28.6 C
București
vineri, septembrie 4, 2026
More

    (UPDATE) COVID-19 în România: Bilanțul infectărilor, starea la zi a pacienților internați și numărul deceselor

    (Update 02.04.2024) În intervalul 25-31 martie, au fost înregistrate 342 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19): 116 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare, informează Ministerul Sănătății.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.529.420 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.03.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 21 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 93 din care, la ATI, șase persoane.

    Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, nouă sunt minori, aceştia fiind internaţi în secţii

    Tot în săptămâna anterioară au fost raportate de către INSP două decese (un bărbat şi o femeie) – unul la categoria de vârstă 70-79 ani, altul la categoria de vârstă peste 80 ani.
    Pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar unul era vaccinat. Până astăzi, 68.926 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat în România.

    În intervalul 25 – 31 martie 2024 au fost efectuate 1.532 teste RT-PCR şi 13.179 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.008.193 teste RT-PCR şi 14.736.538 teste rapide antigenice.

    (Update 26.03.2024) În intervalul 18-24 martie, au fost înregistrate 390 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19); 129 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 33 persoane au fost
    reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este de 97. De
    asemenea, la ATI, sunt internate nouă persoane; din totalul pacienților internați în prezent, nouă sunt minori, aceștia fiind internați în secții.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.529.078 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidența înregistrată la 14 zile este de 0.04.

    Tot în intervalul 18 – 24 martie, au fost efectuate 1.808 teste RT-PCR și 14.382 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 14.006.661 teste RT-PCR și 14.723.359 teste rapide antigenice.

    Până astăzi, 68.924 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat. În intervalul amintit, au fost raportate de către INSP șapte decese (trei bărbați și patru femei). Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar patru erau vaccinați. Decesele au fost înregistrate după cum urmează: trei la categoria de vârstă 60-69 de ani, una la categoria de vârstă 70-79 de ani, trei la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    (Update 20.03.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în săptămâna 11 – 17 martie, 49,2% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Cluj, Constanţa, Prahova şi Timiş.

    Astfel, din cele 451 noi cazuri înregistrate cu SARS-CoV-2, au fost raportate şase decese (doi bărbaţi şi patru femei) la pacienţi cu COVID-19, în judeţele Arad, Dâmboviţa, Mureş şi Vaslui; jumătate dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate, relevă raportul săptămânal de supraveghere.

    Decesele au fost înregistrate după cum urmează: unul la categoria de vârstă 50-59 de ani, două la categoria de vârstă 60-69 de ani, unul la categoria de vârstă 70-79 de ani, două la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar trei erau vaccinaţi.

    Până astăzi, 68.917 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat în țară, fiind înregistrate 3.528.688 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 de ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 19.03.2024) În intervalul 11-17 martie au fost înregistrate 451 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID – 19), informează Ministerul Sănătății; 141 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.05. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 35 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 124. De asemenea, la ATI, sunt internate 10 persoane. Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, opt sunt minori, aceştia fiind internaţi în secţii.

    Conform tabelului publicat de minister al pacienților internați pe secții, reies următoarele aspecte: au fost internați 124 pacienți, din care opt minori; din numărul pacienților internați, zece sunt la ATI.

    Nr. crt. Judeţ – Total pacienţi pe secţii – Din care copii pe secţii – Total pacienţi în ATI – Din care copii în ATI

    1 Alba – 1 – 1 – 0 – 0
    2 Arad – 3 – 0 – 0 – 0
    3 Argeş – 6 – 0 – 0 – 0
    4 Bacău – 1 – 1 – 0 – 0
    5 Bihor – 2 – 0 – 0 – 0
    6 Bistriţa-Năsăud – 3 – 0 – 0 – 0
    7 Botoşani – 2 – 0 – 0 – 0
    8 Brăila – 0 – 0 – 0 – 0
    9 Braşov – 1 – 1 – 0 – 0
    10 Bucureşti – Ilfov – 0 – 0 – 1 – 0
    11 Buzău – 0 – 0 – 0 – 0
    12 Călăraşi – 0 – 0 – 0 – 0
    13 Caraş-Severin – 11 – 1 – 0 – 0
    14 Cluj – 8 – 0 – 1 – 0
    15 Constanţa – 0 – 0 – 0 – 0
    16 Covasna – 4 – 0 – 2 – 0
    17 Dâmboviţa – 4 – 0 – 1 – 0
    18 Dolj – 4 – 3 – 0 – 0
    19 Galaţi – 0 – 0 – 0 – 0
    20 Giurgiu – 2 – 0 – 0 – 0
    21 Gorj – 4 – 0 – 0 – 0
    22 Harghita – 3 – 0 – 0 – 0
    23 Hunedoara – 4 – 0 – 0 – 0
    24 Ialomiţa – 4 – 0 – 0 – 0
    25 Iaşi – 0 – 0 – 0 – 0
    26 Maramureş – 0 – 0 – 0 – 0
    27 Mehedinţi – 35 – 0 – 1 – 0
    28 Mureş – 1 – 0 – 0 – 0
    29 Neamţ – 1 – 0 – 1 – 0
    30 Olt – 3 – 0 – 0 – 0
    31 Prahova – 0 – 0 – 0 – 0
    32 Sălaj – 0 – 0 – 0 – 0
    33 Satu-Mare – 3 – 1 – 0 – 0
    34 Sibiu – 2 – 0 – 0 – 0
    35 Suceava – 3 – 0 – 1 – 0
    36 Teleorman – 0 – 0 – 0 – 0
    37 Timiş – 4 – 0 – 1 – 0
    38 Tulcea – 2 – 0 – 1 – 0
    39 Vâlcea – 2 – 0 – 0 – 0
    40 Vaslui – 1 – 0 – 0 – 0
    41 Vrancea – 0 – 0 – 0 – 0

    Total General – 124 – 8 – 10 – 0

    În intervalul 11 – 17 martie, au fost efectuate 2.001 teste RT-PCR şi 15.120 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.004.853 teste RT-PCR şi 14.708.977 teste rapide antigenice.

    (Update 13.03.2024) Potrivit celei mai recente informări a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 4 – 10 martie, 48,2% din cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Prahova, Constanţa şi Iaşi.

    Astfel, au fost înregistrate 560 noi cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate opt decese la pacienţi cu COVID-19 (în judeţele Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi şi Sălaj) – relevă raportul săptămânal de supraveghere. 60% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 12.03.2024) Potrivit celei mai recente informări a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 4 – 10 martie, 48,2% din cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Prahova, Constanţa şi Iaşi.

    Astfel, au fost înregistrate 560 noi cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate opt decese la pacienţi cu COVID-19 (în judeţele Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi şi Sălaj) – relevă raportul săptămânal de supraveghere. 60% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 12.03.2024) Ministerul Sănătăţii informează că 122 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare din care, la ATI, sunt internaţi cinci pacienţi.

    Din numărul pacienţilor internaţi, 13 sunt minori, 12 fiind trataţi în secţii şi unul la ATI.

    În săptămâna 4 – 10 martie au fost raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică opt decese – trei bărbaţi şi cinci femei; un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30 – 39 de ani, unul la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei 70 – 79 de ani şi trei la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi cei decedaţi prezentau comorbidităţi, iar doi erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până astăzi, 68.911 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

    (Update 12.03.2024) În săptămâna 4 – 10 martie, au fost înregistrate 560 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, 168 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare; distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 28 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până în prezent, au fost înregistrate 3.528.237 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,06. Doar în ultima săptămână au fost efectuate 2.094 teste RT-PCR şi 16.697 de teste rapide antigenice.

    La nivel naţional, au fost prelucrate 14.002.852 de teste RT-PCR şi 14.693.857 de teste rapide antigenice, până astăzi.

    (Update 28.02.2024)Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că în săptămâna 19 – 25 februarie, 43,3% dintre cazurile COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Constanţa, Prahova şi Braşov.

    În perioada de referință, au fost înregistrate 977 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 13 de decese la pacienţi cu COVID-19.

    Au fost înregistrate decese în judeţele Tulcea, Bihor, Neamţ, Bistriţa Năsăud şi Constanţa: două treimi (66,7%) dintre s-au înregistrat la persoane nevaccinate, relevă raportul săptămânal de supraveghere. De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 27.02.2024) În săptămâna 19 – 25 februarie, au fost înregistrate 977 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; potrivit Ministerului Sănătății, 299 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, au fost înregistrate 3.527.050 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,09.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 50 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În săptămâna anterioară au fost efectuate 2.621 teste RT-PCR şi 19.470 teste rapide antigenice.

    La nivel naţional, au fost prelucrate 13.998.661 teste RT-PCR şi 14.661.645 teste rapide antigenice.

    (Update 20.02.2024) Ministerul Sănătăţii informează că 263 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil din care, la ATI, sunt internaţi 18 pacienţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 42 sunt minori, 41 fiind trataţi în secţii şi unul la ATI.

    În săptămâna 12 – 18 februarie, au fost raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică 21 decese – 11 bărbaţi şi zece femei; două decese au fost înregistrare la categoria de vârstă 60-69 de ani, zece la categoria de vârstă 70-79 de ani şi nouă la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, opt fiind vaccinaţi anti-COVID.

    De la începutul pandemiei, 68.881 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţară.

    (Update 14.02.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) precizează că, în săptămâna 5 – 11 februarie, 45,8% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Ilfov, Braşov şi Constanţa.

    Potrivit raportului săptămânal, au fost înregistrate 1.785 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 17 decese; 60% din decese s-au înregistrat în Bihor, Constanţa, Mureş, Braşov şi Călăraşi iar 87,5% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 13.02.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică precizează că, în săptămâna 5 – 11 februarie, au fost confirmate 13 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care zece cu „variante de interes”.

    Cele 13 secvenţieri au fost raportate de INCDMM „Cantacuzino”.

    Până luni, au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5, 174 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L şi 13 cu sub-varianta BA.2.86 a Omicron.
    De asemenea, până la sfârșitul săptămânii trecute, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC); dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), în timp ce la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

    Tot până la data de 11 februarie au fost raportate 21.234 de secvenţieri.

    (Update 13.02.2024) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 5 – 11 februarie, au fost înregistrate 1.785 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    Astfel, 619 din cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până luni, au fost înregistrate 3.524.982 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,17.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 96 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În ultima săptămână, au fost efectuate 3.098 teste RT-PCR şi 24.781 teste rapide antigenice.

    Până luni, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.993.527 teste RT-PCR şi 14.622.606 teste rapide antigenice.

    (Update 13.02.2024)  372 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil. Din totalul celor internaţi, 45 sunt minori, 44 trataţi în secţii iar unul la ATI.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, la ATI sunt internaţi 48 pacienţi.

    În săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie, au fost raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică 21 decese, 11 bărbaţi şi 10 femei; un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, şase la 60 – 69 de ani, şapte la 70 – 79 de ani şi şapte la peste 80 de ani. Dintre pacienţii decedaţi, 20 prezentau comorbidităţi iar 10 erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până la perioada de referință, 68.843 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

    (Update 06.02.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie, au fost confirmate 40 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care opt „variante de interes”.

    Din cele 40 secvenţieri au fost raportate 30 de către Institutul Naţional „Matei Balş” și 10 de INCDMM „Cantacuzino”.

    Până la data amintită, au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 169 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    De asemenea, până la 4 februarie, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC): 3.073 cu sub-varianta BA.2 (31%), 62 cu sub-varianta BA.4 (0,62%), în timp ce la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

    Până luni, au fost raportate 21.221 de secvenţieri.

    (Update 31.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP): În săptămâna 22 – 28 ianuarie, 41,2% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Cluj, Braşov, Constanţa şi Prahova. Au fost înregistrate 1.943 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    De-asemenea, au fost raportate 16 de decese la pacienţi cu COVID-19: 53,3% din decese sunt înregistrate în Prahova, Maramureş, Argeş, Bihor şi Bistriţa Năsăud iar 46,7% au fost la persoane nevaccinate anti-COVID – relevă raportul săptămânal de supraveghere.

    De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi: Dintre acestea, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 30.01.2024) Potrivit raportului săptămânal al Ministerului Sănătăţii, în săptămâna 22 – 28 ianuarie au fost înregistrate 1.943 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    Potrivit sursei citate, 636 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, au fost înregistrate 3.521.283 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,19.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 105 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În ultima săptămână, au fost efectuate 3.068 de teste RT-PCR şi 26.053 de teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.987.267 de teste RT-PCR şi 14.571.908 de teste rapide antigenice.

    (Update 30.01.2024) Potrivit raportului săptămânal al Ministerului Sănătăţii, 383 persoane cu COVID-19 sunt internate, marți, în unităţile sanitare de profil; la ATI sunt internaţi 25 pacienţi.

    Din totalul celor 383, 64 sunt minori, 63 fiind internaţi în secţii şi unul la ATI.

    În săptămâna 22 – 28 ianuarie, au fost raportate 16 decese: 7 bărbaţi şi 9 femei. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, cinci la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi şapte la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, șațte fiind vaccinaţi anti-COVID.

    (Update 30.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică informează: în săptămâna 22 – 28 ianuarie au fost confirmate 23 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care trei „variante de interes”.

    Până în prezent au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 169 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    Până la data de 28 ianuarie au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC): la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), iar la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

    Până la data de 28 ianuarie, au fost raportate 21.181 secvenţieri; ultimele au fost raportate de Institutul Naţional „Matei Balş”.

    (Update 25.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a transmis joi că, în săptămâna 15 – 21 ianuarie, 39,3% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Cluj, Braşov, Constanţa, Bihor; astfel, au fost înregistrate 2.240 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 25 de decese la pacienţi cu COVID-19.

    Potrivit sursei citate, 60% din decese s-au înregistrat în judeţele Călăraşi, Bihor, Neamţ, Argeş şi Dâmboviţa; aproape jumătate dintre acestea (41,2%) au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 23.01.2024) În săptămâna 15 – 21 ianuarie au fost înregistrate 2.240 de cazuri noi de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2: potrivit Ministerului Sănătății, 715 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

    Până astăzi, au fost înregistrate 3.519.340 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,21.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 112 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În aceeași perioadă, au fost efectuate 3.118 teste RT-PCR şi 26.211 teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.984.199 de teste RT-PCR şi 14.545.855 de teste rapide antigenice.

    (Update 23.01.2024) În ultimele zile, 457 persoane cu COVID-19 au fost internate în unităţile sanitare de profil.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, la ATI sunt internaţi 37 pacienţi iar din totalul pacienţilor internaţi, 79 sunt minori, 76 fiind internaţi pe secţie şi 3 în ATI.

    Tot în săptămâna 15 – 21 ianuarie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 25 decese – 13 bărbaţi şi 12 femei: două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, cinci la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 15 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar 13 erau vaccinaţi anti-COVID.

    De la începutul pandemiei, 68.806 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

    (Update 17.01.2024)  În săptămâna 8 – 14 ianuarie, 40,5% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Braşov, Constanţa şi Maramureş; tot în această perioadă, au fost înregistrate 2.206 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 27 de decese la pacienţi cu COVID-19 – informează Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Potrivit datelor amintite, 47,8% dintre decese s-au înregistrat în Maramureş, Bihor, Călăraşi, Iaşi şi Bucureşti. De-asemenea, 60% dintre decese au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

    De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre acestea, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 16.01.2024) În săptămâna 8 – 14 ianuarie au fost înregistrate 2.206 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 din care 715 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Astfel, de la începutul pandemiei, au fost înregistrate 3.517.100 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,20.Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor deja pozitivi, 101 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În ultima săptămână, au fost efectuate 3.053 teste RT-PCR şi 24.468 teste rapide antigenice; până astăzi, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.981.081 teste RT-PCR şi 14.519.644 teste rapide antigenice.

    (Update 16.01.2024) În țară, potrivit Ministerului Sănătăţii, se află 442 persoane infectate cu COVID-19 internate în unităţile sanitare de profil, din care 33, la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 44 sunt minori, toţi fiind în secţii.

    În săptămâna 8 – 14 ianuarie, au fost raportate către Institutul Naţional de Sănătate Publică 27 decese: 20 bărbaţi şi șapte femei. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30 – 39 ani, unul la 40 – 49 de ani, două la 50 – 59 de ani, cinci la 60 – 69 ani, 11 la 70 – 79 ani şi şapte la categoria de vârstă peste 80 ani. Toţi cei decedaţi prezentau comorbidităţi, iar 10 erau vaccinaţi anti-COVID. De la începutul pandemiei, în România, s-au înregistrat 68.781 decese la persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2.

    (Update 10.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) precizează că, în săptămâna 1 – 7 ianuarie, 40% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Braşov, Constanţa şi Bihor.

    Tot în această perioadă, au fost înregistrate 2.525 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 26 de decese la pacienţi cu COVID-19.

    Potrivit INSP, 44,8% dintre decese s-au înregistrat în judeţele Bihor, Arad, Maramureş şi Sălaj şi în Bucureşti iar mai mult de jumătate din acestea (58,6%) au fost la persoane nevaccinate anti-COVID, relevă raportul săptămânal de supraveghere.

    De la începutul pandemiei, 86,6% din decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. În cazul persoanelor decedate, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 09.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică a informat că, în săptămâna 1-7 ianuarie, au fost confirmate 16 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 7 cu „variante de interes” raportate de Institutul Naţional „Matei Balş”.

    Au fost confirmate, până marți, 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 166 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.Până la data de 7 ianuarie 2024 au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC). Dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%). De asemenea, au fost raportate 21.158 de secvenţieri.

    Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi: Primul pacient care prezintă coinfecţie, adică gripă şi COVID-19

    Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, dr. Florin Roşu, a declarat că unitatea medicală se confruntă în continuare cu un număr tot mai crescut de infecţii respiratorii, menţionând, totodată, că a apărut „primul caz de coinfecţie, adică gripă şi COVID-19”.

    „Avem cazuri de gripă confirmate prin metoda PCR, care este metoda cea mai fidelă. Pe lângă aceste patologii specifice sezonului, în momentul de faţă îngrijim şi pacienţi pediatrici care prezintă boli specifice copilăriei. În momentul de faţă terapia intensivă, care are doar nouă locuri, este asaltată de cazuri care necesită îngrijire de specialitate. Observăm totodată o creştere a pacienţilor care au COVID-19. Suntem îngrijoraţi pentru că îngrijim şi primul pacient care prezintă coinfecţie, adică gripă şi COVID-19”, a declarat dr. Florin Roşu, potrivit Agerpres.

    În prezent, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Iași sunt internate 32 de persoane diagnosticate cu gripă.

    Medicul recomandă vaccinarea antigripală, evitarea spaţiilor aglomerate şi prezentarea din timp la medicul de familie sau medicul specialist.

    De asemenea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase a reiterat că pentru un tratament eficient este nevoie de o prescripţie din partea unui medic specialist, nu de tratarea „cu leacuri băbeşti”.

    549 de persoane cu COVID-19, internate în unități sanitare de profil. 26 decese, înregistrate în ultima săptămână

    549 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, de două ori mai mult faţă de sfârşitul lunii decembrie, informează Ministerul Sănătății.

    De asemenea, la ATI, sunt internate 45 persoane.

    Din totalul pacienților internați în prezent, 67 sunt minori, aceștia fiind internați în secții.

    Potrivit Ministerului Sănătății, în intervalul 01 – 07 ianuarie 2024 au fost înregistrate 2.525 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 805 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.514.894 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidența înregistrată la 14 zile este de 0.19.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 87 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    26 decese, în ultima săptămână

    Până astăzi, 68.754 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 01.01.2024 (10:00) – 07.01.2024 (10:00) au fost raportate de către INSP 26 decese (17 bărbați și 9 femei).

    Decesele au fost înregistrate după cum urmează: 1 la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 de ani, 7 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toți pacienții decedați, 25 prezentau comorbidități, iar 10 erau vaccinați.

    În intervalul 01 – 07 ianuarie 2024 au fost efectuate 2.703 teste RT-PCR și 25.789 teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.978.028 teste RT-PCR și 14.495.176 teste rapide antigenice.

    (Update 03.01.2024) Ministerul Sănătăţii informează: 256 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil; la ATI sunt internaţi 27 pacienţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 25 sunt minori, 24 în secţii şi unul la ATI.

    În săptămâna 25 – 31 decembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 25 decese – nouă bărbaţi şi 16 femei. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, unul la 50 – 59 de ani, patru la 60 – 69 ani, opt la 70 – 79 ani şi 11 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi prezentau comorbidităţi, iar cinci erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până în prezent, 68.728 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

    (Update 27.12.2023) Ministerul Sănătății informează că 239  persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil din țară. Astfel, la ATI sunt internaţi 31 pacienţi, din care 20 sunt minori.

    19 decese

    În săptămâna 18 – 24 decembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 19 decese, nouă bărbaţi şi zece femei; două dintre decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50 – 59 ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 ani, două la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 12 la categoria de vârstă peste 80 ani. Toţi aceștia prezentau comorbidităţi, iar zece erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până astăzi, 68.703 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

    1.872 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

    Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna amintită, au fost înregistrate 1.872 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2: 624 dintre acestea sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

    Până în prezent, au fost înregistrate 3.510.254 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,16.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 83 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În ultima săptămână, au fost efectuate 2.631 de teste RT-PCR şi 18.807 de teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.973.023 de teste RT-PCR şi 14.448.529 de teste rapide antigenice.

    (Update 12.12.2023) 1.510 noi cazuri de Covid și 20 de decese la pacienți confirmați cu noul coronavirus înregistrate în ultima săptămână în România – a anunțat, marți, Ministerul Sănătății.

    În intervalul 4 – 10 decembrie, au fost înregistrate 1.510 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2. 469 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Astfel, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.506.590 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidența înregistrată la 14 zile este de 0.12

    Potrivit autorităților, distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 66 persoane au fost reconfirmate pozitiv iar în unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este de 399, la ATI fiind internate 36 persoane.

    Din totalul pacienților internați în prezent, 31 sunt minori internați în secții.

    Până astăzi, 68.673 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat dintre care, în ultima săptămână au fost raportate de către INSP 20 decese (10 bărbați și 10 femei).

    Decesele recente au fost înregistrate astfel: unul la categoria de vârstă 50-59 ani, unul la 60-69 ani, 8 la 70-79 ani și 10 peste 80 ani. Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar șase erau vaccinați.

    (Update 05.12.2023) Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a prrecizat că România are de primit 1,2 milioane doze de vaccin anti-COVID de la Moderna, adoptate noilor tulpini, plătite anterior:

    „Ele au fost achiziţionate în momentul în care s-au făcut acele memorandumuri semnate de Guvern în anul 2021. Avem în momentul de faţă o singură tranşă de circa 1,2 milioane de doze de la Moderna. Este vaccin adaptat tulpinilor de acum. Este un vaccin care fusese plătit încă din anul 2020 ca şi avans la contractul iniţial. Este practic un vaccin care trebuia oricum livrat pentru că fusese plătit în urmă cu mai bine de doi ani” – a precizat oficialul la dezbaterea „Calitatea vieţii PLHIV în România”, organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA.

    (Update 05.12.2023) Ministerul Sănătăţii: 422 persoane sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care, la ATI, sunt internaţi 40 pacienţi cu COVID-19. Din totalul pacienţilor internaţi, 51 sunt minori, toţi fiind trataţi în secţii.

    În săptămâna 27 noiembrie – 3 decembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 17 decese, nouă bărbaţi şi opt femei: trei au fost înregistrate la categoria de vârstă 60 – 69 ani, patru la 70 – 79 de ani şi zece la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi prezentau comorbidităţi, iar patru erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până în prezent, 68.653 persoane infectate cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

    (Update 28.11.2023) În prezent, 393 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil – a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii – dintre care, la ATI, sunt internaţi 41 pacienţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 51 sunt minori: 50 sunt trataţi în secţii şi unul la ATI.

    Tot în săptămâna 20 – 26 noiembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 23 de decese, 13 bărbaţi şi 10 femei: un deces s-a înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 ani, patru la 60 – 69 ani, 11 70 – 79 ani şi şapte la peste 80 ani. Toţi cei decedaţi prezentau comorbidităţi, şase fiind vaccinaţi anti-COVID.

    Până în prezent, în România au decedat 68.636 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2.

    (Update 28.11.2023) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 20 – 26 noiembrie, au fost înregistrate 1.411 noi cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2; dintre acestea, 403 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor deja pozitivi, 66 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până în prezent, au fost înregistrate 3.503.909 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar, în ultima săptămână, au fost efectuate 2.750 teste RT-PCR şi 18.292 teste rapide antigenice.

    Incidenţa la 14 zile este de 0,12; până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.962.663 de teste RT-PCR şi 14.375.447 de teste rapide antigenice.

    (Update 1.11.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică menționează că, în săptămâna 23 – 29 octombrie, 41,8% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Timiş, Cluj, Sibiu şi Braşov; doar săptămâna trecută, au fost înregistrate 5.030 cazuri noi de persoane infectate şi au fost raportate 38 de decese la pacienţi depistați pozitiv.

    Potrivit INSP, 56% dintre decese au fost înregistrate în judeţele Cluj, Dolj, Iaşi, Braşov şi Dâmboviţa.

    Conform raportului săptămânal de supraveghere, 89,3% dintre decesele recente s-au înregistrat la persoane nevaccinate anti-COVID.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 31.10.2023)Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 23 – 29 octombrie, au fost înregistrate 5.030 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; dintre acestea, 1.740 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare. Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,54.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 231 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Astfel, până marți, au fost înregistrate 3.497.226 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    În ultima săptămână, au fost efectuate 3.629 teste RT-PCR şi 38.883 teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.951.620 teste RT-PCR şi 14.294.730 teste rapide antigenice.

    (Update 31.10.2023) 837 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, atenționează Ministerul Sănătăţii; la ATI sunt internaţi 77 de pacienţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 87 sunt minori, 86 sunt trataţi în secţii iar unul în ATI.

    În săptămâna 23 – 29 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 38 decese, 16 bărbaţi şi 22 femei: un deces s-a înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, 7 la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 11 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 19 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toți prezentau comorbidităţi şi 11 erau vaccinaţi anti-COVID. Până astăzi, 68.525 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

    (Update 31.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică menționează că, în săptămâna 23 – 29 octombrie, au fost confirmate 65 noi cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 21 sunt variante de interes.

    Potrivit INSP, până în prezent au fost confirmate:

    * 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75
    * 567 cazuri cu BQ.1
    * 406 cazuri cu sub-varianta XBB
    * 484 cazuri cu sub-varianta XBB.1.5
    * 90 cazuri cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    Până la finele săptămânii trecute au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC), dintre care, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), iae la 3.481 cazuri sub-varianta BA.5 (35%).

    Tot până la data de 29 octombrie au fost raportate 20.748 secvenţieri; cele 65 secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de Institutul „Matei Balş”.

    (Update 30.10.2023)Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, 56 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 23 – 29 octombrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.924.328 de doze de vaccin anti-COVID; un număr de 8.131.398 persoane au primit schema completă, iar 2.669.569 au fost imunizate cu doza a treia.

    Astfel, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID: 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

    (Update 25.10.2023)Institutul Naţional de Sănătate Publică precizează că, în săptămâna 16 – 22 octombrie, 43% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov şi Sibiu iar 40,7% dintre decese s-au înregistrat în Mureş, Bistriţa Năsăud, Iaşi, Neamţ şi Sibiu.

    Au fost înregistrate 6.404 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 32 de decese la pacienţi cu COVID-19.

    Conform raportului săptămânal, 90,3% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată

    (Update 24.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 16 – 22 octombrie, au fost înregistrate 6.404 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; 2.252 dintre acestea sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

    Până în prezent, au fost înregistrate 3.492.196 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2,  incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,65; distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 238 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Tot în ultima săptămână, au fost efectuate 3.288 teste RT-PCR şi 41.830 teste rapide antigenice.

    Până azi, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.947.991 teste RT-PCR şi 14.255.847 teste rapide antigenice.

    (Update 24.10.2023) În săptămâna 16 – 22 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 32 decese – 18 bărbaţi şi 14 femei.

    995 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care, la ATI, sunt internaţi 103 pacienţi a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii.

    Din totalul celor internaţi, 112 sunt minori, trataţi în secţii.

    Două dintre decese s-au înregistrat la categoria de vârstă 40 – 49 ani, două la 50 – 59 ani, cinci 60 – 69 ani, şase la 70 – 79 ani şi 17 la +80 ani; toţi pacienţii care au murit prezentau comorbidităţi şi 16 erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până în prezent, 68.487 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

    (Update 18.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 9 – 15 octombrie, 41,5% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov şi Braşov.

    Potrivit INSP, 51,4% din decese au fost înregistrate în Bihor, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin şi Vaslui.

    Au fost înregistrate 7.701 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 46 decese la pacienţi cu COVID-19.

    Conform datelor săptămânale, 81,6% dintre decese au fost la persoane nevaccinate anti-COVID iar dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    De la începutul pandemiei, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi.

    (Update 17.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 9 – 15 octombrie, au fost înregistrate 7.701 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; dintre acestea, 2.687 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

    Până marți, au fost înregistrate 3.485.792 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,82.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 279 persoane au fost reconfirmate pozitiv: doar în ultima săptămână, au fost efectuate 3.501 teste RT-PCR şi 44.289 de teste rapide antigenice. Astfel, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.944.703 de teste RT-PCR şi 14.140.017 de teste rapide antigenice.

    (Update 17.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că 996 persoane diagnosticate cu COVID-19 se află internate în unităţile sanitare de profil iar la ATI sunt internaţi 104 pacienţi. Dintre cei internaţi în prezent, 115 sunt minori internaţi în secţii.

    În săptămâna 9 – 15 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 46 decese, 29 bărbaţi şi 17 femei: unul dintre decese a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 ani, unul la categoria de vârstă 30 – 39 de ani, unul la categoria de vârstă 40 – 49 de ani, unul la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, 5 la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 16 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 21 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Conform autorităților, 45 dintre pacienţii care au murit prezentau comorbidităţi şi 12 erau vaccinaţi anti-COVID; 68.455 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră până astăzi.

    (Update 17.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) precizează că, în săptămâna 9 – 15 octombrie, au fost confirmate 63 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 14 variante de interes.

    Astfel, până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 90 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    Până la data de 15 octombrie au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC), dintre care la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%) iar la 3.481 sub-varianta BA.5 (35%).

    Conform INSP, până la data de 15 octombrie au fost raportate 20.631 de secvenţieri; cele 63 de secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de INBI „Matei Balş” (32) şi INCDMM Cantacuzino (31).

    (Update 16.10.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, un număr de 183 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 9 – 15 octombrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus (n.r. ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022).

    De la începutul campaniei de vaccinare (n.r. 27 decembrie 2020), au fost administrate 16.924.172 de doze de vaccin anti-COVID, 8.131.355 persoane au primit schema completă iar 2.669.478 au fost imunizate cu doza a treia.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

    (Update 12.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 2 – 8 octombrie, 41% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Timiş, Iaşi, Ilfov şi Cluj iar 43,6% dintre decese s-au înregistrat în Vaslui, Bihor, Neamţ, Olt şi Teleorman.

    Tot în această perioadă, au fost înregistrate 9.719 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 37 decese la pacienţi cu COVID-19.

    Potrivit raportului săptămânal de supraveghere, 95,1% dintre decese au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

    De la începutul pandemiei, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 10.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 2 – 8 octombrie, au fost confirmate 91 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 16 variante de interes.

    Astfel, până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 483 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 77 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    Până la data de 8 octombrie, au fost raportate 20.568 de secvenţieri și 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC) – dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%); cele 91 secvenţieri din săptămâna anterioară au fost raportate de INBI „Matei Balş” (47) şi INCDMM Cantacuzino (44).

    (Update 09.10.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 2 – 8 octombrie, 71 persoane au fost vaccinate anti-COVID cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.995 de doze de vaccin anti-COVID; un număr de 8.131.315 de persoane au primit schema completă iar 2.669.382 au fost imunizate cu doza a treia.

    Tot de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

    (Update 04.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie, 40% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Timiş, Iaşi, Prahova şi Cluj.

    Potrivit raportului săptămânal de supraveghere, au fost înregistrate 13.165 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 31 de decese la pacienţi cu COVID-19 iar 50% dintre decese s-au înregistrat în judeţele Dolj, Prahova, Mehedinţi, Neamţ şi Teleorman, 81,5% dintre decese fiind la persoane nevaccinate anti-COVID.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 03.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică transmite că, în săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie, au fost confirmate 79 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care nouă sunt variante de interes.

    Potrivit INSP, până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 482 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 62 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    Până la data de 1 octombrie, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC); dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

    Până la data de 1 octombrie au fost efectuate 20.477 de secvenţieri iar cele 79 secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de Institutul Cantacuzino (48) şi de Institutul „Matei Balş” (31).

    (Update 03.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că 1.077 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil în timp ce la ATI sunt internaţi 82 pacienţi.

    Din totalul celor internați, 131 sunt minori, 129 în secţii şi doi la ATI.

    În săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 31 decese – 20 bărbaţi şi 11 femei; unul dintre decese a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 de ani, patru la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 10 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 13 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Conform informării, 29 dintre pacienţii care au murit prezentau comorbidităţi şi 14 erau vaccinaţi anti-COVID.

    Până în prezent, 68.372 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

    (Update 02.10.2023) Un număr de şapte pacienţi se află internaţi în modularul COVID-19 de la Braşov, redeschis săptămâna trecută pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectare, toţi fiind ventilaţi mecanic sau pe tratament cu administrare de oxigen.

    Conform instituției, dintre cei şapte pacienţi, trei sunt ventilaţi mecanic şi patru sunt pe oxigen; șase au fost internaţi după ce s-au prezentat la spital direct de la domiciliu iar unul a fost transferat de la spitalul orăşenesc din Zărneşti.

    Potrivit raportării Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov, luni, la nivelul judeţului se înregistrau 863 cazuri. Peste jumătate dintre acestea se află în municipiul reşedinţă, 473, iar în Zărneşti sunt 59 pacienţi cu COVID-19.

    (Update 27.09.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în săptămâna 18 – 24 septembrie, 41,3% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Timiş, Iaşi, Prahova şi Ilfov.

    În această perioadă, au fost înregistrate 14.861 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 27 decese la pacienţi cu COVID-19; potrivit raportului săptămânal de supraveghere, 55,3% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 55,8% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză iar 51,6% din decese s-au înregistrat în Neamţ, Tulcea, Teleorman, Bihor şi Cluj.

    Conform raportului, 84,4% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate anti-COVID.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 26.09.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, un număr de 94 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 18 – 24 septembrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început la data de 28 noiembrie 2022.

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.794 doze de vaccin anti-COVID: un număr de 8.131.264 persoane au primit schema completă iar 2.669.252 au fost imunizate cu doza a treia.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

    (Update 19.09.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică a informat că, în săptămâna 11 – 17 septembrie, au fost confirmate 60 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 11 sunt variante de interes.

    Până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 de cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 480 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 43 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    Până la data de 17 septembrie, au fost confirmate 9.994  cazuri cu varianta Omicron

    Dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

    Până la data de 17 septembrie au fost efectuate 20.331 de secvenţieri; cele 60 de secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de Institutul „Matei Balş” (31) şi Institutul Cantacuzino (29).

    (Update 19.09.2023) În jur de 2.000 de cazuri de COVID-19 sunt înregistrat zilnic, a declarat minsitrul Sănătății  prof. univ. dr. Alexandru Rafila, precizând că ”în opinia sa şi a colegilor care lucrează în zona de sănătate publică această situaţie va mai dura circa două săptămâni”.  Ministrul a afirmat că nu este luată în calcul măsura reintroducerii obligativităţii măştilor de protecţie în spaţiile aglomerate, însă recomandă ca aceasta să fie purtată de persoanele care au simptome de viroze respiratorii, în mijloacele de transport în comun sau în spaţiile aglomerate închise.

    ”Da, sunt în jur de 2.000 ( cazuri – n.r.). A fost o creştere constantă în ultimele câteva săptămâni. Am ajuns de la câteva sute la 2.000 de cazuri pe zi. Opinia mea şi a colegilor care lucrează în zona de sănătate publică este că această situaţie cu un număr important de cazuri va mai dura circa două săptămâni, după care vom intra pe un trend de descreştere a numărului de cazuri. Am făcut şedinţe operative, atât cu spitalele din Bucureşti, cât şi cu direcţiile de sănătate publică şi spitalele din ţară ca să ne asigurăm că toţi pacienţii care au nevoie de îngrijire, fie terapie intensivă, fie în spitale care să acorde asistenţă medicală acestor pacienţi sau celor care sunt infectaţi cu SARS-CoV-2 şi au alte nevoie de sănătate, să poată să facă acest lucru şi suntem în permanentă legătură cu colegii de la spitalele din întreaga ţară”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a mai spus că sunt suficiente locuri în momentul de faţă în spitale.

    ”Tocmai de aceea vă spuneam că trebuie să ne pregătim şi pentru o creştere a numărului de cazuri. Din fericire, tulpinile circulante din momentul de faţă nu produc îmbolnăviri la fel de grave. Sigur că există şi un anumit nivel de imunitate, chiar dacă nu este suficient de specifică pentru variantele circulante, dar multe persoane au trecut prin boală, s-au vaccinat, sau ambele variante. Eu de exemplu am făcut de două ori COVID, am făcut şi trei doze de vaccin, dar nu am o teamă legată de îmbolnăvire. Cred că lucrul acesta e foarte important, iar dacă sunt simptome care sunt sugestive, mai ales la persoane cu boli cronice, recomandarea este să se adreseze cât mai repede medicului de familie sau unităţii ambulatorii care poate să facă investigaţii şi să prescrie un tratament util”, a completat Rafila.

    Rafila: Nu reintroducem măștile în spațiile aglomerate

    Minsitrul a afirmat că nu vor fi reintroduse măștile în spațiile aglomerate.

    ”Nu reintroducem măștile în spațiile aglomerate. Asta nu înseamnă că nu le recomandăm celor care au simptome de viroze respiratorii, pentru că sunt şi alte viroze respiratorii, în curând sezoniere, să poarte mască dacă se deplasează în mijloace de transport în comun sau în spaţii închise, dar asta nu înseamnă că este o obligativitate. Este o recomandare medicală”, a mai spus Rafila.

    În ceea ce priveşte vaccinul anti-COVID, Rafila a spus că acesta este o variantă pentru tulpina mutantă, recomandabil mai ales persoanelor cu comorbidităţi.

    ”Vaccinul pe care îl avem în stoc în momentul de faţă a fost achiziţionat la sfârşitul anului trecut special pentru tulpinile mutante. Deja este o variantă pentru tulpină mutantă. (…) Sigur că poate să producă un grad de protecţie, mai ales la persoanele cu comorbidităţi pentru evitarea formelor grave. Totuşi (…) noi am luat o cantitate apreciabilă, s-au folosit foarte puţine doze, iar contractul pe care îl avem noi cu producătorul este un contract foarte mare, şi examinăm posibilitatea ca aceste vaccinuri se găsească în farmacii pentru cei care doresc să se vaccineze, încât să nu mai producem, ca să spun aşa, prejudicii bugetului de stat care şi aşa este destul de afectat. Noi avem un contract care, sigur, trebuie discutat, negociat cu Comisia. În momentul de faţă propunerile care au existat legate de soluţionarea, de încheierea acestui contract, nu sunt posibile în cadrul legislativ actual din România”, a precizat ministrul Sănătăţii.

    (Update 18.09.2023)Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, un număr de 58 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 11 – 17 septembrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.700 de doze de vaccin anti-COVID, 8.131.247 persoane au primit schema completă iar 2.669.186 au fost imunizate cu doza a treia.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

    (Update 13.09.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 4 – 10 septembrie, cele mai multe cazuri de COVID-19, un procent de 37,6%,  au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Timiş, Cluj şi Constanţa; au fost înregistrate 7.171 de cazuri noi de persoane infectate şi au fost raportate 14 decese la pacienţi cu COVID-19.

    Potrivit raportului săptămânal de supraveghere, 55,1% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID iar dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 55,6% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    58,8% din decese înregistrate s-au înregistrat în Vaslui, Bihor, Iaşi, Bistriţa Năsăud şi Călăraşi

    Conform aceluiaşi raport, 70,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; 93,8% din numărul acestora aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    (Update 13.09.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 4 – 10 septembrie, au fost confirmate 43 cazuri varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 16 sunt variante de interes; acestea au fost raportate de INBI Balş (31) şi INCDMM Cantacuzino.

    Până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 479 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 33 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

    Până la data de 10 septembrie au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC), dintre care, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

    Potrivit INSP, până la 10 septembrie, au fost efectuate 20.271 secvenţieri.

    (Update 07.09.2023) Directorul medical al Institutului „Matei Balş”, dr. Adrian Marinescu, a menționat, joi, că jumătate dintre noile cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 au legătură cu subvariantele noului coronavirus – Eris şi Pirola –  întâlnite în Europa, inclusiv în România însă nu este demonstrat, cel puţin deocamdată, că aceste două subvariante ar avea o virulenţă sporită:

    „În momentul în care un virus rămâne în circulaţie o perioadă lungă de timp evident că suferă mutaţii. Cele mai multe sunt mutaţii fără semnificaţie, dar este clar că apar variante sau subvariante. Ce avem în momentul de faţă sunt două subvariante care ţin tot de Omicron şi este vorba despre Eris cu nume de cod EG.5 şi mai este vorba despre Pirola care are nume de cod BA.2.86.

    Cele două subvariante sunt destul de des întâlnite peste tot, inclusiv în Europa şi în România: probabil că spre jumătate dintre noile cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 au o legătură cu aceste subvariante. Nu este nimic de speriat în condiţiile în care nu este demonstrată cel puţin deocamdată o virulenţă sporită. Este o contagiozitate care fără discuţie se potriveşte cu tot ceea ce a însemnat Omicron”, a declarat, pentru Agerpres, specialistul amintit.

    Numărul de cazuri grave din secțiile ATI sunt rare

    „Se vede o creştere destul de clară a numărului de cazuri, faptul că în ultimele săptămâni avem cu peste 50% mai multe cazuri. Toate aceste lucruri înseamnă o situaţie ceva mai complicată şi presupune prudenţă, fără să ne gândim la restricţii, fără să ne gândim la valuri pandemice aşa cum am avut la începutul anilor 2020 şi în 2021. Nu aş putea spune că sunt mai grele (cazurile care se prezintă la spital – n.r.). Se potriveşte cu ceea ce era la Omicron. Dar să ne gândim în felul următor – dacă am zilnic aproximativ 100 de cazuri, 80% dintre ele forme uşoare sau medii şi nu sunt factori de risc, acele persoane se pot trata şi monitoriza acasă. 20% nu sunt neapărat forme severe, dar sunt persoane care trebuie să fie monitorizate ori pentru că sunt în extremele de vârstă, adică sunt copii mici sau persoane vârstnice, sau că au boli cronice sau sunt supraponderali”, a adăugat medicul.

    „Din fericire, cazuri grave care înseamnă terapie intensivă reprezintă cazuri foarte rare, dar nu înseamnă că este imposibil, ci faptul că la un moment dat ai o creştere importantă a numărului de cazuri de COVID, evident că se vor selecta şi aceste persoane care au complicaţii”, a mai precizat directorul medical al Institutului „Matei Balş”.

    (Update 06.09.2023)Potrivit raportului săptămânal realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 28 august-3 septembrie, 34,7% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Iaşi, Timiş şi Galaţi.

    Tot în săptămâna anterioară au fost înregistrate 4.772 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 12 decese la pacienţi cu COVID-19.

    Conform INSP, 58,7% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID iar dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 55,1% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    Până astăzi, 68.282 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

    (Update 05.09.2023) Ministerul Sănătăţii informează: 583 persoane cu COVID-19 sunt internate, în prezent, în unităţile sanitare de profil din țară.

    Astfel, la ATI sunt internaţi 45 pacienţi, 28 dintre aceştia fiind nevaccinaţi împotriva SARS-CoV-2.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 110 sunt minori, 108 fiind internaţi în secţii şi doi la ATI.

    Toţi cei 12 pacienţi decedaţi prezentau comorbidităţi, trei erau vaccinaţi anti-COVID

    În săptămână anterioară au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 12 decese – cinci bărbaţi şi şapte femei; două dintre decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50 – 59 ani, două la categoria de vârstă 60 – 69 ani, unul la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 7 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    ONU: 5 septembrie, Ziua Internațională a Carității în amintirea Maicii Tereza – destin dedicat iubirii lui Dumnezeu și oamenilor aflați în suferință sau sărăcie

    Ziua Internaţională a Carităţii a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru sensibiliza şi mobiliza oamenii și societățile din întreaga lume asupra activităţilor de voluntariat şi filantropice; prin Rezoluţia /RES/ 67/105, a fost desemnată la data 5 septembrie, ca recunoaştere a rolului carităţii în atenuarea crizelor umanitare şi a suferinţei umane în interiorul şi între naţiuni, precum şi a acţiunilor caritabile desfăşurate de organizaţii şi persoane.

    Data amintită a fost aleasă pentru comemorarea Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, „pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii”.

    Conform scopului amintit, caritatea poate atenua cele mai grave efecte ale crizelor umanitare, poate completa serviciile publice în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia  sau protecţia copilului, ajută la promovarea culturii, ştiinţei, sportului şi protecţia patrimoniului cultural şi natural; de asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi răspândeşte mesajul umanităţii în situaţii de conflict.

    În Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă, adoptată în septembrie 2015, ONU atenționează că eradicarea sărăciei în toate formele şi dimensiunile ei, inclusiv formele sale extreme, constituie cea mai mare provocare globală şi o cerinţă indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă.

    Maica Tereza, un destin dedicat iubirii pentru Dumnezeu și semenilor săi

    Agnes Gonxha Bojaxhiu, cunoscută lumii drept Maica Tereza, s-a născut la 26 august 1910, la Skopje, din părinţi albanezi, creștini catolici. La vârsta de 12 ani a simţit prima chemare către viaţa religioasă iar la 18 ani, în 1928, a părăsit oraşul natal pentru a se alătura călugăriţelor irlandeze de Loreto. A plecat din Irlanda un an mai târziu şi a mers în India, la Darjeeling de unde a fost trimisă apoi la Calcutta, unde a predat la Liceul de Fete Sfânta Maria, condus de ordinul călugăriţelor amintite. În mai 1931, a făcut legământul religios de călugărie: și-a ales numele de Tereza, pentru că a admirat-o foarte mult pe Sfânta Tereza de Lisieux – o sfântă modestă care și-a dedicat viața rugându-se pentru cei săraci. A intrat astfel în comunitatea Surorilor de Loreto din Entally, unde avea să petreacă 20 de ani din viaţă, şi unde a predat la şcoala de fete St. Mary. La 24 mai 1937, lua numele de Maica Tereza, devenind, aşa cum ea însăşi a spus, „mireasa lui Isus” pentru „toată veşnicia”.

    A continuat să predea la St. Mary, iar în anul 1944 a devenit directoarea şcolii: alături de alte călugăriţe a început să îi îngrijească pe cei sărmani, bolnavi şi fără alt ajutor, apoi a înfiinţat organizaţia „Misionarele carităţii”, recunoscută ulterior de Vatican şi subordonată Papei. La data de 10 septembrie 1946, în timpul călătoriei cu trenul de la Calcutta la Darjeeling pentru o reculegere anuală, Maica Tereza a primit „inspiraţia”, „vocaţia în vocaţie”, setea lui Isus după iubire şi după suflete impunându-se definitiv în inima ei. Tot atunci, s-a îmbolnăvit de tuberculoză, apoi a simţit că misiunea ei este alta, a cerut Vaticanului să iasă din ordinul Surorilor Loretto, cu dorinta de a lucra în serviciul celor săraci şi a intrat sub jurisdicţia Arhiepiscopului din Calcutta (India), în 1948.

    În India, a învăţat bengaleza şi hindi iar în 1948, a cerut şi a primit acceptul oficial de a propovădui iubirea pentru aproapele din afara Ordinului: din acel moment, Maica Tereza nu a mai purtat hainele de călugăriţă, adoptând îmbrăcămintea săracilor bengalezi, un sari de culoare albă, cu o bordură albastră.

    S-a dedicat în întregime ajutorării semenilor: a deschis o şcoală în aer liber şi o casă pentru săracii fără adăpost, convingând autoritățile să susțină această cauză. Prin eforturile sale, milioane de bolnavi şi muribunzi au primit adăpost şi au fost trataţi în dispensare mobile sau clinici specializate şi sute de mii de copii abandonaţi au fost îngrijiţi şi daţi spre adopţie.

    Canonizată de de Biserica Romano-Catolică și omagiată de ONU

    În octombrie 1950, a întemeiat Misionarele Carităţii, o nouă congregaţie religioasă în Arhidioceza Calcuttei.

    La începutul anilor ’60, au fost trimise călugărițe creștine şi în alte părţi din India iar în 1965, misionarele Carităţii au devenit o Familie Religioasă Internaţională, printr-un decret al Papei Paul al VI-lea.

    În 1979, Maica Tereza primea Premiul Nobel pentru Pace.

    În anul 1997, surorile catolice din ordinul fondat de Maica Tereza ajungeau la circa 4.000, lucrând în folosul oamenilor de toate credințele în 610 case de misiune, răspândite în 123 de ţări ale lumii.

    Maica Tereza s-a stins din viața aceasta în ziua de 5 septembrie 1997 fiind înmormântată în sediul central al congregaţiei, Misionarele Carităţii din Calcutta; la 4 septembrie 2016, Maica Tereza a fost canonizată de Biserica Romano-Catolică, în cadrul unei ceremonii oficiate de Papa Francisc, în Piaţa Sfântul Petru din Roma.

    Orbul egoismului: Deși a dăruit viața sa săracilor de toate religiile și naționalitățile, unele guvernele dispută azi – nu credința și caritatea ei, ci rămășițele sale pământești…

    Odată cu sărbătorirea centenarului naşterii Maicii Tereza, în 2010, guvernul de la Tirana a solicitat Indiei rămăşiţele pământeşti ale calugăriţei pe motiv că este albaneză, însă oficialii de la New Delhi au respins categoric această cerere, răspunzând ca ea a fost cetăţean indian şi că „îşi doarme somnul de veci în propria ei ţară, în propriul ei pământ”.

    Alte două state din Balcani – Macedonia şi Kosovo – reclamă apartenenţa săracei misionare, ambele încluzând-o în panteonul lor naţional iar unele surse afirmă chiar că Maica Tereza ar avea origini româneşti, având în vedere că tatăl său era aromân. Aceleaşi surse susțin chiar că numele ei la naştere ar fi fost Agneza Gongea Boiagiu şi că pe perioada celor două vizite în România, Maica Tereza ar fi amintit, neoficial, rădăcinile sale româneşti.

    Slobozia: Servicii medicale gratuite pentru bolnavii cu hepatite B și C

    Pacienții depistați cu virusul hepatitic B și C în cabinetele medicilor de familie din județul Ialomița care s-au aflat în programul de testare pentru hepatitele virale prin proiectul Livero 2 -SUD și nu și-au continuat investigațiile sunt așteptați la Caravana de Stadializare care se va afla miercuri, 6 septembrie, în fața Consiliului Județean Ialomița, strada Piața Revoluției nr. 1, în intervalul orar 09.00-15.00.
    Pacienții depistați în Program pot veni direct la caravană, se pot programa printr-un simplu SMS sau sunând la numărul de telefon 0746/093.634.
    Investigațiile vor fi efectuate de o echipa medicală formată din medici gastroenterologi și asistenți medicali din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.
    Pacienții vor fi ajutați și consiliați de echipa partenerului oficial al Proiectului Asociația Română Anti-SIDA (ARAS).
    LIVE(RO)2-SUD este un program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C.

    Formă severă de COVID-19 la Botoșani: Doi pacienți internați la ATI

    Doi pacienţi diagnosticaţi cu o formă severă a COVID-19 sunt internaţi pe Secţia de anestezie şi terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati” din Botoşani; potrivit reprezentanților instituției, alţi opt pacienţi, care au forme mai uşoare ale bolii, sunt internaţi la Secţia de boli infecţioase.

    Conform managerului interimar al unităţii medicale, medicul Monica Adăscăliţei, apariţia noilor cazuri de COVID-19 survine pe fondul creşterii numărului de cazuri de infecţii respiratorii, specifice sezonului de toamnă:

    „Este o perioadă a infecţiilor respiratorii. E perioada de toamnă, perioadă în care în general cazurile de infecţie respiratorii cresc, din punct de vedere numeric”, a declarat aceasta pentru Agerpres.

    INSP: Câți români s-au vaccinat anti-COVID în săptămâna anterioară

    INSP transmite că un număr de 34 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 28 august – 3 septembrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.568 de doze de vaccin anti-COVID, un număr de 8.131.224 persoane au primit schema completă iar 2.669.100 au fost imunizate cu doza a treia.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

    Institutul Clinic Fundeni: Prima prelevare de organe din acest an de la o pacientă aflată în moarte cerebrală

    „Trei vieți salvate datorită gestului neprețuit al unei familii și efortului neobosit al profesioniștilor din transplant! Transplantul înseamnă VIAŢĂ!
    Trei învieri dintr-o singură suflare stinsă. Un singur destin, tragic, a reînnodat firul vieții pentru alte trei la Institutul Clinic Fundeni! Acesta este miracolul transplantului, unul deloc întâmplător, ci înfăptuit fără abatere după reguli stricte, de o armată de profesionişti. Ei, medicii, împreună cu echipele din jurul lor, reuşesc să resădească viaţa cu fiecare victorie asupra morţii, dăruind o nouă viață pacienţilor a căror unică şansă este transplantul. Recunoştinţă pentru medicii care aleargă cu ştafeta vieţii!” – anunță Agenția Națională de Transplant.
    La finele săptămânii trecute, la Institutul Clinic Fundeni, a avut loc prima prelevare de organe din acest an de la o pacientă aflată în moarte cerebrală, a cărui familie a fost de acord cu donarea de organe:
    „Grație deciziei acestei familii și efortului echipei ATI a I.C. Fundeni – Conf.Dr. Gabriela Droc – kdp, Dr. Cristina Martac – coordonator de transplant, coșmarul nopților de suferință pentru alți trei pacienți a început să se risipească.
    Efortul lor a fost preluat de echipele de prelevare ale Institutului Clinic Fundeni, coordonate de Dr. Guenadiy Vatachki – pentru ficat și Dr. Mihai Dobra – pentru rinichi” – menționează instituția.
    Intervențiile de transplant hepatic și renal s-au realizat în cadrul Institutului Clinic Fundeni, acolo unde profesioniști dedicați au încheiat cu succes acest „lanț sensibil al vieții”.

    Prin acest gest nobil, trei români au primit şansa la o nouă viaţă prin transplant de ficat și rinichi

    Astfel, prin intervenția de transplant hepatic realizată de echipa chirurgicală condusă de Dr. Doina Hrehoreț, cu suportul echipei ATI coordonată de Dr. Daniela Dobre, a fost redată viața unui pacient critic, a cărui unică șansă era un transplant hepatic; în acelaşi timp, în cadrul Centrului de Urologie și Transplant Renal Fundeni, alţi doi pacienţi ani au primit şansa mult aşteptată pentru un transplant de rinichi, intervenţiile salvatoare fiind realizate de echipele de transplnat conduse de Dr. Cătălin Baston şi Dr. Constanin Gângu.
    Efortul și munca depuse de personalul din Laboratorul de Imunologie Fundeni, condus de Prof. Dr. Ileana Constantinescu, au contribuit la realizarea cu succes a acestor performanțe medicale.
    „Mulțumim din suflet familiei îndurerate pentru gestul plin de umanitate și iubire făcut, găsind puterea de a dărui altora o rază de speranță!
    Mulţumim tuturor echipelor medicale implicate în această activitate atât de complexă şi sensibilă, care fac posibil un miracol pentru aceia dintre noi aflați în cumpănă. #DA pentru VIAȚĂ!” – transmite Agenția Națională de Transplant.

    INSP: Cine poate beneficia de vaccinare gratuită antigripală

    Ministerul Sănătăţii, cu sprijinul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al direcţiilor de Sănătate Publică, desfăşoară, pe parcursul lunii în curs, activităţi de informare, educare şi comunicare în cadrul Campaniei Luna Naţională de Informare despre Boli Transmisibile – Gripa şi vaccinarea antigripală, SARS-CoV-2 şi vaccinarea împotriva COVID-19.

    Potrivit INSP, deşi gripa este de cele mai multe ori considerată o afecţiune banală, în realitate este o boală infecţioasă foarte contagioasă, cu morbiditate şi mortalitate semnificative, fiind responsabilă pentru până la 50 milioane de cazuri simptomatice în fiecare an în Uniunea Europeană şi de 15.000-70.000 decese anual.

    În România, de la începutul sezonului gripal 2022-2023 au fost raportate 3900 de cazuri de gripă confirmată de laborator şi au fost înregistrate 97 de decese iar până în data de 21.05.2023 au fost vaccinate antigripal 1.486.600 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

    De asemenea, virusul COVID-19, apărut la sfârşitul anului 2019, a cauzat, la nivel global, până la data de 17 mai, 766.440.796 cazuri şi 6.932.591 decese; doar pe teritoriul României, în anii 2020 şi 2021, au fost înregistrate 1.813.823 cazuri şi 58.971 decese.

    INSP: Vaccinarea, cea mai eficientă formă de prevenire a gripei

    „Vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei. Acoperirea vaccinală pentru gripă în unele ţări europene, inclusiv România, este sub ţinta recomandată de 75% pentru vârstnici, cu toate că această intervenţie de sănătate publică previne în jur de 37.000 de decese în Uniunea Europeană, în fiecare an”,  atenționează instituția.

    „Ţinând cont de circulaţia concomitentă a celor două virusuri, vaccinarea antigripală este şi mai importantă deoarece co-infecţia virus gripal-SARS-COV-2 poate avea o evoluţie severă, în special la grupele populaţionale vulnerabile”, subliniază INSP.

    Potrivit autorităților medicale, beneficiile vaccinării antigripale sunt multiple:

    * prevenirea îmbolnăvirii;
    * diminuarea severităţii şi scurtarea duratei bolii: forme uşoare de scurtă durată (1-2 zile);
    * reducerea semnificativă a spitalizărilor şi a deceselor cauzate de gripă şi pneumonii;
    *reducerea numărului consultaţiilor şi a vizitelor la domiciliu;
    * reducerea numărului solicitărilor la serviciile de ambulanţă;
    * reducerea numărului de concedii medicale acordate pentru gripă şi infecţii respiratorii acute;
    * reducerea folosirii antibioticelor în afecţiunile compatibile cu gripa.

    De vaccinarea antigripală gratuită beneficiază toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 ani, aflate în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau virusul imunodeficienţei umane, copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 35 de luni, gravidele, medici, cadre sanitare medii şi personal sanitar auxiliar, atât din spitale, cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţii instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici, care prin natura activităţii lor, vin în contact respirator cu pacienţii sau asistaţii, persoanelec – adulţi şi copii – rezidente în instituţii de ocrotire socială, precum şi persoane care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliu.

    SUUB: Laboratorul de medicină nucleară a fost complet modernizat

    Laboratorul de medicină nucleară din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București a fost complet modernizat și oferă o gamă largă de proceduri medicale, dintre care menționăm:
    • Scintigrafii:
    1. Scintigrafii osoase – whole body
    – vasculara/metabolica
    – statice
    – SPECT/CT
    2. Scintigrafii miocardice de perfuzie la repaus si efort, cu corectie de atenuare CT cu scor de calciu Agatston
    3. Scintigrafii renale inclusiv copii, pentru :
    – functie renala, inclusiv cu administrare de diuretic de ansa (furosemid);
    – morfologie renala ;
    – cu test la IEC (Captopril) pentru diagnosticarea hipertensiunii renovasculare
    4.Scintigrafii tiroidiene cu pertechnetat ;
    5. Scintigrafii paratiroidiene ;
    6. Scintigrafii cu hematii marcate pentru detectia hemoragiilor gastrointestinale ;
    7. Scintigrafie pentru detectia amiloidozei cardiace cu PYP ;
    8. Scintigrafie pentru detectia diverticulului Meckel cu mucoasa gastrica ectopica.
    9. Scintigrafii de perfuzie pulmonara
    10. Limfoscintigrafii pentru detectia nodulului santinela si limfedem
    11. Mamoscintigrafie
    12. Scintigrafie Cerebrala*

    • Proceduri SPECT

    – Perfuzie miocardică efort și repaus ;

    – Perfuzie pulmonară

    – Perfuzie cerebrală (notă: se pot efectua în funcție de disponibilitatea radiotrasorului la furnizor)

    Proceduri SPECT/CT – (proceduri hibride)
    SPECT /CT – osos ;

    SPECT/CT – perfuzie miocardica de efort si repaus

    SPECT/CT – pentru detectarea adenoamelor paratiroidiene.

    SPECT/CT – pentru mapping-ul ganglionului santinela

    SPECT/CT – perfuzie pulmonara

    SPECT/CT – mamoscintigrafie

    SPECT/CT – diverticul Meckel

    SPECT/CT – amiloidoza cardiaca

    SPECT/CT – hemoragii gastrointestinale

    • Proceduri medicale de ecografie:
    – Ecografie abdominala
    – Ecografie pelvina
    – Ecografie tiroidiana
    – Ecografie parti moi
    – Ecografie mamara
    Toate investigațiile de Medicină Nucleară menționate se pot efectua și cu plata și decontare CAS (inclusiv OPSNAJ) pentru pacienții care nu sunt internați la SUUB .
    Pentru tarife, documente necesare sau alte detalii, puteți consulta acest link iar programările se fac apelând la numerele 021.318.05.22, int 233/244/477.

    Premieră la nivel național, Spitalul Floreasca: Primele intervenții EVAR efectuate cu anestezie locală, realizate de Prof. Univ. Dr. Habil. Horațiu Moldovan, Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a UMF „Carol Davila”

    Primele intervenții EVAR (endoprotezare de aortă abdominală pentru anevrism de aortă abdominală) efectuate cu anestezie locală, au început să fie realizate, încă de săptămâna trecută, de prof. univ. dr. habil. Horațiu Moldovan, Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” de la Spitalul Clinic de Urgență(SCUB), alături de colegii chirurgi, radiologi intervenționali și anesteziști.

    • dr. Marian Broasca – chirurgie cardiovasculară
    • dr. Laurentiu Gulie – radiologie intervențională
    • dr. Sabina Safta și Dr. Valeria Stati – medici rezidenți chirurgie cardiovasculară
    • dr. Alex Conduraru – ATI
    • Pacienții au fost investigați radiologic de dr. Costin Minoiu și pregătiți din punct de vedere cardiologic de dr. Claudia Nica și dr. Andrada Guță.
    „Spre deosebire de intervențiile chirurgicale deschise de înlocuire a aortei abdominale, în procedura de tip EVAR nu se fac incizii, durează aproximativ o oră, abordarea este total percutanată, se poate efectua cu anestezie locală, pacientul rămâne treaz, din laboratorul de angiografie merge direct pe secție și poate fi externat în două zile, fără să necesite recuperare” – precizează instituția.
    Secția de Chirurgie Cardiovasculară Floreasca adresează mulțumiri managmentului SCUB, „de al cărui suport a beneficiat constant”.

    Poziția UMF „Carol Davila” în clasamentul național și mondial URAP 2023

    „Vesti bune. Poziția UMF <<Carol Davila>> în clasamentul mondial URAP 2022-2023 este 827.
    În ceea ce priveşte performanţa la nivel academic, se situează pe locul 1 între universitatile din România în clasamentul URAP 2022-2023.
    Am fost pe locul 847 in 2021-2022, locul 944 în Clasamentul la Nivel Mondial 2020-2021 si 1027 in 2019-2020” – precizează, pe pagina sa de socializare, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” din Bucureşti.

    University Ranking by Academic Performance (URAP) este un sistem de ierarhizare prin care sunt analizate, urmărind calitatea academică, mii de universități din întreaga lume și se bazează pe șase indicatori de performanță precum:

    • numărul de articole publicate (21%)
    • totalul documentelor științifice publicate (10%)
    • numărul de citări (21%)
    • impactul total al articolelor științifice (18%)
    • impactul total al citărilor (15%)
    • articole științifice publicate în parteneriate internaționale (15%)
    Din 2009, URAP adună anual date de la mii de instituții de învățământ superior din întreaga lume, cu cel mai mare număr de publicații, pentru a le clasifica în funcție de performanța academică.
    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.