală acută, aceste trei infecţii provoacă hepatita cronică care durează câteva decenii şi culminează cu peste 1 milion de decese pe an prin ciroză şi cancer hepatic. Aceste trei tipuri de infecţii cronice sunt responsabile de peste 95% din decesele provocate de hepatită. Deşi există îndrumări şi instrumente pentru a diagnostica, trata şi preveni hepatita cronică virală, aceste servicii nu sunt la îndemâna comunităţilor şi uneori sunt disponibile doar la spitalele centrale sau specializate, se aminteşte, de asemenea, pe site-ul OMS.

    OMS îşi propune să obţină eliminarea hepatitei până în 2030, iar pentru aceasta solicită ţărilor să atingă obiective specifice: reducerea noilor infecţii cu hepatita B şi C cu 90%; reducerea cu 65% a deceselor cauzate de ciroza hepatică şi cancer ca urmare a hepatitei; garantarea faptului că cel puţin 90% dintre persoanele cu virus hepatitic B şi C sunt diagnosticate şi că cel puţin 80% dintre cei eligibili primesc un tratament adecvat.

    Există cinci tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D şi E. Împreună, hepatitele B şi C sunt cele mai frecvente, acestea ducând la 1,1 milioane de decese şi 3 milioane de noi infecţii anual, indică site-ul https://www.who.int/. Pe fondul pandemiei de COVID-19, hepatita virală continuă să ia mii de vieţi în fiecare zi.

    Un număr de 9.400.000 persoane primesc tratament pentru infecţie cronică cu virusul hepatitei C. De asemenea, 10% dintre cei cu infecţie cronică cu virusul hepatitei B sunt diagnosticaţi, iar 22% dintre aceştia primesc tratament. Totodată, 42% dintre copii, la nivel global, au acces la naştere la doza de vaccin împotriva hepatitei B.

    Hepatitele virale sunt boli infecţioase vindecabile dacă se asigură tratamentul şi continuitatea lui. În 2016, OMS a lansat strategia sectorială globală în sănătate care are ca scop eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare pentru sănătatea publică, până în anul 2030, iar România şi-a asumat această strategie prin Planul – cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale, se menţiona într-un comunicat de presă din 5 noiembrie 2021 al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

    Coronavirus: Austria renunţă la obligativitatea privind izolarea persoanelor infectate, începând din luna august

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Coronavirus: Austria renunţă la obligativitatea privind izolarea persoanelor infectate, începând din luna august

    Guvernul austriac a anunţat, marţi, că va renunţa în curând la obligativitatea privind plasarea în carantină a persoanelor infectate cu noul coronavirus, chiar dacă această ţară se confruntă în prezent cu un nou val de infectări, informează DPA.

    Potrivit noilor dispoziţii ale Guvernului austriac, care vor intra în vigoare pe 1 august, orice persoană care nu se simte bolnavă poate să îşi părăsească locuinţa după un rezultat pozitiv la un test COVID-19, însă va trebui totuşi să respecte anumite restricţii.

    Printre acestea se află obligativitatea de purtare a unei măşti sanitare de tip FFP2, cu excepţia situaţiilor în care persoana infectată se află în aer liber şi la o distanţă de cel puţin doi metri faţă de alţi oameni. În plus, persoanele infectate cu SARS-CoV-2 nu vor avea acces în spitale, aziluri pentru vârstnici, unităţi pentru persoane cu handicap şi centre de sănătate.

    „Cei care sunteţi bolnavi, staţi acasă!”, a declarat ministrul austriac al Sănătăţii, Johannes Rauch, după anunţul referitor la aceste modificări.

    Johannes Rauch a mai spus că decizia a fost luată prin prisma consecinţelor psihologice şi sociale generate de pandemia de coronavirus, ajunsă în cel de-al treilea an al său, într-o perioadă considerată „o nouă fază”.

    „Nu putem să eliminăm pandemia prin testare, nu putem s-o eliminăm prin vaccinare şi nu putem s-o eliminăm prin sechestrare”, a adăugat ministrul austriac. Raportarea obligatorie a cazurilor de COVID-19 rămâne însă obligatorie, pentru ca autorităţile sanitare din Austria să poată monitoriza în continuare incidenţa bolii, a precizat Johannes Rauch.

    Ministrul austriac a menţionat mai multe modele de pe plan internaţional, invocând ţări precum Danemarca, Norvegia, Regatul Unit, Spania şi Elveţia. În aceste ţări, a spus el, regulamentele privind autoizolarea au fost anulate în urmă cu mai multe luni.

    Johannes Rauch a declarat pentru cotidianul Tiroler Tageszeitung că oamenii „trebuie să afle că pur şi simplu nu putem să trăim cu acest nivel de criză pandemică timp de mai mulţi ani”. El a precizat totuşi că măsurile de combatere a răspândirii noului coronavirus ar putea fi înăsprite dacă situaţia epidemiologică va deveni din nou gravă.

    În Austria, incidenţa raportată la şapte zile a cazurilor de COVID-19 – aproximativ 900 de cazuri la 100.000 de locuitori în această săptămână – este mai mare decât cea din Germania. Un număr considerabil mai mare de pacienţi sunt trataţi în prezent în spitalele austriece prin comparaţie cu vara anului trecut.

    MS: Peste 40 milioane de euro din PNRR vor fi alocate pentru construirea, modernizarea si dotarea centrelor comunitare integrate

    Mateescu Cristi
    -
    0
    MS: Peste 40 milioane de euro din PNRR vor fi alocate pentru construirea, modernizarea si dotarea centrelor comunitare integrate

    Ministerul Sănătăţii anunţă că peste 40 milioane de euro din PNRR vor fi alocate pentru construirea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 200 de centre comunitare integrate.

    „Ministerul Sănătăţii a publicat astăzi, 26 iulie 2022, Ghidul de finanţare pentru Centrele Comunitare Integrate aferent Componentei 12 – Sănătate, Investiţia 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti, Investiţia specifică I1.4: Centre Comunitare Integrate”, se precizează într-un comunicat al ministerului transmis marţi.

    Conform sursei citate, un număr de 200 de centre comunitare integrate vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinse şi/sau dotate în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    Principalul scop al centrelor comunitare integrate este de a spori accesul la servicii medicale de calitate pentru populaţie şi, în special, pentru grupurile vulnerabile.

    „Investiţia are un buget total de 40.200.000 euro. 70% din buget (peste 28.000.000 euro) va reprezenta un grant financiar la dispoziţia celor 200 de beneficiari preselectaţi pentru construcţii noi sau renovări. Restul de 30% (puţin peste 12.000.000 euro) presupune selectarea dintr-o listă de echipamente şi dotări a poziţiilor care prezintă interes pentru beneficiar. Bugetul unui proiect va fi compus din: echipamente şi dotări selectate dintr-o listă predefinită cu o valoare maximă de 60.300 euro; grant financiar la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea lucrărilor de construcţie sau renovare a Centrelor Comunitare Integrate în valoare de 140.700 euro”, menţionează sursa citată.

    Data deschiderii platformei pentru încărcarea dosarelor este 30 septembrie 2022, data limită pentru încărcarea dosarelor pentru primii 200 de beneficiari – 15 noiembrie 2023, ora 16,00, dată limită pentru semnarea a 200 de contracte – 30 decembrie 2022, iar data limită de implementare a proiectelor – 30 iunie 2025, mai precizează Ministerul Sănătăţii.

    1...548549550...3.307Pagina 549 din 3.307

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.