Nastem natural sau prin cezariana? Aceasta este una dintre temele abordate la cea de-a treia editie a Conferintei Bebe Sanatos, eveniment ce a avut loc pe 3 iulie la Instituutul National de Statistica.

Astazi, asistam la un fenomen ingrijorator – de frica durerilor, din comoditate sau pur si simplu din cauza lipsei informarii, tot mai multe femei apeleaza la operatia de cezariana pentru a-si aduce pe lume pruncul. Acest fenomen a fost numit de specialisti drept o modificare a caii naturale a nasterii. Sa nasti prin cezariana a devenit o forma de libertate si de emancipare a femeii.

in ciuda riscurilor si a complicatiilor care pot aparea atat la mama, cat si la nou-nascut, tot mai multe romance apeleaza la cezariana. Se vehiculeaza chiar ca proportia lor e de 80% in mediul urban, de cinci ori mai mare decat cea recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii. in principiu, medicul care urmareste sarcina si are toate informatiile necesare legate de viitoarea mama si de fat decide cum se va produce nasterea. in realitate, tot mai multe gravide opteaza pentru cezariana, fara a cunoaste exact ce presupune aceasta sau nasterea naturala. Teoretic, toata lumea este de acord ca cezariana este o operatie de „salvarea€œ, menita sa rezolve anumite probleme constatate in timpul sarcini sau travaliului.

Operatia cezariana nu este lipsita de complicatii si de consecinte patologice. Cezariana este o interventie chirurgicala majora, iar multe mame nu realizeaza acest lucru cand aleg de bunavoie sa nasca in acest fel. Operatia cezariana poate fi efectuata in doua moduri: prin incizie transversala sau longitudinala. „Dupa operatie femeia sta aproape o zi la salonul de terapie intensiva (reanimare) dupa care poate sa mearga in salonul de lauze. Dupa cezariana mama primeste antibiotice pentru a preveni riscul de infectare a inciziei. Dupa o cezariana, secretia lactata se instaleaza mai tarziu decat dupa o nastere normala. Orice nastere implica un minim de risc, dar daca ne referim la raportul beneficiu-risc, acesta este inclinat foarte mult in favoarea nasterii normale. in cazul cezarianei exista mai multe riscuri atat pentru mama, cat si pentru o viitoare sarcina. Riscul acut matern include: hemoragia, infectiile, ileusul, embolismul pulmonar si sindromul Mendelson. Sa nu uitam ca e o operatie la care se pierde mai mult sange decat in cazul nasterii natural”, spune Dr. Florin Popescu, medic specialist obstetrica-ginecologie Spitalul Filantropia.

in urma operatiei de cezariana, si copilul are de suferit. De exemplu, contractiile uterine din timpul travaliului au un scop clar: la nastere, copilul trece dintr-un mediu plin de lichid, intr-un mediu de aer; contractiile sunt cele care il ajuta sa-si goleasca plamanii de lichide si sa respire, sa se adapteze la viata extrauterina. in cazul unei operatii de cezariana, exista riscul infectiilor la locul operatiei ori al unor infectii urinare de la sonda de urina care se tine cam 24-36 de ore. in unele cazuri lactatia porneste putin mai greu, dar aceasta nu este o regula. O a doua sarcina dupa cezariana presupune inca o nastere prin aceeasi metoda, ceea ce inseamna pur si simplu redeschiderea operatiei initiale. Din punct de vedere psihic, in special in cazul unei nasteri cu anestezie generala, mama poate trai frustrarea de a nu-si fi primit bebelusul in brate imediat ce acesta a fost scos din burtica. Sentimentul de neparticipare, vina si lipsa in ce priveste necompletarea unui proces fiziologic natural pot afecta legatura si afectivitatea dintre mama si copil, in particular daca operatia cezariana este efectuata cu anestezie generala.

O cezariana este justificata si de durata limitorie in timp a efectuarii ei (pana la o ora), in comparatie cu durata unei nasteri fiziologice care poate sa ajunga pana la 12 ore. a€œExista totusi boli care nu permit o nastere naturala, cezariana fiind in acest caz o solutie salvatoare. Alteori, viata copilului este pusa in pericol, mai ales in cazul anomaliilor congenitale. Se impune operatia de cezariana daca fatul are o pozitionare nefireasca sau daca viitoarea mama are o cicatrice uterina anterioara cezarienei, pentru ca exista riscul aparitiei unor complicatii; are miopie accentuata, sufera de boli de inima, ceea ce o impiedica sa faca efort mare; a mai facut o cezariana; are placenta praevia, caz in care exista risc major de hemoragie; are bazinul prea stramt, fapt care ar impiedica nasterea pe cale naturala. De altfel, in tarile UE operatia de cezariana se face numai in cazul in care nasterea pe cale naturala nu este posibila.

Anemia feripriva este o afectiune foarte des intalnita in randul copiilor romani. Statisticile arata ca aproape 60% dintre acestia prezinta carenta de fier. Anemia feripriva rezultata in urma unei alimentatii defectuoase. Sugarii, a caror alimentatie consta din produse lactate artificiale, obtinute din lapte de vaca nefortifiat cu Fe, sunt mai expusi decat cei alaptati de mama, deoarece laptele de vaca are o concentratie de fier mai mica decat cel de mama, prezentand si o resorbtie mult mai slaba. O nutritie echilibrata asigura o crestere sanatoasa a bebelusilor.

Florenta Cretu, reprezentant medical Milupa Romania, a explicat de ce este necesara asigurarea unei alimentatii sanatoase in primele luni de viata ale copilului. „Este foarte important ca nou-nascutului sa i se administreze o hrana adecvata deoarece aceasta va determina evolutia sa viitoare. Noi incurajam femeile din Romania sa alapteze deoarece, din pacate, acest lucru nu se realizeaza corespunzator. De asemenea, atentionam mamicile sa nu isi hraneasca micutii cu lapte de vaca. Acesta fiind interzis pana la varsta de un an”, a spus Florenta Cretu.

Pacientilor carora li se constata ca au avut stabilit un diagnostic gresit vor primi o compensatie in termen de maxim 90 de zile de la constatarea prejudiciului, conform unui nou proiect de lege depus in Parlament. in prezent, persoanele care reclama un caz de malpraxis sunt despagubite doar daca merg in instanta.

Anual, in Romania, 60.000 de persoane sunt diagnosticate gresit, erori inlesnite si de faptul ca instrumentele si aparatura necesare pentru o diagnosticare corecta lipsesc din majoritatea spitalelor romanesti, iar clinicile care dispun de aceste aparate sunt inaccesibile din cauza preturilor mari.

„Exista doua tipuri de erori medicale atunci cand se stabileste un diagnostic. Pe de o parte, exista greseli care se fac deoarece spitalele nu sunt echipate corespunzator si, prin urmare, nu pot fi imputate medicului, iar pe de alta parte, exista erori care tin de comportamentul medicului, iar pacientul trebuie despagubit, deoarece nu are nicio vina pentru prejudiciul creat”, subliniaza prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR).

Romania este singura tara din UE in care nu a fost implementata legislatia care prevede despagubirea pe cale amiabila a pacientului care a fost victima unui malpraxis.

in prezent, persoanele care doresc sa reclame un medic care a stabilit un diagnostic gresit trebuie sa trimita o cerere scrisa catre Comisia de malpraxis din cadrul Directiei Judetene de Sanatate a orasului in care se afla spitalul unde a fost tratat sau la Colegiul Medicilor din Romania. Reclamatia trebuie facuta in cel mult sase luni de la constatarea faptei.

Din pacate, aceste institutii pot doar sa constate incalcarea condului deontologic de catre medic, iar daca, intr-adevar, se constata malpraxisul, medicul este sanctionat disciplinar printr-o mustrare, un avertisment, un vot de blam sau amenda.

in situatii exceptionale, medicului i se suspenda dreptul de practica pe o perioada cuprinsa intre sase luni si doi ani sau i se interzice sa mai profeseze in Romania.

Daca pacientul doreste sa fie despagubit, este necesar sa se adreseze instantei, dar dovedirea malpraxisului se realizeaza foarte greu, intr-un interval de aproximativ trei ani. De aceea, cei mai multi pacienti se limiteaza doar la reclamarea medicului.

Malpraxisul consta in raspunderea civila a unui medic care a provocat un prejudiciu pacientului, declara prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. Pentru a putea vorbi de malpraxis trebuie sa existe un act medical ilicit sau o cauzalitate intre actul actul medical efectuat de catre medic si rezultatul nefavorabil, prejudiciul adus pacientului, spune acesta. CMR nu analizeaza malpraxisul ci raspunderea disciplinara, reprezentantii Colegiului Medicilor din Romania verifica daca s-a incalcat sau nu codul deontologic, doar instanta de judecata este cea care poate raporta malpraxisul.

incepand cu luna iulie, comisiile de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis de la nivelul directiilor de sanatate publica vor avea obligatia sa raporteze, lunar, la Ministerul Sanatatii situatia sesizarilor primite si modul de solutionare al acestora. La sfarsitul lunii mai a.c., Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Legii 95/2006 privind reforma in sistemul sanitar, conform caruia prejudiciile stabilite de comisiile de malpraxis ale directiilor de sanatate publica se vor putea rezolva pe cale administrativa, prin intelegere intre victima actului de malpraxis (sau a apartinatorilor acesteia) si furnizorul de servicii medicale, astfel incat se va putea realiza medierea dintre pacient si furnizorul de servicii medicale de mediatori specializati.

Conform datelor din teritoriu primite de Ministrul Sanatatii, pana pe data de 1 iulie a.c., au fost semnate deja protocoalele de predare – primire pentru mai mult de 190 unitati sanitare cu paturi, iar pentru o serie de spitale au fost emise hotararile de consilii locale si judetene pentru realizarea transferului. Procesul de transfer al tuturor celor 373 unitati sanitare cu paturi catre autoritatile locale trebuie sa se finalizeze la 10 iulie 2010.

Pentru a veni in spijinul autoritatilor locale, la cererea acestora, Ministerul Sanatatii va emite o circulara in care se va explica modul de finantare a unitatilor sanitare cu paturi dupa descentralizare si situatia managementului la nivelul acestor institutii.

a€œVreau sa mai subliniez inca o data: primariile sau consiliile judetene care preiau spitale nu vor avea de cheltuit niciun leu din bugetul local cu preluarea acestora. Unitatile sanitare cu paturi au autonomie financiara, se finanteaza si vor fi finantate la fel si dupa descentralizare, prin contracte de furnizare de servicii incheiate cu casele de asigurari de sanatate”, a declarat ministrul Sanatatii, Cseke Attila.

Mihai seitan, ministrul Muncii si Protectiei Sociale, a declarat azi, 2 iulie, cu ocazia lansarii a doua proiecte europene sociale dedicate facilitarii accesului pe piata muncii a persoanelor bolnave de cancer si a celor cu dizabilitati, ca, in Romania traiesc 450.000 de persoane cu handicap. Mihai seitan si-a exprimat sustinerea acestor proiecte din fonduri europene si simplificarea procedurilor pentru obtinerea fondurilor.

Liviu Mandler, presedintele Patronatul Medicinei Integrative, a anuntat ca 800 de persoane cu dizabilitati vizuale, auditive, motorii si alte tipuri, precum si alti 500 de bolnavi diagnosticati cu tumori vor beneficia de accesul pe piata muncii. Cele doua programe privind organizarea retelei regionale pentru promovarea si aplicarea conceptelor economiei sociale, in vederea cresterii sanselor de reinsertie sociala a persoanelor cu dizabilitati, respective retelei multiregionale pentru terapie integrativa, consiliere si reintegrare sociala a persoanelor diagnosticate cu cancer, in valoare totala de aproximativ 4,8 milioane de lei, au o durata de 36 de luni.

Ministrul Mihai seitan a mai mentionat, cu aceasta ocazie, ca se vor derula o serie de controale pentru depistarea celor care au obtinut ilegal pensii de invaliditate si indemnizatii pe caz de boala, care consuma bani multi de la bugetul de stat, in conditiile in care ministerul nu mai are fonduri pentru plata pensiilor obisnuite. „Avem un 1,7 miliarde de lei care nu ajung pentru pensii. Costurile sunt mai mari, avem nevoie de 500 – 600 milioane de euro pentru a asigura pensiile pana la sfarsitul anului”, a explicat ministrul Mihai seitan. Ministrul Muncii si Protectiei Sociale a mai spus ca va fi o rectificare de buget pentru plata pensiilor.

Universitatea Keio din Tokyo si Universitatea California din Los Angeles au dezvoltat o tehnologie ce permite depistarea diferitelor tipuri de cancer, printr-un simplu test de saliva. Conform cercetatorilor, se pot depista in stadiu initial cancerul pancreasului, cancerul la san si cancerul cavitatii bucale.

Studiul a analizat esantioanele de saliva de la 215 persoane, dintre care unele persoane bolnave de cancer, punand in evidenta 54 de substante a caror prezenta poate fi folosita pentru a depista cancerul. Testul a permis descoperirea a 99% din cancerele pancreasului, a 95% din cancerele la san si a 80% din cancerele cavitatii bucale. Testul de saliva permite cunoasterea rezultatelor in cel mult o jumatate de zi.

Aceste teste sunt foarte impotante deoarece permit descoperirea in stadiu incipient a cancerului, rata de supravietuire in cazul cancerului de pancreas si a cancerului cavitatii bucale este foarte scazuta pentru ca simptomele nu sunt foarte vizibile in faza initiala. N-a fost precizata data cand acest test de saliva pentru depistarea cancerului va fi comercializat.

in Romania, se estimeaza ca numarul bolnavilor de cancer se ridica la aproximativ 400.000, cele mai des intalnite forme de cancer sunt cancerul pulmonar, de stomac, de ficat, de esofag, cancerul colorectal si de prostata la barbati, respectiv cancerul la san, pulmonar, de stomac, colorectal si cervical (col uterin) la femei. in fiecare an, in intreaga lume se inregistreaza aproximativ sapte milioane de cazuri noi de cancer.

La femei, cancerul la san are cea mai mare incidenta in populatie: 1 din 8 femei risca sa fie diagnosticata cu acest tip de cancer. in Romania, cancerul la san este boala oncologica cu cele mai multe victime in randul femeilor. Cancerul la san poate fi vindecat daca este descoperit si tratat din timp.

Specialistii in nutritie sunt de parere ca cerealele consumate zilnic si imbibate in lapte nu slabesc, ci , din contra, ingrasa.

Cerealele procesate industrial, adica cerealele indulcite cu ciocolata sau miere nu sunt indicate copiilor pentru ca au o valoare nutritiva mare. Cele mai sigure sunt cerealele integrale. „Daca cerealele sunt invelite in ciocolata sau in zahar sunt contraindicate copiilor, pentru ca ele au o cantitate foarte mare de hidrati de carbon care intra in organism, solicita foarte mult pancreasul din punct de vedere al cantitatii de insulina pe care o produce, iar arderile sunt total stopate”, a explicat biologul Livia Nena.

Cerealele integrale, cum ar fi fulgii de ovaz sunt mai sanatoase deoarece au o incarcatura glicemica mai mica si dau o senzatie mai puternica de satietate. Prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi avertizeaza ca laptele nu trebuie sa se asocieze cu nici un aliment, pentru ca digestia devine mai greoaie, din cauza cazeinei, care impiedica digestia. Cel mai bine ar fi ca cerealele de la micul dejun sa fie combinate cu produsele lactate fermentate cum ar fi iaurt,sana, kefir, care sunt mai usor de asimilat si de persoanele cu intoleranta la lactate.

Comisia Europeana propune pentru combaterea infectiilor intraspitalicesti (nosocomiale) un set de instrumente pentru aplicarea unor masuri eficiente de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale. Comisia Europeana a finantat o retea de supraveghere a infectiilor nosocomiale, in prezent aflata sub coordonarea Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor Transmisibile (ECDC).

in 2008, Comisia Europeana a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind siguranta pacientului, inclusiv prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale, iar in 2009, Consiliul a adoptat o recomandare ce stabileste cadrul pentru prevenirea si controlul infectiilor intraspitalicesti. Masurile prevazute cuprind actiuni de prevenire in unitatile de ingrijire medicala, promovarea formarii profesionale a personalului sanitar, elaborarea de sisteme de supraveghere activa, o mai buna informare a pacientilor si sustinerea cercetarilor privind prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale.

De asemenea, ECDC a stabilit un protocol pentru anchetarea prevalentei tuturor tipurilor de infectii nosocomiale si utilizarea antimicrobienelor in spitalele europene, in conformitate cu recomandarea Consiliului. Protocolul este experimentat in majoritatea statelor membre in intervalul iunie – septembrie 2010 si trebuie pus in aplicare pana in perioada 2011 – 2012. Avand in vedere imbatranirea populatiei si preocuparile din ce in ce mai mari cu privire la rezistenta antimicrobiana si la infectiile nosocomiale din centrele de ingrijire si asistenta, ECDC a stabilit o retea de anchetare in unitatile de ingrijire pe termen lung. Aceasta retea colecteaza in prezent date din 23 de state membre.

Potrivit unui raport al Ministerului Sanatatii, in 2009, nu mai putin de 8.583 de romani au capatat o infectie nosocomiala. Totusi, numarul este in scadere fata de 2008, cand s-au inregistrat 9.677 de cazuri. insa, se pare ca numarul oficial nu este si cel real, majoritatea spitalelor raportand un numar mai mic de infectii intraspitalicesti de teama sanctiunilor.

Ultima statistica a Centrului National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti din cadrul Ministerul Sanatatii arata ca infectiile intraspitalicesti s-au redus in Romania, comparativ cu anul trecut. Potrivit datelor, Bucurestiul, Clujul si Iasiul au inregistrat cele mai multe infectii nosocomiale.

in fiecare an, sute de milioane de pacienti din intreaga lume sunt afectati de infectiile nosocomiale. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) subliniaza ca infectiile intraspitalicesti reprezinta o problema „ascunsa”, pe care nici o institutie sau tara nu a reusit sa o rezolve.

Doar maximum 20 dintre cele 450 de spitale romanesti s-ar putea acredita, daca procesul s-ar face conform normelor europene, spune prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.