Colegiul Medicilor din România atenționează: Tinerii medici, expuși la burnout și tendința de a profesa în afara țării (VIDEO)

0
519

36% dintre medici sunt supuși riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout:Colegiul Medicilor din România(CMR) prezintă datele primului studiu naţional realizat pentru evaluarea riscului de burnout în rândul medicilor din România, o analiză a intenţiei de migraţie şi o evaluare a modului în care medicii percep o posibilitate reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau într-un proces de malpraxis.

Studiul, realizat la nivel național de CMR în colaborare cu sprijinul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, indică faptul că peste o treime dintre medicii respondenți înregistrează scoruri mari, asociate unei probabilități mai mari de a manifesta clinic un sindrom burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58%).

„Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situației actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realității cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere. Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenția declarată de migrație și cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici – este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a declarat, joi, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, în cadrul unei conferințe de presă care a dezbătut această problematică.

CMR: Lipsa o viziune asupra sistemului național de Sănătate

„În orice demers, trebuie să ai un plan pe care să prezinți doctorilor principiile și dead-line-ul: << O să fac cinci spitale în doi ani, zece polictinici în zece ani>>…adică trebuie să fie totul etapizat. Trebuie să le dai oamenilor speranța că la un moment dat va fi mai bine. Nu se va schimba totul peste noapte, toți suntem conștienți că nu vor fi mișcări rapide. Dar cineva care să ne spună din start ce planuri are și unde se dorește să se ajungă pentru a ne fi mai bine într-un anumit timp, acest lucru este posibil” a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România care a exemplificat această abordare prin Planul Național de Combatere și Control al Cancerului(PNCC).

„Foarte interesant în acest sens mi s-a părut PNCC; pentru prima dată, cineva vine și ne prezintă o modalitate prin care se rezolvă o problemă importantă. Este un caz de propus și extins la nivel de sistem medical” – a precizat acesta.

„Nu avem altă opțiune decât să reușim, nu e loc de eșesc aici pentru că este în joc viitorul acestei națiuni. O națiune nu poate supraviețui fără un sistem medical autohton, fără un corp medical bine pregătit sau fără profesioniști” – a atenționat președintele CMR, menționând totodată că în lipsa unei astfel de perspective, am putea asista previzibil la dezvoltarea sistemului privat în detrimentul celui public: „Sunt modele pe care le vedem și în alte țări dezvoltate unde ignorarea constantă a problemelor duce ca serviciile a sectorului public să înregistreze o scădere a calității”, a conchis acesta.

„Ce ne îngrijorează cel mai mult este că toate – și burnout-ul, și intenția de migrare – le găsim la medicii tineri, cei sub 40 ani. Asta înseamnă că ei vor duce la capăt această opțiune iar noi trebuie să schimbăm această percepție. Este prima dată când se obțin aceste date și având aceste informații trebuie să facem ceva pentru tineri. Aceștia trebuie să fie angrenați în procesul decizional așa cum se întâmplă peste tot în lume. Oriunde, orice sistem creează o conexiune cu tânăra generație care până la urmă reprezintă viitorul și acest lucru trebuie să se întâmple și în România” a transmis prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Cele mai expuse categorii

Conform analizei, categoriile de vârstă cu risc crescut sunt reprezentate de medicii sub 35 de ani (47%), respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 36 și 49 de ani (41%); pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste peste 65 de ani).

În privința secțiilor unde au fost înregistrate cele mai multe situații, peste jumătate dintre medicii din grupa specialităților ATI se află la risc ridicat (54%), urmată de grupa Oncologice (53%), Pediatrie – interne (42%) și Pediatrie-chirurgicale (37%).

Pe zone gepgrafice, riscul cel mai mare (38%) s-a ȋnregistrat ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, valori mai reduse față de medie fiind raportate ȋn regiunea Vest (32%).

foto: Codruț BURDUJAN

„Nu trebuie să omitem componentele emoționale, care în final, se soldează cu afectarea relației medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul și privim doar această situație, dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât și pacientul. Altfel spus, suferința medicului se reflectă în suferința pacientului, ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăți condițiile de muncă ale medicului, cu siguranță se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât și în percepția acestuia privind calitatea actului medical”, a menționat dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.

Intenția declarată de migrație în rândul medicilor diferă la femei și bărbați

Procentul medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri ce se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout – crescut și foarte crescut – a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaților medici: 38%, respectiv 31% iar în cazul răspunsurilor de tipul „Probabil da”, procentele au fost de 23,1% (bărbați), respectiv 20,7% (femei), în timp ce pentru răspunsul de intensitate maximă, „Sigur da”, procentele au fost de 8,4%, respectiv 5,2%.

Tinerii medici, mai tentați să profeseze în afara țării

Conform chestionarelor amintite, 6 din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani au afirmat pozitiv o intenție probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra,  cea mai mare intenție declarată de a migra fiind ȋn rândul celor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi, cu cifre mai scăzute dar similare, Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi cea Nord-Est (28,2%).

Corpul profesional medical care a înregistrat o valoare minimă a indicatorului se află ȋn Regiunea Vest, mai exact, 22,2%. Cele mai vulnerabile specialități sunt din grupele ATI și Medicină de Urgență (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%), în timp ce procentele cele mai mici s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).

„Cred că pentru România este o pierdere pe termen lung și trebuie să ne gândim la niște politici de reținere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; și asistenții sociali migrează, și inginerii, așa mai departe.

Când suntem tineri, avem nevoi și aspirații mult mai mari iar de cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc odată cu înaintarea în profesie, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce ne permite o satisfacere a nevoilor. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendința de migrație este mult mai mare”, consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.

Motivele de migrație externă diferă în funcție de vârstă

Conform studiului CMR, pentru medicii sub 35 ani, condițiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24%) și oportunitățile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilități, tehnologie, fonduri disponibile ȋn străinătate (23%) sunt cele mai importante motive care le pot influența deciziile, la fel și pentru categoria 36 – 49 ani, cu un scor mai scăzut de 18%, respectiv 15%, acest procent înregistrându-se și pentru aspecte care țin de condiții de viață, familie, locuire şi oportunități educaționale pentru copii (15%).

În cazul medicilor peste 50 ani, aceștia se gândesc să plece din țară din cauza condițiilor directe de practică (18%), argument urmat de recunoaşterea socială şi respectul resimțit față de profesia medicală (17%) – ultimul aspect fiind cel mai important (18%), alături de condițiile salariale şi venituri (18%), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.

„Invitația de participare la studiu a fost trimisă de Colegiul Medicilor din România către întreaga populație de medici din țara noastră. Chestionarul a fost administrat online, la nivel național, în prima parte a anului 2023. Eșantionul de respondenți – 8.121 de medici – a fost ponderat pentru a reflecta structura populației de medici în funcție de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică și tipuri de specialități medicale”, a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.

Majoritatea medicilor resimt o teamă privind o posibilitate reală de a fi angrenați într-un proces de malpraxis

Potrivit datelor, 7 din 10 medici se tem de posibilitatea de a fi implicați într-un proces de cercetare pentru malpraxis, pentru cei sub 49 de ani, procentul fiind de 78%.

Femeile se tem mai mult decât bărbații, 72% versus 66%.

Nivelul de teamă este superior în cazul grupelor Pediatrie – chirurgicale (86%), Chirurgie generală (80%) și ATI (78%), aceasta fiind resimțită mai puternic în regiunile Sud-Vest Oltenia (79%) și Sud-Muntenia (75%).

Astfel, 87% dintre medici cred că asigurările pentru malpraxis nu acordă despăgubiri în mod real, 79% considerând că sistemul de asigurări de malpraxis are o funcționalitate redusă sau foarte redusă.

Mai mult, ambele părți implicate în actul medical sunt afectate: pacienții nu pot obține rapid fonduri utile pentru recuperarea sănătății iar medicii sunt implicați în proceduri de durată, stresante și costisitoare.

Colegiul Medicilor din România își exprimă deschiderea către un dialog constructiv cu toate organizațiile interesate, din sectorul public și privat, care pot contribui la valorizarea datelor furnizate de acest studiu și la identificarea unor programe și proiecte care să ofere soluții practice pentru gestionarea și diminuarea riscurilor identificate.

Articolul precedentA treia zi de lucru a sindicaliștilor din Solidaritatea Sanitară pentru pregătirea grevei în Sănătate
Articolul următorPadiatria SJU Târgu Jiu beneficiază, de joi, de cinci monitoare pentru funcții vitale