Colegiul Medicilor din Municipiul București, anchetă în cazul medicului de la Maternitatea Polizu

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) s-a autosesizat şi a declanşat o cercetare disciplinară, vineri, ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la cazul medicului de la Maternitatea Polizu.

„Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti afirmă categoric că o astfel de situaţie, presupunând că se confirmă ca urmare a anchetei, este inadmisibilă. Trebuie, însă, înainte de orice afirmaţie, aşteptat rezultatul oficial al anchetei autorităţilor competente”, afirmă CMMB într-un comunicat transmis presei.

CMMB precizează că până în prezent nu a înregistrat o sesizare cu privire la acest caz.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale pentru tentativă de omor calificat pe numele unui medic ginecolog de la Maternitatea Polizu, acuzat că ar fi lăsat copii născuţi prematur să moară.

Potrivit unui comunicat al Parchetului Capitalei, în urma unei plângeri penale formulate în anul 2022, procurorii au dispus începerea urmăririi penale şi, ulterior, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un medic de specialitate obstetrică-ginecologie din cadrul Maternităţii Polizu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat.

„În ordonanţa de efectuare în continuare a urmăririi penale, procurorii au reţinut existenţa unei bănuieli rezonabile cu privire la următoarea situaţie de fapt: la data de 24.04.2019, o femeie a născut o fetiţă viabilă la Maternitatea Polizu, sub supravegherea suspectului, medic de specialitate obstetrică-ginecologie. Cel din urmă a declarat naşterea ca fiind un avort spontan al unui produs de concepţie de sex feminin fără semne de viabilitate. Deşi semnele de viabilitate erau evidente şi i-au fost semnalate de personalul medical care a intrat în contact cu nou-născutul, medicul a refuzat nejustificat, timp de peste 12 ore, să ia măsuri pentru acordarea îngrijirilor medicale”, susţin anchetatorii.

În cauză a fost dispusă o expertiză medico-legală ce urmează a fi efectuată de către experţi din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, cercetările fiind continuate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Serviciul Omoruri din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru stabilirea tuturor împrejurărilor de fapt.

Potrivit unor articole din presă, medicul a fost reclamat de o familie din Piteşti că, în aprilie 2019, le-ar fi lăsat bebeluşul să moară.

Concret, tatăl a povestit că soţia a avut complicaţii la naştere şi a fost direcţionată la Maternitatea Polizu. Ajunsă la spital, mama a fost consultată de medic, care a decis să fie făcut un avort.

După naştere, medicul le-ar fi spus că fetiţa lor nu a supravieţuit şi a aruncat corpul copilului într-o tăviţă, după care l-a băgat într-o caserolă cu capac şi introdus într-un sac. Ulterior, o asistentă ar fi lovit din greşeală cu piciorul sacul respectiv, moment în care a auzit copilul plângând şi a reuşit să-l salveze.

Ministrul Sănătății: Am trimis Inspecţia Sanitară din minister în control la Polizu

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat vineri, că fapta medicului ginecolog este greu de definit şi că pare „incredibilă”.

„Este greu de definit (fapta medicului -n.r.), mi se pare incredibil aşa ceva”, a spus Alexandru Rafila.

Ministrul a precizat că a trimis Inspecţia Sanitară din minister în control la Polizu.

„Este o situaţie pe care am aflat-o în cursul dimineţii, nu este o situaţie care s-a întâmplat ieri, ci în urmă cu mai bine de trei ani, am trimis deja Inspecţia Sanitară să evalueze modul de acordare a asistenţei medicale. În prezent, este o anchetă penală în curs, (…) în momentul în care Parchetul ne va cere informaţii de natură medicală, pe care le vom putea oferi, o vom face imediat şi necondiţionat.(…) Dacă punem problema unei tentative de omor, aşa cum am citit şi eu în presă, este o acuzaţie foarte serioasă şi trebuie luate măsuri”, a afirmat ministrul Alexandru Rafila.

Proiectul de Ordin privind desfăşurarea concursului de admitere în Rezidenţiat pe loc și pe post, în transparență decizională

Proiectul de Ordin privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de admitere în rezidenţiat pe loc și pe post în medicină, medicină dentară și farmacie sesiunea 20 noiembrie 2022 a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Sănătății.

Principala schimbare față de anii anteriori este majorarea punctajului minim de promovare a concursului de la 60% la 65% din punctajul maxim realizat la nivel naţional.

Potrivit proiectului de Ordin, examenul se desfășoară, ca și în anii precedenți, în centrele universitare București, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

“Pentru organizarea şi desfășurarea concursului, Ministerul Sănătății va încheia cu universitățile de medicină şi farmacie București, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara contracte în baza cărora se stabilesc atât obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, cât şi sumele ocazionate de cheltuielile de organizare şi desfăşurare, suportate din taxa de înscriere la concurs”, prevede metodologia.

În specialităţile considerate deficitare se va organiza rezidenţiat pe post în spitale clinice cu secţii clinice universitare, institute sau centre medicale clinice în 21 noiembrie: anestezie şi terapie intensivă, boli infecţioase, cardiologie pediatrică, chirurgie cardiovasculară, chirurgie pediatrică, chirurgie toracică, chirurgie vasculară, epidemiologie, expertiză medicală a capacităţii de muncă, gastroenterologie pediatrică, hematologie, igienă, medicină nucleară, medicină de urgenţă, medicină de laborator, microbiologie medicală, nefrologie pediatrică, neonatologie, neurologie pediatrică, oncologie medicală, ortopedie pediatrică, oncologie şi hematologie pediatrică, pediatrie, pneumologie, pneumologie pediatrică, radiologie-imagistică medicală, radioterapie şi sănătate publică şi management.

Concursul se desfășoară sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, identice pentru toate centrele universitare în care se organizează concursul, pe o durată de 4 ore.

Alegerea unui loc sau post este condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 65% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu. În aanii anteriori, punctajul minim a fost de 60%.

Decizia de majorare a punctajului minim de promovare a concursului de admitere în rezidențiat a fost luată după două videoconferințe organizate în luna septembrie cu rectorii universităților de medicină și farmacie din București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara.

“Majorarea propusă are ca scop ridicarea nivelului de selecție a candidaților, mai ales în contextul în care cifrele de școlarizare pentru domeniul medicină dentară și respectiv domeniul farmacie, vor fi în corelație cu capacitatea de pregătire disponibilă comunicată de instituţiile de învăţământ superior cu profil medical acreditate, capacitate care este mai mică decât numărul absolvenților promoției anului în curs”, arată autorii proiectului, în tota de fundamentare.

Ocuparea locurilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut, în limita locurilor sau posturilor publicate la concurs, alcătuindu-se o singură clasificare naţională pentru fiecare domeniu.

Înscrierile pentru concurs se fac prin direcţiile de sănătate publică sau prin ministerele cu reţea sanitară proprie.

Metodologia poate fi consultată AICI 

Proiecte de peste 200 de milioane de euro pentru digitalizarea spitalelor şi a instituţiilor din subordinea MS prin intermediul PNRR

Ministerul Sănătăţii pregăteşte proiecte de peste 200 de milioane de euro pentru digitalizarea spitalelor şi a instituţiilor din subordine prin intermediul PNRR şi în acest sens ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a trimis, miercuri, tuturor spitalelor din România un formular digital pentru evaluarea infrastructurii IT şi a nevoilor în domeniu, în vederea optimizării programelor de digitalizare în concordanţă cu nevoile reale din spitale.

„Proiectele importante din domeniul sănătăţii trebuie realizate în strânsă legătură cu profesioniştii care activează în spitalele din România, pentru identificarea nevoilor reale şi adaptarea ghidurilor şi a metodologiilor de finanţare în funcţie de particularităţile sistemului”, a declarat Ministrul Sănătăţii, potrivit unui comunicat de presă.

Aceste investiţii au ca scop contribuţia directă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, o mai bună administrare şi management al serviciilor de sănătate, respectiv înlocuirea, acolo unde este cazul, a infrastructurii IT a spitalelor publice din România, dar şi evoluţia către noile sisteme de date şi infrastructură digitală.

De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea unor module informatice noi care să deservească activitatea Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor din subordinea sa.

Astfel, va fi demarat un proces de digitalizare, prin achiziţionarea şi instalarea de echipamente IT, echipamente pentru comunicaţii şi echipamente conexe, licenţe, dezvoltare de aplicaţii informatice aferente, dar şi prin instruirea personalului tehnic la nivel local, a precizat comunicatul Ministerului Sănătăţii.

SJU Sălaj: Incubatoare noi, de ultimă generație, în dotarea Secției de Neonatologie

sursa foto: CJ Sălaj/Facebook

Două incubatoare de ultimă generaţie, ce asigură un microclimat neonatal optim pentru nou-născuţii prematuri, au intrat, recent, în dotarea Secţiei de Neonatologie a Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău.

„În vederea îmbunătăţirii permanente a calităţii, siguranţei şi confortului pacienţilor, în paralel cu investiţiile în extinderea şi modernizarea infrastructurii Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, administraţia judeţeană sprijină şi achiziţia de echipamente şi aparatură medicală. Am convingerea că noile dotări ale Secţiei Neonatogie, alături de atenta îngrijire şi de profesionalismul personalului medical, vor da celor mai mici dintre pacienţi o şansă în plus la viaţă”, afirmă preşedintele CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, citat într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, cele două incubatoare recreează climatul intrauterin, reuşind să asigure o atmosferă de confort termic umidificat optim, în funcţie de vârsta gestaţională, vârsta postnatală şi greutatea bebeluşului. Incubatoarele sunt dotate cu sistem de reducere a zgomotului şi a luminii ambientale care ajung la nou-născut, iar pentru a da siguranţa unei îngrijiri confortabile, monitorizarea se realizează printr-un sistem de alarme inteligente.

„Începutul vieţii este cel mai important moment, iar felul în care ne îngrijim de nou-născuţi reprezintă paşaportul pentru viitor. Noile incubatoare aliniază secţia Neonatologie a Spitalului Judeţean la nivelul standardelor internaţionale cerute pentru o maternitate de grad II. Suntem încrezători că şi această investiţie se va reflecta în creşterea calităţii actului medical şi a stării de sănătate a unei noi generaţii”, susţine, în acelaşi comunicat doctorul Melinda Baizat, medic primar neonatolog, şef Secţie Neonatologie.

Potrivit sursei citate, fiecare incubator este dotat cu lampă de examinare specială, ce facilitează vizualizarea corzilor vocale în procesul de intubație, precum și cu „casetă de radiologie, pentru efectuarea radiografiilor fără mobilizarea pacientului. De asemenea, dispune de lampă de fototerapie cu lumină albastră, pentru tratarea eficientă a icterului – patologie frecventă și trenantă în îngrijirea prematurilor”.

Anul trecut, în Maternitatea SJU Zalău au venit pe lume 1.662 de copii, dintre care 154 s-au născut prematur.

Ministerul Sănătății: Studiu de piață pentru implementarea telemedicinei şi a sistemelor mobile de monitorizare a pacienţilor

Ministerul Sănătăţii va realiza un studiu de piaţă pentru identificarea celor mai noi tehnologii referitoare la soluţiile/echipamentele disponibile şi a bugetelor necesare implementării sistemului de telemedicină şi a sistemelor mobile de monitorizare a pacienţilor.

„În cadrul Planului de Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Ministerul Sănătăţii va derula investiţia „Telemedicina şi sisteme mobile de monitorizare a pacienţilor” care are un buget de 100 milioane de euro”, a informat Ministerul Sănătăţii.

Potrivit sursei citate, fondurile vor fi alocate pentru achiziţia unui sistem de telemedicină compus din hardware şi software, precum şi pentru echiparea mai multor ambulatorii de specialitate, a cabinetelor medicilor de familie, în mod preponderent din zonele defavorizate şi greu accesibile, cu echipamente dedicate serviciilor medicale furnizate prin telemedicină.

Paleogeneticianul suedez Svante Pääbo, laureatul premiului Nobel pentru medicină 2022

sursa foto: captură video nobelprize.org

Paleogeneticianul suedez Svante Pääbo a fost desemnat, luni, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe anul 2022.

Cercetătorul în vârstă de 67 de ani a fost recompensat pentru „descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană”, a anunţat, luni, Comitetul Nobel.

Anul trecut, cercetătorii americani David Julius şi Ardem Patapoutian au fost desemnaţi laureaţii premiului Nobel pentru medicină pentru ”descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere”, potrivit anunţului Comitetului Nobel.

Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani).

Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie.

Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Ministrul Rafila, la deschiderea anului universitar la UMF “Carol Davila”: Nu uitaţi de interacţiunea cu bolnavul, cu pacientul

Vocaţia de a fi medic, farmacist, asistent medical este legată de interacţiunea şi empatia pentru pacienţi, a declarat, luni, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, la deschiderea anului universitar 2022-2023, la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București. “Nu uitaţi de interacţiunea cu bolnavul, cu pacientul. Oamenii au nevoie de empatie, au nevoie de sprijinul dumneavoastră, au nevoie să vă împărtăşească durerile lor”, a subliniat ministrul.

“Sunteţi generaţia în care digitalizarea, telemedicina, inteligenţa artificială vor deveni dominante în ceea ce priveşte dezvoltarea dumneavoastră profesională şi cu siguranţă veţi avea alte oportunităţi decât am avut noi în a interacţiona şi a furniza ceea ce ştiţi dumneavoastră către pacienţi. Dar vreau să vă rog un lucru care este extrem de important: Nu uitaţi de interacţiunea cu bolnavul, cu pacientul. Oamenii au nevoie de empatie, au nevoie de sprijinul dumneavoastră, au nevoie să vă împărtăşească durerile lor, problemele lor şi să ştiţi că dacă veţi fi empatici, veţi fi apropiaţi de pacienţi, lucrul ăsta s-ar putea să contribuie la vindecarea lor în proporţie la fel de mare ca şi soluţia terapeutică pe care le-o administraţi. (…) Vocaţia de a fi medic, vocația de a fi farmacist, vocația de a fi asistent medical este legată de interacţiunea, empatia și dragostea pentru pacienţi”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a mai transmis studenţilor să încerce să îşi desfăşoare activitatea profesională în România.

“Ar fi foarte multe lucruri de spus. Important este să vă faceţi datoria faţă de voi înşivă, în primul rând, faţă de părinţii voştri, care v-au ajutat să ajungeţi studenţi, şi să încercaţi să aduceţi ceea ce învăţaţi în România. Să încercaţi să vă desfăşuraţi activitatea profesională în România, care are nevoie de voi”, a mai spus prof. dr. Alexandru Rafila.

 

MS: Patru decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 121 de persoane

Ministerul Sănătăţii anunţă că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 444 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 492 mai puţine faţă de ziua anterioară. 83 dintre cazurile înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 sunt în Bucureşti – 117, Cluj – 67, Braşov – 54, Maramureş – 33 şi Argeş – 30.

Cea mai mare incidenţă este în judeţele Cluj – 1,55, Timiş – 1,52 şi în Bucureşti – 1,4.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.503 de teste RT-PCR (743 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 760 la cerere) şi 4.769 de teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.512.192 teste RT-PCR şi 11.614.389 teste rapide antigenice.

În total, pe teritoriul României au fost înregistrate, până în prezent, 3.269.942 de cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 22 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Patru decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore

1.343 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, cu 32 mai puţine faţă de ziua anterioară, potrivit Ministerului Sănătății.

La ATI sunt trataţi 121 de pacienţi, dintre care 109 sunt nevaccinaţi anti-COVID.

Din totalul pacienţilor internaţi, 93 sunt minori, toţi fiind în secţii, cu trei mai puţini faţă de ziua anterioară.

În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP patru decese, trei bărbaţi şi o femeie.

Dintre cele patru decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani şi două la categoria de vârstă 70-79 de ani.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, dintre pacienţii decedaţi unul era vaccinat anti-COVID. Toţi cei patru prezentau comorbidităţi.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.031 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

„Urgenţe şi depresie: recunoaşterea şi informarea”, tema din acest an a Zilei Europene de combatere a depresiei

Parlamentul European a desemnat, în 2014, ziua de 1 octombrie drept Ziua Europeană de combatere a depresiei (European Depression Day).

Este astfel scoasă în evidenţă o boală considerată a fi printre cele mai frecvente şi mai debilitante. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 350 de milioane de oameni suferă de depresie în întreaga lume, majoritatea fiind adulţi la vârsta corespunzătoare pentru muncă. Peste 30 de milioane de persoane suferă de depresie doar în Europa, fiind una dintre cele mai frecvente boli din statele membre ale UE, potrivit europarl.europa.eu.

În acest an, tema pentru marcarea Zilei europene de combatere a depresiei, „Urgenţe şi depresie: recunoaşterea şi informarea”, a fost propusă pentru a evidenţia nevoia de a descoperi din timp orice formă de tulburare de dispoziţie într-o perioadă complexă precum cea actuală (post-COVID, război, probleme economice). Scopul este de a face cunoscut faptul că orice formă de tulburare depresivă este tratabilă şi poate fi înfruntată şi vindecată, potrivit Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei (EDA), o alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi specialişti din sănătate din 19 ţări europene.

Tema anului 2021 pentru Ziua europeană de combatere a depresiei, propusă de EDA, a fost: „Depăşirea depresiei în timp de pandemie”.

În România, a fost adoptată de către Senat, în 28 septembrie 2022, o propunere legislativă prin care este instituită Săptămâna conştientizării depresiei post-partum, ce urmează să fie marcată anual înainte de Ziua Europeană de combatere a depresiei.

Prin noile prevederi, mamele post-partum sunt incluse printre beneficiarii de programe ştiinţifice, medicale, educaţionale şi sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor psihice.

Instituirea Programului „Săptămâna conştientizării depresiei post-partum” are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mentală perinatală/postnatală prin organizarea unor campanii de educare a populaţiei şi de promovare a metodelor de bune practici pentru creşterea gradului de conştientizare a acestei stări.

Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

1 octombrie, Ziua luptei împotriva cancerului de sân

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată, în fiecare an, la 1 octombrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la această boală şi, totodată, de a atenţiona asupra importanţei campaniilor de informare, a prevenţiei şi a programelor de screening, care pot salva vieţi.

Cancerul reprezintă a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în Europa. Deşi peste 40% din decesele prin de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană, notează insp.gov.ro.

Cancerul de sân este principala cauză de deces prin cancer la femei. În Europa, una din opt femei e afectată de cancer la sân, anual fiind diagnosticate cu cancer de sân 500.000 de femei, iar 130.000 de femei mor anual din cauza acestei maladii, conform www.thinkpinkeurope.org.

Potrivit Societăţii Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology), se estimează că una din nouă femei din Europa va face, la un moment dat în viaţă, cancer de sân dar aceste estimări diferă de la o ţară la alta. Medicii recomandă efectuarea regulată a mamografiilor, mai ales femeilor de peste 40 de ani, o dată pe an. Pentru femeile sub vârsta de 40 de ani, este recomandată ecografia mamară, scrie site-ul canceruldesan.ro, potrivit Agerpres.

În România, aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual, conform Institutului Oncologic Bucureşti. Din păcate însă, cele mai multe femei care suferă de cancer de sân ajung la medic destul de târziu, adică în stadiul II sau III al bolii. De aceea, numărul femeilor care au murit în ultimii ani de cancer de sân este tot mai mare, precizează site-ul canceruldesan.ro.

Stadiul în care se află un cancer este exprimat, de obicei folosind o scală de la 0 la IV, stadiul 0 fiind cel în care cancerele nu sunt invazive, rămân în localizarea iniţială. Stadiul IV înseamnă o diseminare macroscopică, adesea decelabilă şi clinic prin apariţia de tumori (metastatice) în alte ţesuturi şi organe decât ţesutul mamar, arată sursa citată.

În România, Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie acelaşi an, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând „o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”.

Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului.

Potrivit Declaraţiei, publicată pe site-ul www.senat.ro, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. „Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (…) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire”, se susţinea în documentul amintit.

În vederea combaterii afecţiunilor oncologice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente, respectiv depistarea precoce, în stadii incipiente ale afecţiunilor, curabile prin tratament specific, prin campanii de informare şi programe de screening, şi prevenţia, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc: carcinogeni din mediu, stil de viaţă, nutriţie, activitate fizică.

Potrivit Declaraţiei, spitalele judeţene din România deţin echipamentele necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale şi, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. Senatoarea Doina Silistru, care a citit textul Declaraţiei în şedinţa plenului, a subliniat necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional pentru cancerul de sân.

La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea Zilei luptei împotriva cancerului de sân.

În aceeaşi zi, plenul Senatului a adoptat şi propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.  Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, la 13 octombrie 2015, în calitate de for decizional în acest caz. La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

Potrivit prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz etc, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi prin efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea. Din 2001, Fundaţia Renaşterea a inclus şi România pe lista celor care produc acest tip de eveniment. Pentru a reaminti femeilor că prin control medical anual, cancerul poate fi învins, evenimentul de iluminare în roz a unor clădiri reprezentative se organizează în peste 70 de ţări din toată lumea, conform fundatiarenasterea.ro.