OMS donează României echipamente medicale: Defibrilatoare, kituri de echipamente individuale de protecţie și tărgi pentru transportul pacienţilor

O donaţie de echipamente medicale din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii va intra în stocurile naţionale de urgenţă, în baza unei hotărâri adoptată, vineri, de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, convocat în format hibrid de premierul Nicolae Ciucă.

Astfel, România va beneficia de echipamente sanitare necesare acordării asistenţei medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat, constând în 106 defibrilatoare, 228 de kituri de echipamente individuale de protecţie şi 220 de tărgi pentru transportul pacienţilor.

”România va beneficia de o nouă donaţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii constând în 106 defibrilatoare, 228 de kituri de echipamente individuale de protecţie şi 220 de tărgi pentru transportul pacienţilor”, anunţă Executivul.

Bunurile donate vor intra în proprietatea privată a statului şi vor fi date în administrarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea constituirii ca stoc de urgenţă medicală.

INSP: Peste 82.500 de cazuri de infecții respiraorii acute, raportate în ultima săptămână

0

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în perioada 27 februarie – 5 martie, au fost raportate 82.576 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

Potrivit INSP, s-au înregistrat cu 11,5% mai puţine cazuri comparativ cu săptămâna precedentă.

„Variaţia în minus faţă de media calculată de 102.392 cazuri din aceleaşi săptămâni din 5 sezoane pre-pandemice (2015-2019) a fost de 19,4%. Numărul de cazuri înregistrat în aceeaşi săptămână a ultimului sezon epidemic (2019-2020) a fost de 141.816”, a precizat INSP.

În perioada 27 februarie – 5 martie, au fost raportate 2.200 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 2.853 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă.

Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în municipiul Bucureşti (488) şi în judeţele Timiş (261), Cluj (214) şi Prahova (203), în restul judeţelor numărul de cazuri fiind mai mic de 100.

În acelaşi interval, au fost înregistrate 172 de cazuri de gripă confirmate de laborator (2 cu virus AH3, 18 cu virus AH1, 103 cu virus gripal A nesubtipat şi 49 cu virus gripal B).

Conform INSP, de la începutul actualului sezon au fost confirmate 84 decese confirmate cu virus gripal, dintre care: 54 cu virus gripal tip A H1 (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2 şi VRS şi o co-infecţie cu VRS), 13 cu virus gripal tip A H3 (din care 2 co-infecţii cu SARS-CoV-2), 17 cu virus gripal tip A, nesubtipat (din care 4 co-infecţii cu SARS-CoV-2).

Până la data de 5 martie, au fost vaccinate antigripal 1.478.520 persoane din grupele la risc, cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii.

Ministrul Rafila, despre solicitările producătorilor de medicamente generice: Noi trebuie să pledăm nu pentru producători, ci pentru pacienţi

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, joi, că există un grup de lucru în ceea ce priveşte politica de preţ în cazul medicamentelor, din care fac parte şi producătorii de medicamente generice. „Noi trebuie să pledăm nu pentru producători, ci pentru pacienţi. Or, pacienţii sunt cei care au nevoie de medicamente şi sigur că medicamentele vin de la producători”, a precizat ministrul.

„Noi avem un grup de lucru referitor la politica de preţ a medicamentelor. Ştiţi că foarte multe medicamente au dispărut în ultimii ani datorită modului de calcul al preţului şi sunt medicamente generice. Am făcut acest grup de lucru în care şi APMGR este prezent, aşa că o să găsim împreună o soluţie. Am făcut paşi concreţi în acest sens, apropo de referinţa la molecule care de fapt nu există pe piaţa românească. Sunt două elemente esenţiale în momentul de faţă. Unul îl găsiţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, apropo de clawback, cel de-al doilea este legat de actualizarea cu rata inflaţiei. Suntem avansaţi, dar aşteptăm şi un răspuns oficial din partea acestei organizaţii la una dintre întrebările referitoare la acest subiect”, a afirmat ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă.

„Noi trebuie să pledăm nu pentru producători, ci pentru pacienţi. Or, pacienţii sunt cei care au nevoie de medicamente şi sigur că medicamentele vin de la producători care trebuie să aibă condiţii economice care să le permită o activitate care să aibă un anumit nivel de profitabilitate şi să permită, pe de altă parte, şi menţinerea acestor medicamente pe piaţă”, a explicat ministrul.

Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au avertizat, joi, că peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani.

„Pacienţii din România plătesc în ultimii ani din ce în ce mai mult pentru medicamente din cauza politicilor de preţ şi de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creşterea accelerată a costurilor de producţie, generată de pandemie şi de războiul din Ucraina. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă că peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă, ceea ce creează un paradox – pacienţii au la dispoziţie medicamente inovative (cu un preţ mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine)”, potrivit unui comunicat al APMGR.

APMGR a solicitat Guvernului implementarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure accesul pacienţilor români la sănătate şi care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea preţurilor cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 50 lei, şi alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.

Președintele SRN: Peste 85% din bolile cronice de rinichi sunt progresive, evoluția acestora este spre stadii avansate, inclusiv dializă

Boala cronică de rinichi este lipsită de simpotome până în stadii avansate, peste 85% din aceste afecțiuni fiind progresive, avertizează prof. dr. Ina Kacso, președintele Societății Române de Nefrologie. ”Rinichii nu dor, decât în situații excepționale”, atrage atenția medicul.

”Pacienții ajung să fie diagnosticați mult prea târziu și într-o proporție insuficientă. Există intevenții eficiente pentru boala cronică de rinichi, cu atât mai mult cu cât afecțiunea este diagnosticată precoce. Peste 85% din bolile cronice de rinichi sunt progresive și, dacă nu sunt abordate cum trebuie, evoluția acestora este spre stadii avansate, inclusiv dializă. Este important de menționat că în această evoluție progresivă a bolii cronice de rinichi cresc și proporția și severitatea complicațiilor și a comorbidităților, în special cardiovasculare, dar și riscul de deces. Cu cât implementăm măsurile terapuetice mai devreme, cu atât reducem această progresie, complicațiile și comorbiditățile asociate”, a declarat, joi, prof. dr. Ina Kacso.

Președintele SRN a subliniat importanța evaluării active a pacienților la risc.

”Pacienții din categoriile la risc, spre exemplu pacienții diabetici, cei cu boli cardiovasculare și cei hipertensivi, trebuie evaluați activ, prin două metode simple care pot să încadreze pacienții într-o categorie de boală cronică de rinichi. În funcție de aceste două evaluări, dacă nu au boală cronică de rinichi, pacienții vor fi reevaluați periodic, iar dacă au boală cronică de rinichi, sunt încadrați în funcție de severitate. Vor beneficia de intervenții precoce, fie la nivel de medic de familie, dacă severitatea nu este importantă, fie la nivel de specialitate de nefrologie”.

Societatea Română de Nefrologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Ministerul Sănătăţii au lansat, joi, campania naţională de informare şi conştientizare pentru boala cronică de rinichi intitulată „Bolile cardiovasculare, hipertensiunea şi diabetul sunt frecvente şi pot afecta grav rinichii. Evaluează gratuit starea rinichilor tăi la medicul de familie!”.

În România sunt înregistraţi apriximativ 37.000 de pacienţi cu boala cronică de rinichi spitalizaţi anual, iar dintre aceştia aproximativ 25% sunt în stadiul avansat.

Vârsta medie a pacienţilor cu boala cronică de rinichi spitalizaţi este de 67 de ani, peste 55% dintre cei afectaţi având vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani.

Ministrul Sănătății: Boala cronică de rinichi este o afecţiune progresivă. Pe măsură ce evoluează, riscul de mortalitate creşte

Prevalenţa estimată în România a bolii cronice de rinichi este de până la 10%, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Doar la una din zece persoane care suferă de această afecţiune, boala este descoperită în stadii incipiente”, a precizat ministrul.

„O boală cronică de rinichi depistată în stadiul incipient beneficiază de un tratament care îmbunătăţeşte mult viaţa pacienţilor şi evităm două consecinţe, două soluţii mai greu de implementat. În primul rând se reduce foarte mult nevoia de dializă şi cea de transplant. În România încă avem probleme legate de accesibilitatea la transplant, nu din incapacitate tehnică sau legată de finanțare, ci pentru că trebuie să schimbăm și percepția legată de donare. (…) Se estimează că, la nivel mondial, circa 700 de milioane de persoane au o boală cronică de rinichi. În România, prevalenţa estimată este de până la 10%. Din păcate, depistarea în stadii incipiente, cân nu există o simptomatologie relevantă, este foarte redusă. Doar una dintre zece persoane care au această afecţiune sunt descoperite în stadii incipiente. Politica de prevenţie pe care vrem să o dezvoltăm trebuie să implice şi acest tip de patologie”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, la nivel mondial, boala cronică de rinichi reprezintă a zecea cauză de deces şi se estimează ca acest lucru s-ar putea să se agraveze în următoarele două decenii.

„Boala cronică de rinichi este o afecţiune progresivă. Ea evoluează şi cu cât evoluează riscul de mortalitate creşte, iar intervenţiile precoce care pot face parte dintr-un astfel de program de depistare şi prevenţie sunt răspunsul adecvat la această problemă de sănătate publică. (…) Funcția renală poate să fie evaluată prin anumite investigații pe care o să le propunem pentru a fi incluse în noul Contract-cadru. Este vorba despre accesul gratuit la rata de filtrare estimată şi a raportului albumină-creatinină urinară, care se pot face foarte simplu în cazul unei investigaţii de rutină şi care permit indentificarea şi, ulterior, stadializarea prin investigaţii mai aprofundate la pacienţii care se dovedesc să aibă această patologie. Care ar putea să fie marile avantaje ale unui astfel de program? În primul rând, reducerea progresiei bolii cronice de rinichi către dializă – un serviciu care este destul de greu de suportat. Ştiţi bine că se face de trei ori pe săptămână pentru fiecare persoană care trebuie să se deplaseze. Este şi foarte costisitor. Sau transplant”, a afirmat ministrul.

În România sunt înregistraţi apriximativ 37.000 de pacienţi cu boala cronică de rinichi spitalizaţi anual, iar dintre aceştia aproximativ 25% sunt în stadiul avansat.

Vârsta medie a pacienţilor cu boala cronică de rinichi spitalizaţi este de 67 de ani, peste 55% dintre cei afectaţi având vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani.

Societatea Română de Nefrologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Ministerul Sănătăţii au lansat, joi, campania naţională de informare şi conştientizare pentru boala cronică de rinichi intitulată „Bolile cardiovasculare, hipertensiunea şi diabetul sunt frecvente şi pot afecta grav rinichii. Evaluează gratuit starea rinichilor tăi la medicul de familie!”.

Ziua mondială a rinichiului: Boala cronică de rinichi, o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcţiei renale

0

Ziua mondială a rinichiului este marcată, în fiecare an, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2023, această zi este marcată la 9 martie.

Prin intermediul Zilei mondiale a rinichiului, Societatea Internaţională de Nefrologie (SIN) urmăreşte să atragă atenţia asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive şi evoluţiei bolilor de rinichi în lume.

Anul acesta, Ziua mondială a rinichiului se desfăşoară sub sloganul „Pregătindu-ne pentru neprevăzut, susţinându-i pe cei vulnerabili” („Preparing for the Unexpected, supporting the vulnerable!”), potrivit worldkidneyday.org.

În contextul evenimentelor cu consecinţe dramatice, fie locale (cutremure de pământ, inundaţii, conflicte armate, fenomene meteorologice extreme), fie globale (pandemia de COVID-19), starea de sănătate a celor peste 850 de milioane de pacienţii cu boli cronice de rinichi din întreaga lume se poate agrava exponenţial. Atât diagnosticarea bolii de rinichi, cât şi tratamentul necesar pot fi îngreunate şi întârziate, cu consecinţe ireversibile.

Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii cu potenţial fatal pentru milioane de oameni, SIN se adresează factorilor de decizie din domeniul Sănătăţii, sugerând o listă de măsuri ce ar trebui luate de timpuriu.

În primul rând, se impune o atenţie crescută acordată prevenţiei bolii de rinichi şi diagnosticării la debutul ei. În al doilea rând, sunt recomandate măsuri pentru a asigura accesul echitabil la serviciile medicale, inclusiv în situaţii de urgenţă şi calamitate. Al treilea set de recomandări li se adresează pacienţilor, aceştia fiind sfătuiţi să aibă la îndemână o trusă de urgenţă, care să cuprindă mâncare, lichide, medicamentaţia necesară şi propriul istoric medical.

Tema din 2022 a Zilei mondiale a rinichiului a fost „Reducerea decalajului informaţional pentru o îngrijire mai bună a rinichilor”.

În luna iulie 2022, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti (UMF) a anunţat lansarea unui proiect inovativ de educaţie medicală pentru medicii de familie şi navigare ghidată a pacienţilor cu boală cronică de rinichi. Proiectul este centrat pe boala cronică de rinichi (BCR), afecţiune cronică netransmisibilă, potrivit medicilor mult subdiagnosticată la noi în ţară, denumită şi „ucigaşul din umbră”, care are impact atât din perspectiva sănătăţii individului cât şi social şi economic.

Potrivit sursei citate, impactul major al bolii cronice de rinichi asupra sistemelor de sănătate prin progresia către stadii avansate (când este necesară terapie de substituţie renală, prin dializă sau transplant renal) a determinat dezvoltarea de planuri naţionale, măsuri şi programe menite să identifice pacienţii cu risc crescut pentru a se putea pune un diagnostic corect şi la timp, în condiţiile în care doar una din 10 persoane cu boală cronică de rinichi este identificată în stadii în care pot fi luate măsuri pentru încetinirea progresiei şi reducerea decesului prematur din cauze cardiovasculare sau renale.

Boala cronică de rinichi este în prezent a 10-a cauză de mortalitate la nivel mondial, estimându-se însă că va ajunge pe locul 5 până în 2040, fiind strâns legată de alte patologii cronice precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială, conform UMF.

Potrivit specialiştilor, boala cronică de rinichi este o afecţiune progresivă, , fiind asociată şi cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau de accident vascular cerebral. Diagnosticată la timp, boala cronică de rinichi poate fi tratată, reducându-se astfel riscul complicaţiilor şi numărul deceselor cauzate de acestea.

Potrivit Societății Române de Nefrologie, cele opt reguli esenţiale de urmat pentru a ne feri de bolile de rinichi sunt:

  • eliminarea sedentarismului
  • păstrarea glicemiei şi colesterolului în limite normale
  • consumarea unei cantităţi zilnice suficiente de apă
  • verificarea periodică a tensiunii arteriale
  • alimentaţia echilibrată
  • menţinerea unei greutăţi corporale normale
  • evitarea fumatului i
  • reducerea consumului de sare

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană: Contribuția femeilor medic este neprețuită în îngrijirea și tratarea pacienților, iar meritul lor trebuie recunoscut

Contributia femeilor medic este neprețuită în ingrijirea și tratarea pacienților, iar meritul lor trebuie recunoscut și apreciat, subliniază prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB), în contextul Zilei Internaționale a Femeii. „Să luptăm cu toții pentru egalitatea de șanse a femeilor în Sănătate!”, transmite președintele CMMB.

„8 Martie, o zi în care femeia este în prim plan și apreciată pentru contribuția sa în societate, indiferent de domeniul în care activează. În această zi, este important să ne amintim și de lupta femeilor pentru egalitatea de șanse și drepturi egale în toate domeniile, inclusiv în sănătate”, potrivit unui mesaj transmis de președintele CMMB.

Femeile au facut progrese semnificative în sănătate, de la personalitățile medicale feminine care au pus bazele sau au contribuit la dezvoltarea în medicina modernă, la femeile medic ale zilelor noastre, menționează prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

„Contribuția femeilor medic este neprețuită în îngrijirea și tratarea pacienților, iar meritul lor trebuie recunoscut și apreciat. Chiar dacă încă ne lovim de prejudecăți și nenumărate provocări, egalitatea de șanse și drepturi egale sunt principii fundamentale care trebuie sa fie aplicate într-o societate modernă, în toate domeniile, implicit în medicină. Femeile medic sunt un exemplu inspirațional de perseverență și devotament pentru comunitatea lor”,spune prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Prședintele CMMB transmite un mesaj de apreciere și recunoștință, tuturor doamnelor și domnișoarelor din medicina românească.

„Egalitatea între femei și bărbați reprezintă un drept fundamental și o valoare comună la nivelul Uniunii Europene”, potrivit mesajului citat.

CNAS, despre disfuncționalitățile Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) în accesarea aplicaţiei de interogare a calităţii de asigurat

Există unele disfuncționalități ale Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) în accesarea aplicaţiei de interogare a calităţii de asigurat, mai ales pe platforma informatică publică, a transmis, miercuri, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Referitor la sincopele apărute in funcționarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) semnalate în ultimele zile, vă comunicăm următoarele: Din analiza internă efectuată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate reiese că există unele disfuncționalități ale Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) în accesarea aplicaţiei de interogare a calităţii de asigurat, mai ales pe platforma informatica publica. Începând cu data de 6 martie 2023, conducerea CNAS a solicitat dezvoltatorilor de soft, în baza contractelor de mentenanță încheiate cu aceștia, remedierea de urgenţă a problemelor care au condus la aceste disfuncţionalităţi. Până la remedierea situației, rugăm furnizorii de servicii medicale să verifice calitatea de asigurat în aplicațiile proprii şi nu in platforma informatică publică”, precizează un comunicat al CNAS.

Potrivit sursei citate, SIUI este de mulți ani un sistem informatic subdimensionat, construit la nivelul anului 2008.

„Creșterea exponențială a volumului de date medicale procesate, mai ales în prima parte a lunii când furnizorii de servicii medicale transmit raportările lunare, sunt cauze care conduc la disfuncționalități ale sistemului, așa cum se întâmplă și în aceste zile. CNAS a făcut toate demersurile necesare pentru accesarea finanțării europene necesare pentru redimensionarea sistemului și îmbunătățirea funcţionării aplicațiilor sale”, arată sursa citată.

CNAS recomandă înregistrarea serviciilor prestate în mod off-line.

„Pana la implementarea proiectelor de redimensionare și retehnologizare a întregii platforme informatice, sistemul de stocare și prelucrare a datelor va fi lărgit astfel încât să putem îmbunătăți timpii de operare la nivelul utilizatorilor finali. Conform prevederilor legale recomandăm furnizorilor de servicii medicale ca, până la remedierea disfuncționalităților, să înregistreze serviciile prestate în modul off-line”, se menționează în comunicatul citat.

SNMF solicită introducerea formularelor electronice în locul tipizatelor pe suport de hârtie

Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) a solicitat, miercuri, asumarea nefuncţionării sistemului informatic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, introducerea formularelor electronice în locul tipizatelor pe suport de hârtie, precum şi prevederea ca toate formularele, inclusiv reţetele, să fie doar în format electronic, fără să mai fie necesară tipărirea lor în cabinete. „Solicităm CNAS să trateze cu respect atât pacienţii, cât şi medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate şi să remedieze cu celeritate platforma informatică”, a transmis SNMF.

„De o lungă perioadă de timp, acest sistem informatic este nefuncţional şi blochează inadmisibil activitatea medicală din medicina primară şi nu numai. Este practic blocat accesul pacienţilor la servicii medicale printr-un serviciu informatic depăşit din punct de vedere al scopului pentru care a fost creat. Mai mult, acest sistem informatic perimat pune în pericol activitatea medicală la nivel naţional”, susţine SNMF, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, imposibilitatea interogării categoriei de asigurat afectează „în mod direct” accesul pacienţilor la servicii medicale în sistemul public de asigurări de sănătate în primul rând din cauza creşterii timpilor de aşteptare.

De asemenea, erorile de sistem în înregistrarea categoriile de asigurat „prejudiciază” pacienţii de drepturile lor „fireşti” ca asiguraţi ai sistemului public de sănătate, afirmă SNMF.

„Aceste disfuncţii majore în verificarea categoriei de asigurat şi în eliberarea tuturor documentelor medicale din cadrul consultaţiilor predispun medicii la erori ce le vor fi imputate ulterior chiar de către CNAS, deşi responsabilitatea nefuncţionării SIUI nu le aparţine. În acelaşi sens, imposibilitatea de a valida serviciile efectuate şi de a raporta activitatea lunii anterioare va afecta funcţionarea cabinetelor de medicină a familiei”, mai susţin reprezentanţii SNMF.

SNMF: Solicităm de urgenţă asumarea nefuncţionării sistemului informatic pus la dispoziţie de CNAS

Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) solicită asumarea nefuncţionării sistemului informatic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, introducerea formularelor electronice în locul tipizatelor pe suport de hârtie, precum şi prevederea ca toate formularele, inclusiv reţetele, să fie doar în format electronic, fără să mai fie necesară tipărirea lor în cabinete. „Solicităm CNAS să trateze cu respect atât pacienţii, cât şi medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate şi să remedieze cu celeritate platforma informatică”, a transmis SNMF.

SNMF subliniază că programul SIUI şi mentenanţa acestuia aparţin „în exclusivitate” Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

„De o lungă perioadă de timp, acest sistem informatic este nefuncţional şi blochează inadmisibil activitatea medicală din medicina primară şi nu numai. Este practic blocat accesul pacienţilor la servicii medicale printr-un serviciu informatic depăşit din punct de vedere al scopului pentru care a fost creat. Mai mult, acest sistem informatic perimat pune în pericol activitatea medicală la nivel naţional”, susţine SNMF, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, imposibilitatea interogării categoriei de asigurat afectează „în mod direct” accesul pacienţilor la servicii medicale în sistemul public de asigurări de sănătate în primul rând din cauza creşterii timpilor de aşteptare.

De asemenea, erorile de sistem în înregistrarea categoriile de asigurat „prejudiciază” pacienţii de drepturile lor „fireşti” ca asiguraţi ai sistemului public de sănătate, afirmă SNMF.

„Aceste disfuncţii majore în verificarea categoriei de asigurat şi în eliberarea tuturor documentelor medicale din cadrul consultaţiilor predispun medicii la erori ce le vor fi imputate ulterior chiar de către CNAS, deşi responsabilitatea nefuncţionării SIUI nu le aparţine. În acelaşi sens, imposibilitatea de a valida serviciile efectuate şi de a raporta activitatea lunii anterioare va afecta funcţionarea cabinetelor de medicină a familiei”, mai susţin reprezentanţii SNMF.

Monitorul Oficial: Planurile de acțiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2023—2030

Ordinul privind aprobarea Planurilor de acțiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2023—2030 a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Viziunea Planurilor de acțiune sectoriale privind RUS este de a sprijini și de a promova o forță de muncă sustenabilă și flexibilă, capabilă să realizeze viziunea sistemului de sănătate, care presupune furnizarea de îngrijiri accesibile, echitabile și axate pe pacient, de înaltă calitate, în conformitate cu viziunea OMS de a accelera progresul către acoperirea universală cu servicii de sănătate și către obiectivele de dezvoltare durabilă prin asigurarea unui acces echitabil la un număr suficient de profesioniști din domeniul sănătății, calificați și motivați, într-un sistem de sănătate performant”, se arată în Ordinul ministrului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial.

Pentru elaborarea planurilor de acțiune sectoriale privind resursele umane în sănătate, Ministerul Sănătății a realizat o evaluare a pieței forței de muncă din domeniul sănătății, în perioada iulie-septembrie 2022.

De asemenea, au fost organizate două întâlniri de lucru, în octombrie și noiembrie 2022, pentru planificarea și stabilirea cadrului necesar planurilor de acțiune sectoriale privind forța de muncă din domeniul asistenței medicale primare și al asistenței comunitare, al asistenței de sănătate publică, al asistenței spitalicești și al asistenței medicale ambulatorii.

Evaluarea a arătat că practicile actuale de colectare a datelor privind forța de muncă din domeniul sănătății nu produc date suficient de solide, fiind fragmentate și dispersate între diverse surse care nu sunt interconectate.

“Totodată, evaluarea a indicat că, în prezent, colaborarea oficială dintre Ministerul Sănătății și principalele părți interesate (alte ministere, universități, Colegiul Medicilor, OAMGMAMR, autoritățile locale etc.) este concentrată doar pe aspecte de interes specific și că există o colaborare limitată între organizațiile-cheie, constatându-se  o neconcordanță între capacitatea de pregătire a universităților și numărul de locuri și posturi de rezidențiat, ceea ce afectează calitatea educației pe care o primesc rezidenții.

Lipsesc stimulentele care să determine universitățile să investească resurse în cursurile de rezidențiat și, în prezent, guvernanța rezidenților este împărțită între instituții, ceea ce necesită o îmbunătățire a procedurilor și proceselor administrative, precum și o componentă digitalizată mai avansată. Învățământul medical oferă un program în mare parte tehnic, fără a include un cadru de educație interprofesională pentru ca studenții cu diverse specializări să învețe împreună și unii de la ceilalți, fără a include și competențe interpersonale și o abordare holistică a sănătății”, se specifică în document.

Potrivit Ordinului, există o incertitudine considerabilă în ceea ce privește oportunitățile de muncă la finalul rezidențiatului, ceea ce afectează în mode negativ traseul profesional al tinerilor medici.

“Rezidențiatul pe post nu este suficient de extins și bazat pe date strategice și, prin urmare, este posibil să nu fie aliniat la nevoile reale ale RUS. În plus, medicii de familie (MF) au un statut profesional insuficient dezvoltat în sistem, prin urmare această specialitate nu este atractivă pentru candidații la examenul de rezidențiat. Condițiile generale ale ofertei stimulează în mod nefast migrația, ceea ce reprezintă o pierdere pentru sistemul de educație și formare. De asemenea, există o neconcordanță clar documentată între nevoile de angajare a RUS în zonele rurale. Pachetele actuale de recrutare și retenție a forței de muncă nu au redus dezechilibrele geografice semnificative, ceea ce afectează și mai mult accesul la serviciile de sănătate din mediul urban mic, rural și calitatea acestora”, se arată în document.

O altă problemă este legată de situația nefavorabilă privind managementul bolilor netransmisibile, accesul echitabil și îmbătrânirea populației, în special în cazul celor cu dizabilități.

“Situația din țară nu este una favorabilă în ceea ce privește managementul eficient al bolilor netransmisibile, accesul echitabil și îmbătrânirea populației, în special în cazul celor cu dizabilități”, potrivit documentului.

Astfel, România se situează pe antepenultimul loc în UE în ceea ce privește decesele care pot fi evitate, cauzate de boli ce pot fi prevenite, și pe primul loc în UE în ceea ce privește mortalitatea cauzată de boli vindecabile.

De asemenea, România raportează un procent ridicat de nevoi medicale neacoperite, în special în rândul populației cu cele mai mici venituri, și ocupă locul al doilea în UE în ceea ce privește numărul de vârstnici care trăiesc cu dizabilități (81% dintre vârstnici au dizabilități).

Potrivit documentului, obiectivele generale se concentrează în principal pe:

  • îmbunătățirea planificării resurselor umane, colectarea și analiza datelor referitoare la RUS pentru a evalua și soluționa deficiențele sistemului și distribuția inechitabilă a RUS.
  • dezvoltarea guvernanței centrale și a capacităților instituționale în ceea ce privește planificarea și gestionarea RUS
  • asigurarea unui personal adecvat pentru serviciile de sănătate și a unei distribuții echitabile a profesioniștilor din domeniul sănătății în funcție de mărime și de categorii
  • consolidarea educației și a dezvoltării profesionale continue (EMC-DPC) a RUS – Reorientarea educației și a formării tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății, pentru a asigura o dezvoltare profesională și științifică eficientă a acestora, astfel încât să fie capabili să facă față provocărilor create de nevoile în schimbare ale populației.
  • îmbunătățirea performanțelor RUS prin instituirea unor condiții de lucru pozitive (motivație, satisfacție profesională, retenția personalului, remunerare)

Prezentele planuri sectoriale privind RUS se bazează pe următoarele principii directoare:

  • consolidarea asistenței medicale primare și comunitare
  • accent pe construirea unui sistem durabil și rezilient (inclusiv a sustenabilității financiare și de finanțare) pentru a face față prompt și eficient crizelor din domeniul sănătății.
  • construirea unui sistem de sănătate favorabil incluziunii, care să nu lase pe nimeni în urmă
  • echitate, accesibilitate și furnizarea de îngrijiri de înaltă calitate, adaptate la nevoile populației
  • program dinamic: pe măsură ce implementarea progresează, acesta poate fi revizuit și actualizat astfel încât să abordeze provocările legate de RUS la toate nivelurile de îngrijire
  • prevederea unor obiective realizabile pe termen scurt pentru a obține rezultate de succes într-o perioadă scurtă de timp, pentru a motiva părțile interesate, pentru a stimula moralul echipei și pentru a asigura angajamentul continuu al tuturor părților interesate
  • monitorizarea și evaluarea progresului implementării prin utilizarea indicatorilor de performanță

Ordinul poate fi consultat AICI