Senatul a votat, la 21 martie 2016, propunerea legislativă privind instituirea datei de 23 iunie, ca Zi a Funcționarilor Publici; în acest sens, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, la 8 iunie 2016 iar Legea 145/2016 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 11 iulie 2016 şi publicată în Monitorul Oficial la 14 iulie 2016.
Potrivit inițiatorilor proiectului legislativ, instituirea acestei zile are rolul de a contribui la îmbunătățirea imaginii autorităților şi instituțiilor publice, în general, şi a funcționarilor publici în particular; în expunerea de motive se arată că “prin organizarea de evenimente specifice care să recunoască importanța activității acestei categorii profesionale şi acordarea de premii, distincții, medalii, titluri onorifice cu valoare simbolică, funcționarii publici vor fi motivați să ofere servicii de calitate cetățenilor, care îşi vor recăpăta astfel încrederea în profesionalismul, integritatea şi eficienta serviciilor publice”, potrivit cdep.ro.
23 iunie, marcată în cadrul ONU
La nivel mondial, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat, la 20 decembrie 2002, ziua de 23 iunie drept Ziua Naţiunilor Unite pentru administraţie publică, în urma adoptării rezoluţiei 57/277.
”Astăzi, de Ziua Serviciului Public al Națiunilor Unite, aducem un omagiu femeilor și bărbaților din întreaga lume care răspund celui mai înalt apel: serviciul public. Sărbătoarea din acest an marchează jumătatea drumului către Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Acțiunile pentru atingerea acestor obiective sunt accelerate, iar tehnologia trebuie să fie în centrul acestei accelerări. În fiecare zi, apar noi tehnologii care au potențialul de a schimba modul în care trăim și lucrăm. Atunci când este valorificată de un serviciu public informat, calificat și echipat, tehnologia poate îmbunătăți acoperirea și eficacitatea serviciilor publice, conducând în același timp la progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
Pe măsură ce sărbătorim această zi importantă, omagiem munca funcționarilor publici din întreaga lume și să găsim noi modalități de a aplica inovația în activitatea noastră pentru a modela un viitor mai bun și mai durabil pentru toți oamenii” – este mesajul transmis astăzi de António Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite, dedicat lucrătorilor din servicile publice, subliniind totodată rolul acestora în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite prin Agenda 2030.
România are o rată mare mortalitate în Europa din cauza cancerului de col uterin, a avertizat, joi, deputatul Cătălin Teniţă, la conferinţa de lansare a Atlasului Politicilor de Prevenţie pentru HPV în România.
Evenimentul, organizat de oficialul amintit în colaborare cu Forumul Parlamentar European pentru Drepturile Sexuale şi Reproductive şi European Cancer Organisation, a avut loc la Palatul Parlamentului.
„Atlasul dă un backup cuprinzător pentru politicile europene pentru prevenţie primară, secundară, pentru screening şi informaţii despre HPV şi pentru prevenţia acestuia. Ţările cu cele mai bune performanţe sunt Danemarca, Suedia, Finlanda, Marea Britanie şi Irlanda. (…) Subliniez situaţia din România – nu este o coincidenţă că am ales România ca lansare pentru acest Atlas. Ţara noastră are o incidenţă şi o rată de mortalitate mare a cancerului de col uterin în Europa, cu 32,3 % cancere per 100.000 de femei pe an şi până la 17 din 100 de femei care sunt omorâte de aceasta boală – mai mare de 4 ori decât media europeană. Şi, totuşi, ţara noastră are o rată scăzută de vaccinare HPV şi de screening pentru cancer de col uterin„, a subliniat Cătălin Teniţă, citat de Agerpres.
„Atlasul ilustrează faptul că HPV cauzează mai bine de 90 de cancere pe an care sunt prevenibile dacă se fac campanii de vaccinare şi de screening. Nu ne putem permite să ne complacem. Politica de prevenţie arată că, deşi s-au făcut progrese la prima ediţie, cred că în 2020, persistă disparităţi în toată regiunea. Este timpul să ne mobilizăm, să ne unim forţele, să ne intensificăm eforturile pentru a creşte rata de vaccinare HPV, să avem proceduri de screening şi să îmbunătăţim informaţiile în România şi în întreaga Europă. Să ţinem minte că dacă alegem vaccinarea, alegem o moştenire de sănătate şi de bunăstare pentru copiii noştri şi pentru generaţiile viitoare. Dacă nu acum, când?”, a transmis organizatorul.
Consilierul prezidenţial Diana Păun: Totul depinde de performanţele întregului sistem de sănătate
„HPV este o problemă de sănătate publică, de importanţă majoră şi acest Atlas de prevenţie aduce cu sine valori importante pentru autorităţi, asigurând o abordare integrată pentru prevenţie şi control. Trebuie să ne asigurăm că cetăţenii noştri înţeleg importanţa acestei abordări. Este necesar să le câştigăm sprijinul şi angajamentul printr-un efort comun. Educaţia joacă un rol fundamental în această „întreprindere”. Informând privind metodele de prevenţie şi prin accesul la servicii medicale adecvate putem să contribuim semnificativ la reducerea numărului de cazuri noi. În acelaşi timp, schimbul de practici bune, departajarea de experienţă, învăţarea din exemple implementate de alte state, profitând de inovaţii şi de alte abordări, reprezintă oportunităţi pentru succesul abordării noastre. (…) Cred că acest dialog va genera o direcţie pragmatică de urmat pentru o abordare integratoare anti HPV. Vă invit să ne unim eforturile pentru beneficiul generaţiilor viitoare în materie de sănătate „, a subliniat Diana-Loreta Păun, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.
„Vorbesc în calitate de tată a două fiice vaccinate. (…) Sunt protejate de cancer de col uterin. Ratele acestui cancer şi ratele de deces din Romania sunt clar o tragedie naţională pentru cel puţin 2.000 de familii. (…) Mai rea decât frica de vaccinare în anumite părţi ale acestei ţări cred că este teroarea legată de cancer. (…) Sper că vaccinarea anti HPV poate fi un mijloc de a demonstra acelor părţi ale populaţiei care nu şi-au vaccinat tinerele şi tinerii să vadă că este un demers care merită, O campanie de succes pentru vaccinarea HPV necesită o strategie adecvată de educaţie, o legislaţie adecvată şi un accent pe implementare. (…) Este nevoie de educaţie sexuală pentru toţi tinerii”, a subliniat Ambasadorul Marii Britanii, E.S. Andrew Noble, întărind necesitatea vaccinării anti-HPV.
„Este responsabilitatea noastră să facem tot ce putem şi la noi, vaccinarea şi prevenţia sunt foarte importante. (…) În Finlanda am introdus vaccinarea HPV din 2013 în grupuri ţintă. (…) Avem acum 10 ani de experienţă în programul de vaccinare naţională contra HPV. Este important să vaccinăm şi băieţii, pentru că virusul poate sa provoace cancer şi la bărbaţi şi prin vaccinare o întreagă generaţie poate să fie mai sănătoasă, oprind răspândirea virusului în rândul populaţiei. Chiar dacă avem 10 ani de experienţă, mai avem multe de făcut pentru a îmbunătăţi rata vaccinării. (…) Trebuie să facem mai mult pentru a preveni acest tip de cancer şi în rândul politicienilor trebuie să putem să promovăm aceste campanii de vaccinare, susţinând publicul cu privire la costuri şi trebuie să punem la dispoziţie informaţii corecte şi să combatem dezinformările. Ştim că vaccinurile funcţionează. (…) Screeningul este cu adevărat important pentru a salva vieţi”, a transmis Hanna Sarkkinen, fost ministru al Sănătăţii din Finlanda.
„Suntem o reţea regională, cu membri parlamentari de peste tot din Europa. Avem 30 de grupuri parlamentare, din toate partidele. (…) Parlamentarii au responsabilitate să facă vocile persoanelor afectate auzite. Şi, de asemenea, parlamentarii pot conduce dezvoltarea în legislaţie şi politică. (…) De asemenea, pot monitoriza implementarea de către guverne şi, foarte important, dacă este să avem o politică de prevenţie HPV, trebuie să fie şi finanţare din partea statului. (…) Acum am adăugat șapte criterii noi şi avem o perspectivă mai largă datorită în parte celor de la Organizaţia Europeană împotriva Cancerului. (…) Este un cancer care se poate preveni”, a subliniat Neil Datta, director executiv al Forumului Parlamentar European pentru drepturile sexuale şi reproductive (EPF).
Potrivit conducerii SJU Buzău, până la acest moment, patru medici au anunţat că nu vor mai efectua gărzi ca măsură de protest împotriva refuzului factorilor decizionali de a răspunde revendicărilor sindicale.
Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău se află într-o situaţie dramatică, a precizat managerul instituţiei, Claudiu Damian, după ce o parte dintre medici au renunţat la contractele pentru gărzi suplimentare, demers care ar urma să îşi producă efectele din luna iulie, motiv pentru care activitatea în secţii precum Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), Chirurgie, Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) sau Pediatrie ar putea fi paralizată, conform Agerpres.
„Legat de protestul medicilor afiliaţi la Sindicatul Solidaritatea, pot să spun că deja am început să primesc cereri prin care mă anunţă că începând cu data de 21 iunie ei îşi depun demisia în cazul în care nu se modifică legislaţia privind baza de calcul pentru sporurile gărzilor. Mai precis, baza de calcul pentru gărzi este baza stabilită în decembrie 2018, iar acest lucru face ca suma primită de medici să fie de trei ori mai mică decât dacă ar fi calculată la baza salariului dublată pentru contractul individual de muncă 2023. În acest moment, sunt patru medici care au notificat, dar din cunoştinţele mele sunt mult mai mulţi medici din SJU care trimit aceste demisii. Intenţia lor este de a refuza să intre în gărzi după 20 de zile începând cu data de 21 iunie”, a declarat, pentru sursa citată, managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.
Lipsa medicilor ar pune SJU în imposibilitatea de a mai asigura servicii de specialitate sau internări
„Acest lucru ar duce pentru spital la un impact catastrofal pentru că ar însemna că liniile de gardă nu ar mai fi asigurate şi atunci, implicit, nu vom mai putea asigura un control medical al pacienţilor care se prezintă la SJU. Nu depinde de mine ca manager al spitalului, nici de Consiliul Judeţean (CJ), aceste modificări ar trebui realizate de Ministerul Sănătăţii pentru a fi puse în aplicare.
Sper să nu se ajungă la forma finală, pentru că la 20 de zile de la depunerea demisiilor, contractul o să înceteze şi o să rămână doar o gardă obligatorie, respectiv 18 ore şi toate celelalte gărzi nu vor mai rămâne în picioare, iar medicii nu se vor mai prezenta, după spusele dânşilor. Gândiţi-vă ce ar însemna să nu mai avem gardă la UPU, la Chirurgie, ATI, Obstretică-Ginecologie. Avem în fiecare zi internări pe toate secţiile spitalului … Dacă avem o medie de 150 de prezentări pe zi, să spunem că 40% dintre aceşti pacienţi sunt internaţi, gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă nu am mai putea interna. Să ne gândim ce ar însemna să nu mai avem gardă la Pediatrie, unde avem 30 de copii pe zi care se prezintă, vârful este undeva la 80 de prezentări de copii şi dintre aceştia se internează aproximativ 15 copii. Va fi o dramă din punctul meu de vedere pentru că nu vom mai putea asigura continuitatea actului medical”, a mai precizat managerul.
„Solidaritatea Sanitară”: 10% dintre medici şi-au anunţat deja intenţia de a demisiona din contractele de gărzi suplimentare
„În cadrul protestelor organizate de Federaţia ‘Solidaritatea Sanitară’, circa 10% dintre medicii care efectuează gărzi suplimentare normei de bază au aderat deja la acţiunea ‘Demisia din contractele de gărzi suplimentare’. Această formă de protest este îndreptată împotriva modalităţii în care este recompensată contribuţia la asigurarea continuităţii serviciilor medicale în acest moment şi în proiectul noii legi a salarizării. Acţiunea este una de avertizare precoce, menită să determine Guvernul să identifice soluţiile necesare pentru onorarea revendicărilor Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’. Guvernanţii trebuie să aibă în vedere riscurile acestei forme de exprimare a nemulţumirii medicilor faţă de recompensa acordată pentru contribuţia la asigurarea continuităţii serviciilor medicale”, a transmis anterior Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.
Câștigătorul premiului „Carol Davila” pentru Medicină din cadrul celei de-a X-a ediţii a Galei Premiilor MLNR este prof. univ. dr. Octavian Bucur(UMF București) – în prezent, cercetător la Viron Molecular Medicine Institute, Boston, MA, USA, unde lucrează la o metoda revoluționară de tratare a cancerului – pentru lucrarea ”Nanoscale imaging of clinical specimens using conventional and rapid-expension pathology”, publicată în Nature Protocols, 2020.
Evenimentul devenit tradiție a fost organizat de Marea Loja Naţională din România (MLNR), miercuri, 21 iunie, la Ateneul Român, în parteneriat cu Ministerul Culturii, în cadrul căruia șapte personalități de excepție au fost premiate pentru contribuția inovatoare în șapte domenii de activitate, printre care și medicina.
În deschiderea evenimentului, ce poate fi vizionat AICI, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România, Radu Bălănescu, a subliniat că evenimentul își propune “să aducă în prim plan, o dată în plus, inteligența poporului român”:
“Mă bucur să traversăm o perioadă cu un climat mult mai liniștit care poate să asigure un suport foarte important pentru dezvoltarea domeniilor mai sus amintite și de asemenea, mă bucur, fără a face politică, de a putea să spun că citind programul de guvernare existent în acest moment am văzut o preocupare intensă pentru ceea ce înseamnă educație, sănătate, cultură, domenii de activitate pe care Marea Lojă Națională din România și le-a asumat în a le sprijini în societatea civilă. Este un lucru foarte important pentru noi toți că aceste lucruri se întâmplă în aceste momente”, a transmis acesta, citat de Calea Europeană.
Personalități premiate în cadrul Galei MLNR 2023
În cadrul Galei, au mai fost acordate premii, constând într-un trofeu realizat de maestrul Alexandru Ghilduș și câte 10.000 de euro, următoarelor personalități:
Premiul Grigore Moisil pentru Știinte Exacte: Acad. Gabriela Marinoschi – Directorul Institutului de Statistică Matematică și Matematică Aplicată al Academiei Române – pentru Monografia “Dual Variational Approach to Nonlinear Diffusion Equations” – Birkhauser, Springer Nature Switzerland, 2022;
Premiul Henri Coandă pentru Știinte Aplicate: Prof. univ. dr. Sergiu Nedevschi – de la Universitatea Tehnica din Cluj Napoca – pentru rezultatele obținute si publicate in domeniul sistemelor avansate de conducere autonoma a autovehiculelor utilizate de firmele Volkswagen si Bosch din Germania precum si in domeniul sistemelor autonome utilizate pentru asistenţă umanitară şi ajutor în caz de dezastre de firma Lockheed Martin din USA;
Premiul Constantin Brâncuși pentru Artă și Cultură: Nichita Danilov – pentru romanul “Omul din eprubeta” aparut la Editura Polirom in 2021
Premiul Nicolae Titulescu pentru Diplomație și Politologie: Prof.univ.dr. Dan Dungaciu – Directorul Institutului de Științe Politice și Relatii Internationale al Academiei Romane “Ion I. C. Bratianu” si Președintele Fundației Universitare a Mării Negre Mircea Malița, pentru volumul “Geopolitical Encyclopedia of the Black Sea, Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2020
Premiul Eugeniu Carada pentru Economie: Prof. univ. dr. Tudorel Andrei, Academia de Studii Economice, Facultatea de cibernetica, statistica si informatica Economica – pentru volumul “ Comertul exterior al Romaniei cu produse agroalimentare 1990 – 2020”, Editura Academiei Romane, 2022.
Premiul Spiru Haret pentru Educație, Mediu, IT: Sabin Dima – CEO si fondator Humans.ai – pentru dezvoltarea primei tehnologii blockchain din lume cu model de validare biometrică și pentru crearea soluției “ION”, primul consilier guvernamental din lume bazat pe inteligență artificială.
Premiile anuale ale MLNR sunt acordate după o jurizare de specialitate realizată de academicieni, specialiști și oameni de cultură
Gala amintită este cel mai important eveniment identitar pe care Masoneria Regulară îl organizează ca deschidere către societatea civilă, printr-un parteneriat cu mediul academic și universitar iar, începând din acest an, și cu Ministerul Culturii.
Potrivit organizatorilor, premiile acordate – care poartă numele unor personalități masonice reprezentative pentru domeniul de referință autohton – în valoare de 10.000 euro fiecare, reprezintă o recunoaștere a valorii pentru șapte români care, anul anterior, au adus un aport României cu impact macro-social într-unul dintre cele șapte domenii domenii considerate vitale pentru destinul colectiv al românilor sau prin exercitarea profesiei/demnității publice au adus importante servicii ori beneficii țării.
Marea Lojă Națională din România, continuatoarea legitimă a Marii Loji a Ordinului Masonic Român, a fost întemeiată la 8 septembrie 1880, prima Lojă, fiind atestată din 1734, la Galați.
Secția Pediatrie a Spitalului Județean Târgu Jiu are în dotare, chiar de astăzi, cinci monitoare pentru funcții vitale.
Achiziționarea acestora a fost posibilă datorită finanțării asigurate de către Consiliul Județean Gorj, în administrarea căruia se află unitatea medicală.
Sunt parate portabile de ultimă generație
Tot în cursul acestui an, Consiliul Județean Gorj va achiziționa restul unei serii de echipamente medicale moderne ce are ca scop îmbunătățirea condițiilor de investigare și tratare a pacienților, monitoarele pentru funcții vitale fiind primele care au fost livrate.
Astfel, în următoarea perioadă vor intra în dotarea unității medicale și două frigidere mortuare, o masă pentru autopsie cu evacuare în exterior, un electroelevator, un aparat de hemofiltrare, o stație centrală monitorizare pacienți cu opt monitoare.
36% dintre medici sunt supuși riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout:Colegiul Medicilor din România(CMR) prezintă datele primului studiu naţional realizat pentru evaluarea riscului de burnout în rândul medicilor din România, o analiză a intenţiei de migraţie şi o evaluare a modului în care medicii percep o posibilitate reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau într-un proces de malpraxis.
Studiul, realizat la nivel național de CMR în colaborare cu sprijinul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, indică faptul că peste o treime dintre medicii respondenți înregistrează scoruri mari, asociate unei probabilități mai mari de a manifesta clinic un sindrom burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58%).
„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situației actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realității cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere. Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenția declarată de migrație și cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici – este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a declarat, joi, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, în cadrul unei conferințe de presă care a dezbătut această problematică.
CMR: Lipsa o viziune asupra sistemului național de Sănătate
„În orice demers, trebuie să ai un plan pe care să prezinți doctorilor principiile și dead-line-ul: << O să fac cinci spitale în doi ani, zece polictinici în zece ani>>…adică trebuie să fie totul etapizat. Trebuie să le dai oamenilor speranța că la un moment dat va fi mai bine. Nu se va schimba totul peste noapte, toți suntem conștienți că nu vor fi mișcări rapide. Dar cineva care să ne spună din start ce planuri are și unde se dorește să se ajungă pentru a ne fi mai bine într-un anumit timp, acest lucru este posibil” a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România care a exemplificat această abordare prin Planul Național de Combatere și Control al Cancerului(PNCC).
„Foarte interesant în acest sens mi s-a părut PNCC; pentru prima dată, cineva vine și ne prezintă o modalitate prin care se rezolvă o problemă importantă. Este un caz de propus și extins la nivel de sistem medical” – a precizat acesta.
„Nu avem altă opțiune decât să reușim, nu e loc de eșesc aici pentru că este în joc viitorul acestei națiuni. O națiune nu poate supraviețui fără un sistem medical autohton, fără un corp medical bine pregătit sau fără profesioniști” – a atenționat președintele CMR, menționând totodată că în lipsa unei astfel de perspective, am putea asista previzibil la dezvoltarea sistemului privat în detrimentul celui public: „Sunt modele pe care le vedem și în alte țări dezvoltate unde ignorarea constantă a problemelor duce ca serviciile a sectorului public să înregistreze o scădere a calității”, a conchis acesta.
„Ce ne îngrijorează cel mai mult este că toate – și burnout-ul, și intenția de migrare – le găsim la medicii tineri, cei sub 40 ani. Asta înseamnă că ei vor duce la capăt această opțiune iar noi trebuie să schimbăm această percepție. Este prima dată când se obțin aceste date și având aceste informații trebuie să facem ceva pentru tineri. Aceștia trebuie să fie angrenați în procesul decizional așa cum se întâmplă peste tot în lume. Oriunde, orice sistem creează o conexiune cu tânăra generație care până la urmă reprezintă viitorul și acest lucru trebuie să se întâmple și în România” a transmis prof. univ. dr. Daniel Coriu.
Cele mai expuse categorii
Conform analizei, categoriile de vârstă cu risc crescut sunt reprezentate de medicii sub 35 de ani (47%), respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 36 și 49 de ani (41%); pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste peste 65 de ani).
În privința secțiilor unde au fost înregistrate cele mai multe situații, peste jumătate dintre medicii din grupa specialităților ATI se află la risc ridicat (54%), urmată de grupa Oncologice (53%), Pediatrie – interne (42%) și Pediatrie-chirurgicale (37%).
Pe zone gepgrafice, riscul cel mai mare (38%) s-a ȋnregistrat ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, valori mai reduse față de medie fiind raportate ȋn regiunea Vest (32%).
foto: Codruț BURDUJAN
„Nu trebuie să omitem componentele emoționale, care în final, se soldează cu afectarea relației medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul și privim doar această situație, dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât și pacientul. Altfel spus, suferința medicului se reflectă în suferința pacientului, ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăți condițiile de muncă ale medicului, cu siguranță se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât și în percepția acestuia privind calitatea actului medical”, a menționat dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.
Intenția declarată de migrație în rândul medicilor diferă la femei și bărbați
Procentul medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri ce se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout – crescut și foarte crescut – a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaților medici: 38%, respectiv 31% iar în cazul răspunsurilor de tipul „Probabil da”, procentele au fost de 23,1% (bărbați), respectiv 20,7% (femei), în timp ce pentru răspunsul de intensitate maximă, „Sigur da”, procentele au fost de 8,4%, respectiv 5,2%.
Tinerii medici, mai tentați să profeseze în afara țării
Conform chestionarelor amintite, 6 din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani au afirmat pozitiv o intenție probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra, cea mai mare intenție declarată de a migra fiind ȋn rândul celor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi, cu cifre mai scăzute dar similare, Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi cea Nord-Est (28,2%).
Corpul profesional medical care a înregistrat o valoare minimă a indicatorului se află ȋn Regiunea Vest, mai exact, 22,2%. Cele mai vulnerabile specialități sunt din grupele ATI și Medicină de Urgență (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%), în timp ce procentele cele mai mici s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).
„Cred că pentru România este o pierdere pe termen lung și trebuie să ne gândim la niște politici de reținere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; și asistenții sociali migrează, și inginerii, așa mai departe.
Când suntem tineri, avem nevoi și aspirații mult mai mari iar de cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc odată cu înaintarea în profesie, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce ne permite o satisfacere a nevoilor. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendința de migrație este mult mai mare”, consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.
Motivele de migrație externă diferă în funcție de vârstă
Conform studiului CMR, pentru medicii sub 35 ani, condițiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24%) și oportunitățile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilități, tehnologie, fonduri disponibile ȋn străinătate (23%) sunt cele mai importante motive care le pot influența deciziile, la fel și pentru categoria 36 – 49 ani, cu un scor mai scăzut de 18%, respectiv 15%, acest procent înregistrându-se și pentru aspecte care țin de condiții de viață, familie, locuire şi oportunități educaționale pentru copii (15%).
În cazul medicilor peste 50 ani, aceștia se gândesc să plece din țară din cauza condițiilor directe de practică (18%), argument urmat de recunoaşterea socială şi respectul resimțit față de profesia medicală (17%) – ultimul aspect fiind cel mai important (18%), alături de condițiile salariale şi venituri (18%), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.
„Invitația de participare la studiu a fost trimisă de Colegiul Medicilor din România către întreaga populație de medici din țara noastră. Chestionarul a fost administrat online, la nivel național, în prima parte a anului 2023. Eșantionul de respondenți – 8.121 de medici – a fost ponderat pentru a reflecta structura populației de medici în funcție de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică și tipuri de specialități medicale”, a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.
Majoritatea medicilor resimt o teamă privind o posibilitate reală de a fi angrenați într-un proces de malpraxis
Potrivit datelor, 7 din 10 medici se tem de posibilitatea de a fi implicați într-un proces de cercetare pentru malpraxis, pentru cei sub 49 de ani, procentul fiind de 78%.
Femeile se tem mai mult decât bărbații, 72% versus 66%.
Nivelul de teamă este superior în cazul grupelor Pediatrie – chirurgicale (86%), Chirurgie generală (80%) și ATI (78%), aceasta fiind resimțită mai puternic în regiunile Sud-Vest Oltenia (79%) și Sud-Muntenia (75%).
Astfel, 87% dintre medici cred că asigurările pentru malpraxis nu acordă despăgubiri în mod real, 79% considerând că sistemul de asigurări de malpraxis are o funcționalitate redusă sau foarte redusă.
Mai mult, ambele părți implicate în actul medical sunt afectate: pacienții nu pot obține rapid fonduri utile pentru recuperarea sănătății iar medicii sunt implicați în proceduri de durată, stresante și costisitoare.
Colegiul Medicilor din România își exprimă deschiderea către un dialog constructiv cu toate organizațiile interesate, din sectorul public și privat, care pot contribui la valorizarea datelor furnizate de acest studiu și la identificarea unor programe și proiecte care să ofere soluții practice pentru gestionarea și diminuarea riscurilor identificate.
Acțiunile organizate de Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România(FSSR) pentru soluționarea revendicărilor solicitate de cadrele medicale continuă cu cea de-a treia zi de lucru a liderilor sindicali pentru pregătirea grevei generale în Sănătate.
Astfel, FSSR anunță că a început lucrul la două acțiuni esențiale pentru desfășurarea grevei:
(1) Elaborarea Acordului privind modalitatea de asigurare a cel puţin unei treimi din activitatea normală, ce trebuie încheiat cu Ministerul Sănătății și fiecare unitate sanitară.
(2) Elaborarea Procedurii de desfășurare a grevei.
Obiectivul îl constituie stabilirea cadrului de desfășurare a grevei astfel încât să fie protejați atât pacienții cât și angajații
„(Dacă aveți idei privind fiecare dintre pașii procedurali de desfășurare a grevei într-un spital public ele sunt bine-venite. Este important să ne amintim că nimeni nu a organizat până acum o grevă reală în sistemul public de sănătate din România.)
Precizare: importanța acestor activități este accentuată de modificarea legii dialogului social în timpul programului de acțiuni, fiind necesară stabilirea clară a regulilor de desfășurare a grevei legale în noul contextul legal.
NOTĂ:
Pentru corecta înțelegere a importanței acestui demers reamintim prevederile art. 173, alin. 1 din legea dialogului social privind condițiile de desfășurare a grevei în sănătate:
„În unităţile sanitare (…) greva este permisă cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitatea normală, repartizată pe întreaga durată a zilei, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei şi/sau funcţionarea instalaţiilor în deplină siguranţă” – transmit liderii FSSR.
Autorităţile au activat planul roșu de intervenție și au emis un mesaj de avertizare prin intermediul sistemului RO-ALERT, în urma incendiului produs recent la Rafinăria Petromidia, din Năvodari. Oamenii sunt sfătuiţi să ocolească zona.
„Incendiu major cu degajări mari de fum produs la Rafinăria Midia Năvodari. Ocoliţi/evitaţi zona. Lăsaţi libere căile de acces pentru forţele de intervenţie. Respectaţi recomandările transmise de autorităţi“ – este mesajul pe care l-au primit cetățenii aflați pe litoral.
Incendiul s-a produs în jurul orelor 15.43, la instalația de Hidrocracare Blândă (MHC), la finalul unor lucrări de mentenanță specifice, precizează Rompetrol Rafinare, operatorul rafinariilor Petromidia Navodari și Vega Ploiești, într-un comunicat de presă.
Incendiul se manifestă cu degajări mari de fum, la instalația de distilare a motorinei, iar pentru gestionarea cu eficiență a misiunii de stingere, la nivelul județului Constanța, a fost crescută capacitatea operațională, prin suplimentarea personalului de serviciu cu cel aflat în turele libere; pentru optimizarea misiunii de răspuns, din ordinul inspectorului general al IGSU, forțele din teren vor fi suplimentate cu 9 autospeciale de stingere, respectiv 2 din județul Călărași, 2 din județul Ialomița, 1 din județul Tulcea și 4 de la ISU BIF.
Primele intervenții de limitare a incendiului au fost realizate de pompierii din incinta rafinăriei Petromidia: Nu există victime, angajații au fost evacuați!
La declanșarea alarmei de incendiu au intervenit imediat pompierii companiei care asigură protecția și verificarea instalațiilor anti-incendiu din perimetrul rafinăriei Petromidia.
“Imediat, angajații instalației au raportat incidentul către serviciul intern de situații de urgență și către dispeceratul rafinăriei, care, la rândul ei, a informat autoritățile, conform procedurilor in vigoare.
Nu există victime, toți angajații instalației, dar și din celelalte secții ale rafinăriei au fost evacuati.
Până la sosirea autospecialelor ISU, primele intervenții au fost realizate de pompierii rafinăriei Petromidia, care au reușit să limiteze impactul. În colaborare cu autoritățile, depunem toate eforturile pentru stingerea incendiului și remedierea situației” – infomează compania.
ISU a intervenit cu roboți de stingere în spațiile inaccesibile pompierilor
Pentru stingerea flăcărilor a fost nevoie de intervenția unei autospeciale ISU de transport roboți, aceasta fiind și prima misiune de acest tip a dispozitivului:
„Prima misiune a autospecialei transport roboți. La misiunea de stingere a fost alocată și o autospecială transport roboți din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov. Acest mijloc performant de intervenție a intrat de curând în dotarea IGSU, iar datorită multiplelor caracteristici deținute asigură, pe lângă eficiența intervenției, protecția echipajelor operative in misiuni complexe”, anunță IGSU.
Autospecialele de acest tip sunt destinate intervenției rapide în cazul incendiilor de mari proporții înregistrate la obiective și platforme industriale, fixe și mobile, precum și în zone comerciale, cu potențial de explozie, în spații închise sau deschise, contaminate chimic, biologic și nuclear, cu risc ridicat de producere a accidentelor sau contaminării personalului.
Roboții pot îndeplini misiuni specifice de stingere a incendiilor, evacuarea fumului și a gazelor, de observare, iluminarea zonelor de acțiune, transport echipamente și persoane rănite, analiza mediului afectat cu ajutorul senzorilor și transmiterea informațiilor despre acesta către un monitor, colectarea și transmiterea imaginilor foto și video atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, detecție chimică și nucleară, precum și eliberarea căilor de acces prin spargere sau împingere, tractare sau remorcare – menționează ISU.
Ministerul Mediului: Nivelul de poluare a aerului nu înregistrează depășiri
Ministerul Mediului a emis estimări meteorologice privind circulația aerului în zona Năvodari – județul Constanța pentru ziua de miercuri:
„Având în vedere simulările modelelor numerice rulate în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (#ANM) privind evoluția norului de fum din zona Năvodari – județul Constanța, se apreciază că cerul va mai avea înnorări în următoarele ore și vor fi posibile averse.
Vântul va sufla la început din direcție estică, (se estimează în următoarele 2-3 ore) slab și moderat, cu viteze de până la 15…20 km/h, apoi din direcție vestică, nord-vestică, dar cu aceleași rafale, de cel mult 15…20 km/h, astfel încât evoluția norului de fum va fi de dispersie și deplasare inițial către vest și ulterior către est și sud-est.
Statiile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (#ANPM) de la Năvodari și Constanța nu înregistrează depășiri!
După stingerea incendiului, comisarii Gărzii Naționale de Mediu (#GNM) vor verifica amplasamentul și vor constata eventualele pagube de mediu produse.
În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, vom reveni cu informații” – informează instituția.
ISU: „Misiunea este în dinamică”
„Incendiu la Rafinăria Petromidia din localitatea Năvodari, județul Constanța
UPDATE 6 Un subofițer ISU prezintă traumatism la unul dintre membrele inferioare și va fi transportat la spital. De asemenea, un pompier din cadrul combinatului Petromidia a acuzat dureri la membrele inferioare, dar a refuzat transportul la spital.
UPDATE 5 Până la acest moment, nu au fost identificate victime.
UPDATE 4 La fața locului, echipajele operative au efectuat măsurători, în urma cărora nu au fost identificate substanțe periculoase
UPDATE 3 Forțele sunt suplimentate cu autospeciala cu roboți de la ISU BIF.
UPDATE 2 Având în vedere degajările mari de fum, pentru protecția populației aflată în proximitatea zonei de manifestare, a fost transmis un mesaj de avertizare prin intermediul sistemului RO-ALERT.
Mesaj inițial: Incendiul se manifestă cu degajări mari de fum, la
instalația de distilare a motorinei, iar pentru gestionarea cu eficiență a misiunii de stingere, la nivelul județului a fost activat Planul Roșu de Intervenție.
Totodată, la nivelul județului Constanța a fost crescută capacitatea operațională, prin suplimentarea personalului de serviciu cu cel aflat în turele libere.
Pentru optimizarea misiunii de răspuns, forțele din teren vor fi suplimentate cu 9 autospeciale de stingere, respectiv 2 din județul Călărași, 2 din județul Ialomița, 1 din județul Tulcea și 4 de la ISU BIF.
ISU CT acționează cu următoarele echipaje:
– 9 ASAS;
– 2 AUTOSCĂRI;
– 4 SMURD B2;
– 1 ATPVM;
– 1 UTIM;
– 6 SAJ.
Misiunea este în dinamică” – transmite ultimul comunicat al Departamentului pentru Situații de Ugență.
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer l-a reclamat miercuri, într-o scrisoare adresată Avocatul Poporului, Renate Weber, pe ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, pe motiv că „a încălcat Constituţia” prin neimplementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului(PNCC).
Reprezentanții pacienților reamintesc că, în condiţiile în care la împlinirea celor 180 zile rezervate scrierii normelor de implementare a PNCC, 1 iulie, nu se va întâmpla acest lucru, vor acţiona în instanţă Ministerul Sănătății pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare şi pentru periclitarea vieţii pacienţilor, acţiune urmată de proteste în stradă şi în Parlamentul UE.
FABC: „PNCC a stat în transparenţă cinci luni, timp în care domnul Alexandru Rafila putea interveni pentru modificări la plan şi nu a făcut-o”
Potrivit FABC, PNCC a fost cerut de asociaţiile de pacienţi încă din anul 2021, iar în noiembrie 2022 a fost promulgat de către preşedintele României – relatează Agerpres.
„Din grupul iniţiatorilor planului a făcut parte şi domnul Alexandru Rafila care-şi reclamă propria decizie. PNCC a stat în transparenţă cinci luni, timp în care domnul Alexandru Rafila putea interveni pentru modificări la plan şi nu a făcut-o, iar acum presat de timpul legal caută portiţe de amânare a implementării. (…)
În urma celor semnalate mai sus, considerăm că domnul ministru Alexandru Rafila se consideră mai presus decât legea în România, încălcând astfel în mod flagrant Constituţia României. A prejudiciat starea de spirit şi siguranţă pacienţilor cu cancer din România, şi aşa greu încercaţi de lipsurile din sistemul sanitar pe care îl conduce domnul Alexandru Rafila”, reclamă FABC.
FABC: Alexandru Rafila „doreşte să menţină /mărească numărul deceselor zilnice” din patologia oncologică, aproximativ 153 de pacienţi/zi cu diferite forme de cancer, mulţi dintre ei cu şanse reale de supravieţuire”
Potrivit FABC, accesul la investigaţii genetice, moleculare, ar fi dat „o şansă în plus” pacienţilor cu cancer.
„Domnul Alexandru Rafila doreşte înmulţirea cazurilor de cancer în stadiu avansat prin neimplementarea PNCC care are foarte bine conturate programe de screening. Domnul Alexandru nu doreşte accesarea banilor europeni dedicaţi acestei patologii, bani care se regăsesc ca resursa financiară în PNCC. Aceste lucruri evidenţiate pe scurt ar trebui analizate de Instituţia Avocatul Poporului pentru a proteja legea în România şi pentru a da o şansă reală pacienţilor oncologici din România. Lipsa acestui Plan o resimţim în fiecare zi, dar cel mai bine s-a resimţit în pandemie, când mulţi dintre noi ne-au părăsit tocmai că nu erau stipulate şi conturate traseele pacienţilor, ceea ce PNCC are foarte bine conturat” – se menționează în document.
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) menționează că, în săptămâna 12 – 18 iunie, 42,1% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Timiş, Suceava, Dolj şi Iaşi; au fost înregistrate 730 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate șapte decese la pacienţi cu COVID-19.
Potrivit INSP, 50% din decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate
De la începutul pandemiei şi până astăzi, 86,6% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi.
Potrivit raportului, 46,5% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID. Astfel, dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 46,3% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.
Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.
