Conf. univ. dr. Mihai Craiu: Dacă un copil are trei sau mai multe „bronșiolite”, adresați-vă medicului pentru a găsi cauza reală a bolii

Dacă al dumeavoastră copil are trei sau mai multe „bronșiolite”, adresați-vă medicului pentru a găsi cauza reală a bolii, atrage atenția conf. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.

„Cifra zilei este trei.  Un copil care are trei sau mai multe „bronșiolite” de fapt are altă boală. Aceasta se numește „wheezing recurent” și reprezintă … o familie întreagă de boli. Nu este o boală unică”, scrie conf. univ. dr. Mihai Craiu, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii.

Potrivit medicului, 25-30% din sugari pot prezenta un episod de wheezing în primul an de viață.

„Cel puțin un episod de wheezing – respirație șuierătoare/fluierătoare – (https://youtu.be/n6YMiox1P1k) pot să aibă jumătate din copii, până să ajungă la școală. 25-30% din sugari pot prezenta un episod de wheezing în primul an de viață”, afirmă conf. univ. dr. Mihai Craiu.

Dar, avertizează medicul, nu toate aceste maladii sunt „bronșiolită”.

„Multe cauze pot produce wheezing recurent, dar, printre cele mai frecvent întâlnite, se numără astmul, alergiile, refluxul gastro-esofagian, diversele infecții respiratorii etc”, atrage atenția conf. univ. dr. Mihai Craiu.

„Vă rog să țineți minte cifra trei și să acționați în consecință!”, a mai transmis medicul pediatru.

Prof. univ. dr. Octavian Crețu: Dezvoltarea spitalelor universitare este esențială pentru a asigura accesul la îngrijire medicală de înaltă calitate

Prof. univ. dr. Octavian Crețu, rectorul UMF „Victor Babeș” Timișoara, consideră că spitalele universitare au un impact semnificativ în creșterea accesului la servicii medicale de calitate, precum și în pregătirea și formarea resursei umane din sănătatea românească. “Aceste spitale oferă servicii medicale specializate, oportunități de cercetare medicală avansată, precum și o platformă importantă pentru pregătirea și formarea viitorilor medici și asistenți medicali“, subliniază prof. univ. dr. Octavian Crețu.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara susține, la rândul său, dezvoltarea unei rețele naționale de spitale universitare, care pot contribui la îmbunătățirea sistemului public de sănătate din România, aducând beneficii importante atât pentru pacienți, cât și pentru medicii rezidenți și studenți.

“Dezvoltarea spitalelor universitare este esențială pentru a asigura accesul la îngrijire medicală de înaltă calitate. Aceste spitale oferă servicii medicale specializate, oportunități de cercetare medicală avansată, precum și o platformă importantă pentru pregătirea și formarea viitorilor medici și asistenți medicali. În cadrul spitalelor universitare, care beneficiază de tehnologie modernă în medicină, atât studenții, cât și medicii rezidenți au oportunitatea să se pregătească și să își dezvolte competențele medicale prin practică și formare clinică. În plus, spitalele universitare joacă un rol important în cercetarea medicală, fiind un loc ideal pentru realizarea de studii clinice și pentru testarea de noi tratamente și terapii. Aceste cercetări sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității îngrijirii medicale și dezvoltarea în ansamblu a inovației în sănătate”, a precizat prof. univ. dr. Octavian Crețu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

Spitalele universitare reprezintă unități medicale asociate Universităților de Medicină și au un rol important în furnizarea de servicii medicale de calitate, formarea resursei umane din sănătate și promovarea inovației și a cercetării în domeniul medical, arată sursa citată.

“Timișoara este al cincilea mare oraș din România, deservește o populație de peste 250.000 de cetățeni, potrivit datelor ultimului recensământ și beneficiază de funcționarea în cadrul municipiului a uneia dintre cele șase Universități de Medicină și Farmacie tradiționale din România: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, parte a Alianței Universitare G6-UMF”, potrivit cumunicatului citat.

Studiu privind accesul pacienților la programele de recuperare cardiacă și rolul digitalizării în dezvoltarea acestora

Lansat la nivel național, studiul CardioRehab va evalua nivelul accesului populației din România la programele de recuperare cardiacă și rolul digitalizării în dezvoltarea acestora. Cercetarea vizează colectarea răspunsurilor la un chestionar privind percepția pacienților la utilizarea serviciilor de telemedicină până în prezent și gradul de cunoaștere pe care aceștia îl au cu privire la programele de recuperare cardiacă.

„Studiul CardioRehab pe care îl lansăm astăzi la nivel național în parteneriat cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Cardiovasculare ProCardio și Centrul de Inovație si e-Health își propune să evalueze nivelul accesului populației din România la programele de recuperare cardiacă și rolul digitalizării (telemedicină) în dezvoltarea acestora. Cercetarea se bazează pe colectarea unor răspunsuri în format digital și fizic la un chestionar cu 24 de întrebări de evaluare a percepția pacienților cu privire la utilizarea serviciilor de telemedicină până în prezent și totodată cu precizarea gradului de cunoaștere pe care aceștia îl au cu privire la serviciile de recuperare cardiacă și perspectiva ca acestea să fie optimizate prin instrumente digitale”, scrie dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog, prodecan al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” și coordonator CieH, pe pagina sa de Facebook.

Chestionarul poate fi completat accesând link-ul următor: https://www.recuperare-cardiaca.ro/cardiorehab.

„Participarea dumneavoastră la acest studiu este extrem de importantă deoarece ne va oferi fundamentul necesar de susținere a necesității dezvoltării recuperării cardiace în fața autorităților competente”, spune dr. Ștefan Busnatu.

Medicul subliniază că boala cardiovasculară este principala cauză de deces în regiunea europeană, reprezentând 47% din totalul deceselor la femei și 39% la bărbați.

„În România această statistică ar putea fi schimbată cu ajutorul programelor de recuperare cardiacă care au rolul de a ajuta pacienții să își reia un ritm de viață cât mai aproape de normal, dupa ce au suferit un eveniment cardiovascular. Din păcate în ciuda beneficiilor acestor programe, la acest moment în România recuperarea cardiacă nu e susținută pe cât ar trebui. Finanțarea de la stat acoperă doar programe de recuperare cu perioadă scurtă de 7 – 14 zile, în ciuda duratei recomandate de ghidurile de cardiologie de 6 – 12 săptămâni pentru a putea obține beneficii reale”, a mai transmis dr. Ștefan Busnatu.

Reconstrucție de aortă, încheiată cu succes la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad

O intervenție de reconstrucție de aortă a fost încheiată cu succes la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, în cazul unui pacient de 60 de ani cu anevrism de aortă abdominală rupt, cu risc rapid de exsangvinare.

”Intervenție deosebit de laborioasă a medicilor de gardă din secțiile Chirurgie Generală I respectiv Anestezie și Terapie Intensivă I, după ce un bărbat în vârstă de 60 de ani a ajuns în Unitatea Primire Urgențe cu anevrism de aortă abdominală rupt, cu risc rapid de exsangvinare. Medicul specialist în chirurgie cardio-vasculară, dr. Mircea Alexa împreună cu medicul specialist în chirurgie generală dr.Mihai Roșu, medicul primar ATI, dr. Adrian Crișan, medici rezidenți și asistenți medicali au intrat de urgență în sală reconstruind artera aortă – vas principal de sânge, prin aplicarea unei proteze sintetice, pentru a putea restabili circulația sângelui spre bazin și picioare”, au anunțat reprezentanții unității medicale.

Potrivit sursei citate, intervenția a fost una contra-cronometru, pacientul riscând să își piardă picioarele, din cauza lipsei de irigare cu sânge și inclusiv viața prin exsangvinare.

”Pacientul a necesitat mai apoi îngrijiri în terapie intensivă, fiind acum în stare stabilă, sub supraveghere medicală în Compartimentul de Chirurgie Vasculară”, arată sursa citată.

Ministrul Rafila: În această lună începem să semnăm toate contractele pentru cele 27 de obiective incluse în PNRR

În această lună începe semnarea contractelor pentru cele 27 de obiective incluse în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de asistenţă medicală spitalicească, a declarat, luni, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. .

„În această lună, începem să semnăm toate contractele pentru cele 27 de obiective incluse în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mă refer la cele de asistenţă medicală spitalicească. Lista este cunoscută, a fost aprobată de Guvernul României pe baza unor criterii care au fost transparente şi lucrul acesta este în mod evident un pas foarte mare înainte. Contractele de finanţare vor prevedea, după caz, proiectarea şi construcţia. Sunt unii la care proiectul există deja şi practic o să fie doar construcţia sau dotarea acestor unităţi spitaliceşti. Îmi doresc ca a doua parte a anului 2026 să ne găsească cu toate aceste obiective realizate. Depinde foarte mult şi de aplicant ca să aibă succes”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Minsitrul a explicat și cine va construi spitalele finanţate din PNRR.

„Fiecare dintre beneficiari semnează un contract de finanţare cu noi. Unii au deja proiectul tehnic încheiat şi atunci licitează doar construcţia, alţii nu au proiectul tehnic şi atunci licitează proiectul tehnic şi construcţia. Nu pot să ştiu cine a câştigat aceste licitaţii. Sunt anumite proiecte care se desfăşoară deja prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, care este un operator public. Nu există o preselecţie sau… Sunt proceduri de achiziţie publică care trebuie să fie transparente, mai ales că discutăm de bani europeni şi ştiţi bine analiza din partea experţilor Comisiei Europene este permanentă, monitorizarea şi analiza periodică”, a explicat ministrul.

Ministrul a precizat că Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) va coordona împreună cu Ministerul Sănătăţii activitatea de construcţie a celor trei spitale regionale şi încă trei obiective din totalul de 27, „iar celelalte vor fi făcute de către fiecare beneficiar cu CNI sau alt operator care câştigă o astfel de licitaţie”.

„Sunt unii care au, de exemplu, deja procedurile avansate, iar banii din PNRR nu fac altceva decât să fie returnaţi celor care desfăşoară deja activităţile de construcţii”, a precizat ministrul Sănătății.

Ministrul Rafila: Avem un Comitet nou de vaccinologie

Comitetul de vaccinologie a fost restructurat, după ce unii membri au dorit să se retragă, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„Avem un Comitet nou de vaccinologie. Nou în sensul că a fost restructurat, pentru că au fost persoane care au dorit să se retragă”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, noua echipă de la Comitetul de vaccinologie va oferi argumentele pentru compensarea vaccinurilor anti-HPV pentru femeile cu vârste între 18 şi 45 de ani

„Noua echipă de la Comitetul de vaccinologiene va oferi argumentele profesionale pentru includerea acestor vaccinuri (împotriva HPV) pe lista de medicamente compensate, pentru cine şi, eventual, ne pot sugera anumite procente. Acestea trebuie să le lucrăm ulterior, după ce avem punctul de vedere tehnic al Comitetului de vaccinologie, împreună cu Casa de Asigurări de Sănătate”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă acest lucru se va putea realiza până la finalul acestui an, Rafila a răspuns: „Cu siguranţă”.

Ministrul Sănătății declara săptămâna trecută că ar fi „normală şi binevenită” o compensare a vaccinurilor anti-HPV pentru femeile cu vârste între 18 şi 45 de ani.

Proiectarea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi va fi finalizată în această lună. Va avea 752 de paturi, grupate în şase centre medicale

sursa foto: Ministerul Sănătății

Proiectarea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi va fi finalizată luna aceasta, urmând a se trece la procedura de achiziţie pentru construirea acestei unităţi medicale, a anunțat, luni, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„În această lună se finalizează proiectarea şi trecem imediat la procedura de achiziţie pentru construirea efectivă a acestui spital. De asemenea, separat este unitatea de terapie intensivă cu 86 de paturi care deserveşte serviciile medicale, chirurgicale de mari arşi, transplant şi neonatologie. Este vorba despre un spital care asigură spitalizare continuă cu 752 de paturi, grupate în şase centre medicale. În plus, ambulatoriul de specialitate asigură 113 paturi de spitalizare de zi şi de asemenea pentru Departamentul de primiri urgenţe. Suma totală a investiţiei fără TVA este 2,4 miliarde de lei. (…) Durează un an de zile proiectarea conform reglementărilor care există pentru spitalele regionale, iar până la sfârşitul acestui an se finalizează licitaţia de construcţie şi construcţia efectivă începe probabil în a doua parte a anului 2023 şi trebuie finalizată în decurs de patru ani, până în 2027”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

Ministrul a subliniat importanţa celor şase centre care vor fi realizate în cadrul unităţii medicale de la Iaşi.

“E vorba de Centrul de Patologie pentru cap şi gât, Centrul de Patologie Toracică cu 104 paturi, cel de patologia abdominală – 270 de paturi, pentru articulaţii, coloană vertebrală şi traumă – 75 de paturi. Centrul de medicină internă cu 128 de paturi şi centru pentru mamă şi copil 76 de paturi. Fiecare dintre aceste centre deservesc mai multe specialităţi. Este o grupare care sugerează de fapt şi modul de organizare în viitorul nu foarte îndepărtat a asistenţei medicale, încât flexibilizarea numărului de paturi în fiecare de secţie, în funcţie de centrul căreia aparţine, să permită să servească mai bine pacienţii”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a amintit de termenele de finalizare ale proiectării pentru Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi – luna martie, pentru Spitalul Regional Cluj – aprilie-mai, iar pentru cel din Craiova, la care licitaţia pentru proiectare s-a terminat „cel mai târziu” – luna noiembrie-decembrie.

„Construcţia durează patru ani pentru fiecare din aceste trei spitale regionale. (…) Ne dorim să avem cât mai rapid, dacă se poate exact cum a fost planificat până la finalul anului 2027. cele trei spitale funcţionale şi în paralel să lucrăm şi pentru o politică de resurse umane care să asigure toate resursele umane necesare acestor spitale, pentru că altfel… Nu facem construcţii doar de dragul construcţiilor, ci construcţii şi dotări medicale pentru pacienţii din România”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a mai spus că se doreşte, de asemenea, un Institut regional de boli cardiovasculare la Iaşi, dimensionat conform nevoilor pacienţilor.

„Mă refer la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, care nu a fost selectat pentru finanţare din PNRR, dar discutăm împreună soluţii încât el să devină finanţabil şi să putem să îi dăm într-adevăr caracterul de institut regional. (…) Actualul Institut de Boli Cardiovasculare din Iaşi este în subordinea Ministerului Sănătăţii, dar în mod paradoxal pentru acest institut a aplicat Consiliul Judeţean Iaşi, pentru că terenul alocat acestui institut cu valenţe regionale a trecut la Consiliul Judeţean Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi a fost aplicantul. Proiectul a fost evaluat conform grilei despre care discutăm, a primit punctajul pentru institut regional, cu toate că aplicantul era Consiliul Judeţean Iaşi. (…) Ne dorim să avem un institut regional de boli cardiovasculare la Iaşi, dimensionat conform nevoilor pacienţilor, care să nu pună probleme legate de costuri”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga: Dezvoltarea unei rețele de spitale universitare, un pas important pentru îmbunătățirea sistemului public de sănătate din România

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București,  consideră extrem de importantă formarea unei rețele de spitale universitare, care pot contribui astfel la dezvoltarea coordonată a resursei umane din sănătate, având în vedere că în aceste spitale se pregătesc atât studenții la medicină, cât și medicii rezidenți. “Dezvoltarea unei rețele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătățirea sistemului public de sănătate din România”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București (UMFCD) susține transferarea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Universităților de Medicină și Farmacie tradiționale și transformarea acestor unități sanitare în spitale universitare.

“Dezvoltarea unei rețele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătățirea sistemului public de sănătate din România. Aceste spitale vor putea oferi oportunități de învățare pentru studenți, formare pentru medicii rezidenți, dar în cadrul unităților se pot organiza și platforme de cercetare. Pe de altă parte, în spitalele universitare se pot dezvolta servicii de nișă în medicină care să vină în sprijinul pacienților pe diverse patologii. Spitalele universitare sunt de obicei echipate cu tehnologie modernă și pot oferi astfel servicii medicale specializate și complexe, care nu sunt disponibile în alte spitale publice. Realizarea unei rețele de spitale universitare poate avea un impact semnificativ asupra îmbunătățirii accesului la serviciile medicale de calitate, prin furnizarea atât de servicii medicale specializate, precum și prin atragerea de specialiști. În plus, spitalele universitare pot deveni centre de excelență în cercetare, contribuind la dezvoltarea de noi tratamente și terapii pentru pacienți la fel cum vedem și în alte țări, care investesc mult mai mult decât noi în sistemul de sănătate”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București.

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București consideră că prin dezvoltarea de noi spitale universitare se va îmbunătăți accelerat și baza clinică în care se formează resursa umană din sănătatea românească.

Potrivit sursei citate, în București, spitalul aflat în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii care ar putea trece în administrarea Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” este Spitalul Clinic CF Nr. 2.

Reprezentanții UMFCD consideră că trecerea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Universităților de Medicină poate reprezenta un pas important și în dezvoltarea profesională a personalului medical ce își desfășoară și în prezent activitatea în respectivele unități.

“Spitalele universitare nu numai că furnizează asistență medicală pentru pacienți, dar oferă și oportunități unice de formare pentru studenții și medicii rezidenți. Prin intermediul spitalelor universitare, studenții au acces la cadre universitare cu experiență vastă în domeniu, ceea ce le permite să dobândească cunoștințe esențiale pentru a deveni medicii de mâine, care să lucreze în sistemul medical public românesc. În plus, dezvoltarea spitalelor universitare ajută și la îmbunătățirea abilităților medicilor rezidenți, dar și la intensificarea schimbului de experiență atât de necesar în ceea ce înseamnă medicină astăzi, ceea ce duce în final la o îmbunătățire semnificativă în furnizarea serviciilor medicale“, a mai declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Potrivit comunicatului citat, parteneriatul între Universitățile de Medicină și Farmacie tradiționale din România din Alianța Universitară G6-UMF cu Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea Strategiei de resurse umane în sănătate și pentru creșterea calității serviciilor medicale a adus în discuție crearea rețelei naționale de spitale universitare, care oferă la nivelul UE cea mai bună asistență medicală pacienților.

“Încă de la început, atât ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, cât și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu au susținut acest concept, care se poate materializa în scurt timp prin trecerea unora dintre spitalele Ministerului Transporturilor în administrarea Universităților de Medicină și Farmacie. Dezvoltarea rețelei de spitale universitare ar reprezenta un proiect important pentru viitorul medicinei românești!”, se mai arată în comunicatul citat.

Modificări ale Ordinului privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate continua sau înceta înainte de termen

Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 3.626/2022 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate continua sau poate înceta înainte de termen a fost publicat în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

Art. I. – Ordinul ministrului sănătăţii nr. 3.626/2022 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate continua sau poate înceta înainte de termen, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1177 din 8 decembrie 2022, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

„Art. 11. – Evaluarea activităţii managerului spitalului public pentru anul 2022 se realizează conform Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea evaluării activităţii managerului spitalului public pentru anul 2022, prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.”

2. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. – (1) Rezultatele evaluării se apreciază după cum urmează:

a) Foarte bine – dacă managerul a obţinut cumulativ la categoriile de indicatori cuprinşi în anexa nr. 1 următorul punctaj minim: 13 puncte la categoria A, 18 puncte la categoria B, 23 de puncte la categoria C, 36 de puncte la categoria D şi 9 puncte la categoria E;

b) Bine – dacă managerul a obţinut cumulativ la categoriile de indicatori cuprinşi în anexa nr. 1 următorul punctaj minim: 11 puncte la categoria A, 16 puncte la categoria B, 20 de puncte la categoria C, 32 de puncte la categoria D şi 7 puncte la categoria E;

c) Satisfăcător – dacă managerul a obţinut cumulativ la categoriile de indicatori cuprinşi în anexa nr. 1 următorul punctaj minim: 9 puncte la categoria A, 14 puncte la categoria B, 18 puncte la categoria C, 28 de puncte la categoria D şi 6 puncte la categoria E;

d) Nesatisfăcător – dacă nu sunt îndeplinite condiţiile minime necesare pentru a obţine cel puţin calificativul Satisfăcător.”

3. În anexa nr. 1 „Criterii de performanţă în baza cărora se efectuează evaluarea anuală a activităţii managerului spitalului public” se introduce o notă finală, cu următorul cuprins:

” 1. În cazul spitalelor pentru care plata nu se face prin tarif pe caz rezolvat, pentru indicatorul «Indicele de complexitate al cazurilor pe spital» se acordă 5 puncte.

2. În cazul spitalelor care nu au în structură spitalizare de zi, pentru indicatorul «Numărul spitalizărilor de zi raportat la numărul total de spitalizări» se acordă 5 puncte.

3. În cazul spitalelor care nu au în structură ambulatoriu, pentru indicatorul «Numărul mediu de consultaţii/medic în ambulatoriu» se acordă 5 puncte.”

4. În anexa nr. 2, punctul „A. Indicatori de management al resurselor umane” se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. II. – Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, precum şi spitalele publice şi managerii acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Metodologie privind organizarea și desfășurarea evaluării activității managerului spitalului public pentru anul 2022

Art. 1. – (1) Criterii criteriile de performanţă prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta metodologie, a obţinut la fiecare cel puţin 4 puncte;

3. în cazul restului indicatorilor cuprinşi în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta metodologie, alţii decât cei menţionaţi la pct. 1 şi 2, a obţinut cel puţin două puncte;

d) Nesatisfăcător – dacă nu sunt îndeplinite condiţiile minime necesare pentru a obţine cel puţin calificativul Satisfăcător.

(2) Contractul de management se menţine, în perioada de valabilitate a acestuia, pentru managerii spitalelor publice care au obţinut calificativele Foarte bine, Bine şi Satisfăcător. Pentru managerii care au obţinut calificativul Satisfăcător de două ori pe parcursul executării unui contract de management, acesta încetează de drept.

(3) Contractul de management încetează înainte de termen pentru managerii spitalelor publice care au obţinut calificativul Nesatisfăcător în situaţia evaluării activităţii acestora pe o perioadă de minimum un an, din motive imputabile acestora.

Art. 5. – (1) Evaluarea anuală a activităţii managerului spitalului public în condiţiile art. 4 se face de comisii de evaluare formate din preşedinte, 4 membri şi un secretariat format din 1-2 persoane, numite prin ordin al ministrului sănătăţii sau, după caz, prin act administrativ emis de conducătorul ministerelor ori instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

(2) În vederea realizării evaluării anuale a activităţii managerului spitalului public, managerul înaintează comisiei de evaluare dosarul care cuprinde obligatoriu următoarele documente:

a) copia contractului de management şi a actelor adiţionale la acesta;

b) documentele care susţin punctajul acordat la fiecare indicator de performanţă, după cum urmează:

(i) statul de funcţii pe anul evaluat, aprobat conform legii;

(ii) situaţia financiară încheiată la data de 31 decembrie a anului evaluat;

(iii) formularele tip dare de seamă statistică pentru anul evaluat (cod MS 60.4.4A, cap. 2; cod MS 60.4.4, cap. 3; cod MS 60.4.4.A, cap. 14), centralizatorul – cod MS 60.4.4, cap. 15 „Personalul mediu şi superior sanitar pe tipuri de unităţi”, centralizatorul – cod MS 60.4.4, cap. 15 „Personalul mediu şi superior sanitar pe tipuri de unităţi”, completate în conformitate cu statul de funcţii aprobat al unităţii, centralizatorul activităţii spitalului – cod 19.15, darea de seamă statistică pentru anul evaluat (cod MS 60.4.2, cap. 1 „Principalii indicatori ai cunoaşterii sănătăţii, pe anul evaluat, pentru fiecare spital”, câte un document semnat şi ştampilat, completat numai cu pct. 10 „Infecţii interioare din spital”);

c) copii de pe actele de control ale tuturor organismelor abilitate;

d) raportul de autoevaluare al managerului spitalului public (în cuprinsul acestuia se au în vedere acţiunile organizate şi desfăşurate pe parcursul anului evaluat privind: modul de îndeplinire a indicatorilor şi criteriilor de performanţă, proceduri interne de evaluare şi control, elaborare de acte normative cu caracter intern, măsuri întreprinse pentru eficientizarea activităţii unităţii şi creşterea calităţii actului medical, gestionarea eventualelor situaţii de criză apărute la nivelul spitalului public etc.); managerul spitalului public răspunde pentru realitatea şi corectitudinea datelor puse la dispoziţia comisiei de evaluare, conform legii;

e) alte documente care pot constitui bază pentru evaluarea îndeplinirii criteriilor de performanţă prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3) Comisiile de evaluare menţionate la alin. (1) au următoarele atribuţii:

a) să verifice concordanţa dintre indicatorii asumaţi prin contract/act adiţional şi cei înscrişi în fişa de evaluare, precum şi dintre valorile indicatorilor realizaţi menţionaţi în fişa de evaluare şi cei transmişi de Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică;

b) să valideze, sub semnătură, în funcţie de calificativul obţinut în urma evaluării, propunerea de menţinere/încetare a contractului de management al managerului spitalului public evaluat;

c) să respingă motivat dosarele incomplete şi să comunice managerului spitalului public documentele lipsă care au determinat această situaţie;

d) să valideze, sub semnătura preşedintelui comisiei de evaluare şi a managerului spitalului public respectiv, opisul cuprinzând toate documentele existente în dosarul de evaluare depus de fiecare manager;

e) să întocmească, pe baza rezultatelor obţinute de fiecare manager de spital, fişa de evaluare prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie şi să comunice managerului rezultatul evaluării.

(4) Secretarul comisiei de evaluare are următoarele atribuţii:

a) să înregistreze dosarul de evaluare depus de către managerul spitalului public numai dacă acesta conţine toate documentele prevăzute la alin. (2);

b) să întocmească un opis cuprinzând toate documentele existente în dosarul de evaluare depus de fiecare manager şi să îl înainteze comisiei de evaluare;

c) să transmită comisiei de contestaţii numai dosarele managerilor care au depus contestaţii.

(5) Comisia de contestaţii se constituie prin ordin al ministrului sănătăţii sau, după caz, prin act administrativ al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie şi este formată din preşedinte, 4 membri şi un secretariat format din 1-2 persoane.

(6) Comisia de contestaţii are rolul de a primi, de a soluţiona şi de a răspunde la contestaţiile apărute în cadrul evaluării activităţii managerilor spitalelor publice.

(7) Managerul spitalului public nemulţumit de rezultatul evaluării are dreptul de a depune contestaţie la comisia de contestaţii, în termen de o zi lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a conţinutului fişei de evaluare şi a calificativului acordat de comisia de evaluare.

(8) Comisia de contestaţii analizează şi rezolvă contestaţia în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării în evidenţă a acesteia.

Art. 6. – În situaţia în care pe parcursul derulării contractului de management apar modificări ale actelor normative care au stat la baza angajamentului asumat prin contractul de management, se vor renegocia indicatorii cărora le sunt aplicabile modificările legislative în cauză.

Art. 7. – (1) Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică transmit Ministerului Sănătăţii valorile indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului public care intră în sfera lor de competenţă, realizate de fiecare spital public în anul evaluat.

(2) Datele menţionate la alin. (1), validate de Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, sunt consemnate în fişa de evaluare prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, la rubrica „Valoare indicator realizată”, şi stau la baza evaluării anuale a activităţii managerului spitalului public.

Digitalizarea procedurilor medicale, implementată în patru spitale din Capitală

Procesul de digitalizare a procedurilor medicale a fost implementat în patru spitale bucureştene, urmând ca programul să fie extins în acest an în alte şase unităţi sanitare din Capitală.

„Până în prezent acest sistem s-a implementat în 4 din cele 19 unităţi medicale, iar suma alocată, prin ASSMB, a fost de 1,5 milioane de euro. Vom investi alte 2 milioane de euro anul acesta pentru extinderea programului la alte 6 unităţi medicale. Spitalele unde s-a finalizat digitalizarea procedurilor intraspitaliceşti sunt: „Sf. Luca”, „Colţea”, „Prof. Dr. Alexandru Obregia” şi „Prof. Dr. Theodor Burghele”. În aceste unităţi medicale a fost implementat un sistem care asigură identificarea şi traseul medical al pacientului internat, precum şi gestionarea eficientă a resurselor medicale”, scrie Nicuşor Dan, pe pagina sa de Facebook.

Pacienţii vor purta brăţări de identificare cu datele personale codificate, iar medicii pot lua decizii de diagnostic şi tratament folosind informaţii rapide şi complete care includ rezultatele analizelor de laborator, precum şi cele ale investigaţiilor şi manevrelor medicale. Datele sunt primite de medici în timp real, pe telefonul mobil, fiind accesibile oriunde şi oricând într-un mod securizat.

Totodată, medicii pot configura în sistem generarea de alerte pentru pacienţii aflaţi în stare critică, urmărind astfel mai uşor valorile pe care le consideră vitale în decizia terapeutică.

„În urma implementării sistemului în aceste spitale, anual, mai mult de 100.000 de pacienţi vor beneficia de servicii medicale mai sigure, bazate pe date primite şi procesate în timp real. Dincolo de beneficiile evidente pentru siguranţa şi starea de sănătate a pacienţilor, procesul de digitalizare derulat în spitalele administrate de PMB prin ASSMB permite contorizarea mult mai exactă a costurilor operaţionale per pacient, ceea ce asigură o eficienţă superioară activităţii medicale şi o mai buna gestionare a fondurilor alocate spitalelor de la bugetul local”, a mai spus Nicuşor Dan.