Studiu: O bacterie intestinală poate reduce unele dintre riscurile asociate fumatului

Un studiu realizat de oameni de ştiinţă chinezi şi americani a identificat o bacterie intestinală care poate acţiona în mod eficient asupra nicotinei, un ingredient dăunător din tutun care provoacă dependenţă şi o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boala ficatului gras, transmite vineri agenţia Xinhua.

O colonie de bacterii intestinale a redus concentraţiile de nicotină din intestinele şoarecilor expuşi la nicotină, conform unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature.

Cercetătorii chinezi de la Universitatea din Beijing, Universitatea din Zhejiang, Universitatea Fudan, Primul Spital Afiliat al Universităţii de Medicină din Wenzhou, alături de colegii lor de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA au descoperit că Bacteroides xylanisolvens poate degrada nicotinoidele acumulate în intestinul unui fumător.

Despre nicotină se cunoaşte că activează un tip de moleculă intestinală numită AMPK. Aceste molecule contribuie la progresia bolii ficatului gras non-alcoolic, potrivit studiului.

Constatările cercetării sugerează o posibilă strategie de reducere a progresiei acestei afecţiuni asociată consumului de tutun prin utilizarea bacteriilor care sunt prezente în mod natural în intestinul uman.

O nouă subvariantă Omicron ar putea provoca o creştere a numărului cazurilor de COVID-19 în Europa, avertizează ECDC

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat, vineri, asupra răspândirii unei noi subvariante a variantei Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2, care este aşteptată să provoace în săptămânile următoare o creştere a numărului cazurilor de COVID-19 în Europa, relatează agenţia EFE.

Cel puţin cinci ţări europene au detectat în prima săptămână din octombrie circulaţia subliniei BQ.1, notează ECDC, potrivit Agerpres.

Modelele epidemiologice ale acestei instituţii prognozează că subvariantele BQ.1 şi BQ.1.1 vor deveni dominante în Europa începând de la jumătatea lui noiembrie sau începutul lui decembrie.

Aceasta va conduce probabil la o creştere a numărului cazurilor de COVID-19 în săptămânile şi lunile următoare, atenţionează instituţia europeană, care subliniază că studii preliminare efectuate în Asia relevă că respectivul subtip al variantei Omicron are capacitatea de a ocoli răspunsul imunitar al organismului.

Deocamdată, ţările europene unde subvarianta BQ.1 este cea mai răspândită (ca procent în numărul total al cazurilor de COVID-19) sunt Franţa (19%), Belgia (9%), Irlanda (7%), Olanda (6%) şi Italia (5%).

ECDC atrage atenţia că aceste procente sunt încă suficient de reduse pentru ca noua subvariantă să poată avea un impact notabil asupra situaţiei epidemiologice în respectivele ţări.

Totuşi, datele disponibile în prezent nu sugerează că varianta BQ.1 ar putea fi asociată unei forme mai severe de boală, în comparaţie cu alte subvariante Omicron aflate acum în circulaţie.

Cu toate acestea, directoarea ECDC, Andrea Ammon, a insistat pe lângă statele europene să rămână vigilente cu privire la semnalele de răspândire ale subvariantei Omicron şi să continue monitorizarea evoluţiei infectărilor şi a indicatorilor de severitate a bolii, precum spitalizările şi ocuparea la ATI.

Creşterea ratei de vaccinare rămâne o prioritate, mai semnalează ECDC, care estimează că grupele de risc, precum persoanele cu vârste de peste 60 de ani şi cele cu comorbidităţi necesită doze booster suplimentare.

În acest timp, agenţia naţională de sănătate publică din SUA a avertizat joi că noua subvariantă Omicron are potenţialul de a deveni mai problematică, întrucât este mai transmisibilă şi cuprinde o mutaţie care ar putea să o ajute să ocolească efectul unor tratamente anti-COVID-19 administrate persoanelor cu imunitate redusă.

Ministerul Sănătății a publicat în transperență decizională un proiect privind evaluarea anuală a activităţii managerului spitalului public

Ministerul Sănătăţii a publicat în dezbatere publică un proiect de ordin privind criteriile de performanţă pe baza cărora se efectuează evaluarea anuală a activităţii managerului spitalului public, în urma căreia contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen.

Potrivit unui comunicat de presă, criteriile de performanţă sunt reprezentate de indicatori de management ai resurselor umane, indicatori de utilizare a serviciilor, indicatori economico-financiari şi de calitate.

Astfel, în criteriile care vizează managementul resurselor umane va fi introdus un nou indicator care va reflecta gradul de ocupare cu personal specializat a serviciului/ compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Tot ca o noutate, în indicatorii de utilizare a serviciilor va fi introdus un indicator care va reflecta numărul spitalizărilor de zi raportat la numărul total de spitalizări.

„În ceea ce priveşte indicatorii de calitate, au fost introduşi indicatori care iau în calcul dacă unitatea a fost sancţionată pe motive igienico- sanitare, dar şi indicatori ce privesc rata de screening pentru germeni cu risc epidemic (Enterobacterii rezistente la carbapenem, Enterococi rezistenţi la vancomicina, Enterobacterii producătoare de betalactamaze cu spectru extins) la pacienţii internaţi în secţiile ATI, oncologie, hematologie, precum şi realizarea anuală a unui studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice pe baza metodologiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică”, precizează Ministerul Sănătăţii.

MS afirmă că se va ţine seama şi de rata de conformitate cu administrarea unei doze unice de antibiotic în profilaxia antibiotică perioperatorie constatată la studiul de prevalenţă de moment.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate, clarificări privind pachetul de prevenţie 40+

Pacienţii cu boli cronice nu au nevoie să apeleze la pachetul de prevenţie 40+ pentru persoanele asimptomatice, deoarece se află în contact periodic cu medicul de familie, iar acest pachet a fost „din start” gândit pentru persoanele care nu au semne/simptome de boală şi care nu-şi verifică periodic starea sănătăţii, a precizat, joi, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

„În cadrul pachetului de servicii decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate la nivelul asistenţei medicale primare sunt prevăzute servicii de prevenţie pentru toate categoriile de vârstă. Printre consultaţiile de prevenţie oferite de medicii de familie (în cadrul cărora se poate recomanda şi un set de analize medicale de laborator) se numără şi cele destinate persoanelor asimptomatice cu vârsta peste 40 de ani din listele proprii, adică acelor persoane care nu sunt în evidenţa medicului de familie cu boli cronice şi nici nu manifestă semne de boală”, afirmă CNAS într-un comunicat remis presei.

În ceea ce priveşte adresa prin care CNAS a solicitat medicilor de familie să precizeze câte persoane asimptomatice de peste 40 de ani se află pe listele lor de pacienţi, scopul acestei centralizări de informaţii este dimensionarea finanţării pachetului de prevenţie, la nivel naţional, în funcţie de numărul total al beneficiarilor, şi construirea unui indicator de evaluare a activităţii de prevenţie, având în vedere că în semestrul I al acestui an consultaţiile de prevenţie acordate tuturor segmentelor de vârstă au constituit doar 1% din totalul consultaţiilor acordate de medicii de familie.

Potrivit CNAS, o atenţie deosebită necesită în special persoanele de peste 40 de ani, deoarece după această vârstă incidenţa bolilor cronice creşte semnificativ.

„Prin pachetele de prevenţie, CNAS urmăreşte să încurajeze persoanele menţionate să-şi verifice periodic starea sănătăţii, dar şi medicii de familie să acorde activ consultaţii preventive, în cadrul cărora să evalueze comportamentele cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viaţă: fumat, consum problematic de alcool, activitatea fizică, dieta etc.), riscul cardiovascular, oncologic, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii, şi să intervină asupra riscurilor modificabile”, se arată în comunicat.

Persoanele cu boli cronice aflate pe listele medicilor de familie beneficiază de consultaţii periodice lunare decontate din FNUASS pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea etc.

Totodată, în cazul acutizării afecţiunilor cronice sau a prezenţei oricăror simptome a căror provenienţă trebuie clarificată, pacienţii se prezintă la medicul de familie, care, în urma evaluării, stabileşte conduita terapeutică. Pentru orice afecţiune acută/subacută/acutizare a unei boli cronice, casa de asigurări de sănătate decontează medicilor de familie încă două consultaţii pentru fiecare episod de boală, în afara consultaţiilor periodice anterior menţionate. În urma efectuării consultaţiilor, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere (inclusiv pentru investigaţii medicale paraclinice) sau alte documente.

Aşadar, medicul de familie acordă consultaţii într-un mod integrativ, ţinând cont de toate afecţiunile acute, subacute sau cronice de care suferă pacienţii, investigând totodată şi factorii de risc pentru apariţia altor boli sau agravarea celor existente, realizând atât prevenţie primară (preîntâmpină apariţia afecţiunilor prin intervenţia asupra factorilor de risc), prevenţie secundară (depistează precoce boala, înainte de a se manifesta), prevenţie terţiară (screeningul complicaţiilor cu reducerea agravărilor sau apariţiei complicaţiilor).

Mesajul Societății Române de Endocrinologie, în contextul Zilei Mondiale a Osteoporozei

”Osteoporoza este o prioritate de sănătate publică, este mai mult decât o problemă de sănătate publică. Cifrele sunt îngrijorătoare. Sunt peste 200 de milioane de femei cu osteoporoză la nivel mondial”, atrage atenția prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie (SRE) și președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB). Mai mult, în întreaga lume, ”una din cinci femei este diagnosticată cu osteoporoză şi mai puţin de una din trei cu acest diagnostic se tratează chiar dacă apare şi o fractură osteoporotică”, subliniază președintele SRE, în contextul Zilei Mondiale a Osteoporozei.

Ziua Mondială a Osteoporozei este marcată anual, în întreaga lume, în data de 20 octombrie și are ca obiectiv informarea populației în legătură cu prevenția, diagnosticul și tratamentul acestei boli. Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Osteoporozei este „Step Up For Bone Health” (Faceți un pas pentru sănătatea oaselor).

Organizația Mondială a Sănătății consideră osteoporoza o problemă de sănătate publică în întreaga lume.

Datele Fundaţiei Internaţionale pentru Osteoporoză arată că, la nivel mondial, această boală afectează peste 200 de milioane de femei.

”Fracturile de fragilitate care definesc clinic osteoporoza sau pierderea densității minerale osoase dacă se produc la coloană sau șold sunt frecvente și numeric sunt mai importante decât accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic, deci reprezintă o prioritate de sănătate publică. Cel mai îngrijorător este faptul că se estimează pentru anul 2050 o creștere exponențială a fracturilor de șold. Este esențial să creștem atât conștientizarea pacientului, cât și a specialiștilor din domeniul sănătății cu privire la problematica osteoporozei. Singura modalitate prin care putem schimba ceva este abordarea integrată sub forma unei strategii naționale. Principala arie de acțiuni este aceea în prevenția primară și trebuie făcuți pași în educație. Educația trebuie să fie făcută la toate nivelele: în populația generală, la medicii de familie, dar și la medicii din specialitățile unde osteoporoza are impact în viețile pacienților”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie și președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB).

În Uniunea Europeană, aproximativ 30% dintre femeile aflate la menopauză sunt diagnosticate cu această boală.

Osteoporoza este o boală în care densitatea osoasă şi calitatea osului sunt reduse, iar, pe măsură ce oasele devin mai poroase şi mai fragile, riscul de fractură este mult mai crescut.

La nivel global, una din trei femei şi unul din cinci bărbaţi cu vârsta de peste 50 de ani sunt expuşi riscului unei fracturi osteoporotice, iar probabilitatea apariţiei lor, în special la nivelul coloanei vertebrale și șoldului, creşte odată cu vârsta atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Până în 2050, se estimează că incidența mondială a fracturilor de șold la bărbați va crește cu 310%, iar la femei cu 240% față de anul 1990.

La nivel mondial, osteoporoza cauzează peste 8,9 milioane de fracturi anual, ceea ce înseamnă o fractură de osteoporoză la fiecare 3 secunde.

Specialiștii recomandă schimbarea stilului de viață, precum și efectuarea de trei-patru ori pe săptămână a unor exerciţii fizice de cel puţin 30-40 de minute pentru pacienţii care sunt la risc de pierdere de masă osoasă şi de fractură.

Ziua Mondială a Osteoporozei, marcată în fiecare an la 20 octombrie

sursa foto: World Osteoporosis Day/Facebook

Ziua Mondială a Osteoporozei este marcată, anual, la 20 octombrie, la iniţiativa Fundaţiei Internaţionale pentru Osteoporoză (International Foundation for Osteoporosis – IOF).

Osteoporoza este o boală care face oasele slabe şi fragile. Acest lucru creşte foarte mult riscul de rupere a unui os chiar şi după o cădere sau o lovitură minoră. Boala nu are simptome evidente, astfel că mulţi oameni nu ştiu că au osteoporoză până în momentul când suferă o fractură. Fracturile pot afecta viaţa, provocând durere, dizabilitate şi pierderea independenţei şi de aceea este atât de importantă prevenirea osteoporozei, potrivit Fundaţiei Internaţionale pentru Osteoporoză.

De Ziua Mondială a Osteoporozei, campania desfăşurată în 2022, sub sloganul „Step up for bone health”, face un apel către oamenii din întreaga lume să acţioneze pentru sănătatea oaselor şi prevenirea osteoporozei.

De asemenea, în 2022 Ziua mondială a osteoporozei va marca zece ani de la lansarea oficială a unui program de referinţă al Fundaţiei Internaţionale pentru Osteoporoză intitulat „Capture the FractureŽ” (CTF), care a contribuit la progresul în prevenirea fracturilor secundare la nivel mondial.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a identificat osteoporoza ca reprezentând o problemă majoră de sănătate publică. Ziua mondială a osteoporozei a fost iniţiată de Societatea Naţională pentru Osteoporoză din Marea Britanie, la 20 octombrie 1996, şi susţinută de Comisia Europeană, iar ulterior a fost marcată de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză. În anii 1998 şi 1999, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a devenit co-partener al marcării acestei zile.

La nivel mondial, una din trei femei şi unul din cinci bărbaţi cu vârsta de peste 50 de ani vor suferi o fractură osteoporotică. Fracturile cauzate de osteoporoză au un impact devastator asupra a milioane de oameni din lumea întreagă şi duc la costuri socio-economice enorme pentru societate şi sistemele de sănătate. Dar în continuare, în pofida realelor progrese medicale pentru reducerea fracturilor, un număr foarte mic de bărbaţi şi femei primesc tratament în acest sens. Doar 20 la sută dintre pacienţii cu fracturi osteoporotice sunt în realitate diagnosticaţi sau trataţi pentru osteoporoză, afecţiunea de bază, potrivit https://www.worldosteoporosisday.org/.

Osteoporoza şi fracturile pot fi prevenite dacă se acţionează din timp. Cei cinci paşi care trebuie urmaţi pentru o sănătate a oaselor şi o prevenire a fracturilor în viitor sunt: exerciţii regulate pentru menţinerea oaselor şi muşchilor în mişcare; nutriţia – o dietă bogată în nutrienţi pentru sănătatea oaselor (calciu, vitamina D, proteine, plus expunerea la soare, care asigură o bună asimilare a vitaminei D); un stil de viaţă cu menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase, cu evitarea fumatului şi a băuturilor în exces; descoperirea factorilor de risc (precum fracturi anterioare, antecedente familiale de osteoporoză sau medicamente specifice care afectează sănătatea oaselor); testarea şi, dacă este cazul, urmarea unui tratament. (https://www.worldosteoporosisday.org/).

Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză a fost lansată în 1998, la Congresul european privind osteoporoza organizat la Berlin, se arată pe site-ul www.iofbonehealth.org. Este o fundaţie non-guvernamentală, non-profit, cu sediul în Elveţia, şi funcţionează ca o alianţă globală de asociaţii ale pacienţilor, organizaţii de cercetare, profesionişti din domeniul sănătăţii şi companii internaţionale care acţionează pentru a promova sănătatea oaselor, muşchilor şi articulaţiilor.

Coronavirus: Utilizarea vaccinurilor Pfizer şi Moderna încă de la vârsta de şase luni, aprobată de EMA

Utilizarea încă de la vârsta de şase luni a vaccinurilor Pfizer şi Moderna a fost aprobată, miercuri seară, de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), devenind astfel primele seruri anti-COVID-19 autorizate în UE pentru persoanele cu vârste mai mici de cinci ani, informează AFP.

În paralel, EMA a recomandat autorizarea unui vaccin adaptat al companiei Moderna care vizează subvariantele de Omicron BA.4 şi BA.5, precum şi tulpina originală de SARS-CoV-2.

EMA a recomandat „utilizarea la copiii cu vârste cuprinse între 5 luni şi 4 ani a vaccinului Comirnaty”, produs de Pfizer, şi „utilizarea la copiii cu vârste de la 6 luni la 5 ani a vaccinului Spikevax”, produs de Moderna, a anunţat agenţia într-un comunicat.

Dozele celor două vaccinuri prevăzute pentru aceste grupe de vârstă sunt mai slabe în raport cu dozele folosite pentru adulţi, au explicat specialiştii de la EMA.

La copiii din grupa de vârstă 6 luni – 4 ani, vaccinul pediatric Comirnaty poate fi administrat în schema primară de vaccinare care cuprinde trei doze. La copiii din grupa de vârstă 6 luni – 5 ani, vaccinul pediatric Moderna poate fi administrat în schema primară de vaccinare care conţine două doze.

Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) din cadrul EMA a ajuns la concluzia că „beneficiile aduse de Comirnaty şi Spikevax la copiii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 4 sau 5 ani, respectiv, prevalează în faţa riscurilor”, subliniind totodată că efectele secundare sunt în general uşoare sau moderate şi că acestea se ameliorează în doar câteva zile după vaccinare.

Vaccinul adaptat al companiei Moderna care vizează subvariantele de Omicron BA.4 şi BA.5 a fost recomandat pentru adulţi şi pentru copiii cu vârste de peste 12 ani care au beneficiat deja de o primă vaccinare împotriva COVID-19. Un alt vaccin Moderna, care ţinteşte varianta de Omicron BA.1 şi tulpina originală a noului coronavirus, a fost deja autorizat de EMA încă din luna septembrie.

Omicron şi subvariantele sale au fost dominante până acum la nivel mondial pe întreaga durată a anului 2022, înlocuind cu rapiditate variantele precedente Alfa şi Delta.

Recomandările formulate de CHMP vor fi transmise Comisiei Europene, care va adopta decizii finale, ce vor deveni aplicabile în toate statele membre din UE, a precizat EMA.

EMA a avertizat în septembrie că pandemia de COVID-19 este „încă în curs de desfăşurare” şi a cerut ţărilor din UE să demareze programe de vaccinare cu doze de rapel împotriva COVID-19 înainte de sosirea iernii.

Precizările MS cu privire la decesele cauzate de infecții nosocomiale în spitalele din Târgu Mureș și Cluj

0

Ministerul Sănătăţii a transmis, miercuri, precizări despre decesele provocate de infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM) la spitalele din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, după ce premierul Nicolae Ciucă le-a solicitat reprezentanţilor ministerului o situaţie punctuală privind infecţiile nosocomiale în aceste spitale, precum şi la nivel naţional.

Ministerul Sănătăţii rămâne „pe deplin responsabil şi implicat” pentru controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM), se arată într-un comunicat, menţionându-se că a elaborat acte normative necesare, ghiduri de proceduri de bună practică în domeniile Microbiologiei, Epidemiologiei şi prescrierii de antibiotice şi face demersuri pentru raportarea corectă a acestor infecţii de către toate spitalele, însă este nevoie de „o abordare constructivă pentru cunoaşterea şi aducerea sub control a acestui fenomen, din partea întregii societăţi”.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au precizat că pacienţii care au decedat la Târgu Mureş aveau multiple patologii şi spitalizări cu durată mare în Secţia de terapie intensivă, fiind supuşi unor multiple manevre invazive, iar rezultatele probelor recoltate de la alţi pacienţii din secţie au fost negative.

Ministerul Sănătăţii a fost informat în data de 14 octombrie 2022, la ora 16,00, despre existenţa unui focar de IAAM cu 6 cazuri, din care 5 s-au soldat cu deces, începând din data de 8 octombrie, precizează sursa citată.

„Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a dispus deplasarea imediată a secretarului de stat Adriana Pistol la Târgu Mureş pentru a verifica la faţa locului situaţia şi a se asigura că măsurile luate sunt cele corecte. Potrivit datelor medicale puse la dispoziţie de Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş aflat în subordinea Consiliului Judeţean Mureş, pacienţii care au decedat aveau multiple patologii şi spitalizări cu durată mare în secţia de terapie intensivă. Aceştia erau în stare critică în momentul internării în secţia ATI, motiv pentru care au necesitat multiple manevre medicale invazive, inclusiv suport ventilator. Germenii izolaţi din focar au fost Piocianic şi Acinetobacter multirezistenţi la antibiotice”, precizează comunicatul.

Conform sursei citate, cu ocazia vizitei, au fost suspendate internările în secţia ATI, iar intervenţiile chirurgicale au fost sistate şi a început imediat activitatea de curăţenie şi dezinfecţie a secţiei, s-au recoltat probe pentru evaluarea bacteriologică a pacienţilor existenţi în secţie şi a personalului medical.

Totodată, s-a decis ca personalul din întreg spitalul să fie reinstruit cu privire la măsurile de curăţenie şi dezinfecţie, igienă a mâinilor, utilizarea echipamentului de protecţie şi managementului deşeurilor.

„Rezultatele probelor recoltate de la pacienţii din secţia de terapie intensivă au fost negative”, mai menţionează comunicatul.

În legătură cu situaţia de la Cluj-Napoca, Ministerul Sănătăţii precizează că a fost înregistrat un singur deces, la un copil prematur cu multiple probleme medicale şi care a fost infectat cu bacteria Serattia marcensesns.

„La cererea Ministerului Sănătăţii, DSP Cluj, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca au informat că în secţia de neonatologie a fost înregistrat un deces la un copil prematur cu multiple probleme medicale şi care a fost infectat cu bacteria Serattia marcensesns. Din ancheta epidemiologică efectuată, reiese că nu au fost înregistrate alte IAAM în secţia de neonatologie în aceeaşi lună (septembrie 2022), precum nici alte decese care să fi fost cauzate de IAAM. Nu există niciun fel de informaţii referitoare la 4 decese, aşa cum în mod eronat s-a vehiculat în spaţiul public”, au mai arătat reprezentanţii Ministerului, conform comunicatului.

Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii ca până la finalul săptămânii viitoare să-i prezinte o situaţie privind infecţiile nosocomiale din spitale la nivel naţional, urmare şi a unor decese petrecute recent din această cauză în spitale din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca.

„Un subiect delicat, este vorba despre un subiect din domeniul sănătăţii. Din păcate, la Târgu Mureş au fost anunţate 5 decese la Spitalul Judeţean din Târgu Mureş din cauza infecţiilor nosocomiale. De asemenea, 4 bebeluşi au decedat la Cluj-Napoca, se pare că din aceeaşi cauză, motiv pentru care cer Ministerului Sănătăţii ca, până la finele săptămânii viitoare, să-mi prezinte situaţia şi concluziile concrete, punctual şi la nivel naţional, legate de această problemă a nosocomialelor, care, din păcate, nu este doar o problemă reală, este şi una cu istoric”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul şedinţei de guvern.

Premierul i-a transmis reprezentantului MS la şedinţa de guvern ca în baza analizei solicitate să se procedeze în continuare la întocmirea unui „plan naţional de combatere a nosocomialelor”.

Inteligenţa artificială, folosită la Spitalul Clinic CF Timișoara pentru depistarea precoce a cancerului de piele

sursa foto: captură video Spitalul Clinic CF Timișoara/Facebook

Medicii Secţiei de Dermatologie din Ambulatoriul Spitalului Clinic CF Timişoara folosesc un aparat de ultimă generaţie pe baza Inteligenţei Artificiale (IA) pentru analizarea aluniţelor în vederea depistării precoce a cancerului de piele.

Acest aparat realizează harta leziunilor la nivelul pielii.

Video Dermatoscopul este aparatul cu ajutorul căruia medicii unităţii sanitare realizează această „hartă a aluniţelor” de pe corp, potrivit medicilor.

„Video Dermatoscopul este prevăzut cu două camere, în faţa cărora aşezăm pacientul, în diferite poziţii, pentru a scana întregul corp. Realizăm astfel harta leziunilor, a aluniţelor, după care luăm fiecare leziune în parte şi o analizăm. Imaginile sunt stocate în calculator, astfel că avem posibilitatea evaluării şi comparării lor în dinamică”, a explicat dr. Claudia Tîrziu, medic specialist dermatovenerologie la Spitalul Clinic CF Timișoara.

Potrivit sursei citate, melanomul malign este cea mai agresivă formă de cancer de piele, având o incidenţă medie de 10 la 100.000 de oameni. Chiar dacă reprezintă doar 4% dintre formele de cancer de piele, poartă cel mai mare risc de producere de metastaze, ceea ce face ca perioada de supravieţuire să fie foarte mică.

Boala poate fi vindecată dacă este diagnosticată din timp, iar pentru aceasta este necesară o evaluare a leziunilor de pe corp. Full Body Mapping este tehnica prin care poate fi realizată o hartă a întregii suprafeţe corporale, prin care se identifică toate leziunile cu potenţial de a se transforma în cancer de piele.

„Calculatorul ne ajută să aflăm dimensiunea, diametrul şi simetria leziunii. Apoi, putem stabili anumite aspecte legate de structurile din leziunea suspectă, iar la final avem un scor care ne va indica dacă vorbim despre o leziune benignă sau malignă şi ne ghidează către schema terapeutică pe care ar fi necesar să o urmăm. Diagnosticul de certitudine este dat însă de examenul histopatologic”, a precizat dr. Claudia Tîrziu.

Medicii Spitalului recomandă un consult dermatologic anual tuturor persoanelor. Cei care se încadrează însă în grupele de risc (vârstnici, persoane cu istoric personal sau familial de cancer de piele, cei cu multiple aluniţe atipice, persoanele care au o expunere constantă la raze ultraviolete, au istoric de arsuri solare sau care frecventează saloanele de bronzat) ar trebui sa facă mai des asemenea controale medicale.

Medicii mai recomandă o autoevaluare a pielii, făcută acasă, lunar, pentru identificarea posibilelor leziuni tegumentare şi prezentarea la cabinet dacă apar leziuni noi sau dacă se modifică cele preexistente, ca formă, dimensiune, culoare sau dacă există prurit (senzaţie de mâncărime) sau durere la nivelul acestora.

Camera Deputaţilor a aprobat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România

Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România a fost aprobat, miercuri, de Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 260 voturi pentru şi 5 abţineri.

Potrivit proiectului, planul se implementează pentru perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Documentul se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.

Conform proiectului, toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, cum sunt: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri palliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

„Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabile de îndeplinirea măsurilor din plan”, stabileşte actul normativ.

Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, se arată în proiect.

Deputaţii din comisia de specialitate au introdus un amendament care prevede că Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice, mai prevede actul normativ.

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală.

Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Camera Deputaţilor este for decizional.