Guvern: A fost aprobată menținerea tarifelor decontate pentru medicii de familie și din ambulatoriu pentru semestrul I
Guvernul a adoptat miercuri, prin hotărâre, modificarea Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Astfel, în baza celor convenite la consultările cu medicii de familie, „sunt menţinute valorile punctelor de anul trecut, atât cele pe pacient, cât şi în cazul serviciilor de asistenţă medicală primară şi ambulatorie de specialitate”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.
„Altă măsură importantă este adoptarea contractului-cadru în domeniul sănătății, Conform celor convenite la consultările cu medicii de familie, menținem astfel valorile de anul trecut, atât cele pe pacient, cât și în cazul serviciilor de asistența medicală primară și ambulatorie de specialitate. În perioada următoare voi continua discuțiile cu sindicatele din Sănătate astfel încât să ajungem la o înțelegere echitabilă pentru acest domeniu”, a declarat premierul.
Ce prevede Hotărârea de Guvern
Una din principalele modificări este menținerea pentru întreg semestrul I al acestui an a valorilor punctelor per capita și pe serviciu din asistența medicală primară și ambulatorie de specialitate care au fost valabile în semestrul al II-lea al anului 2023, așa cum s-a convenit în cursul negocierilor și consultărilor dintre CNAS și reprezentanții organizaţiilor reprezentative prevăzute de Legea nr. 95/2006.
Aceste valori sunt:
- Pentru punctul per capita: 12 lei;
- Pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală primară: 8 lei;
- Pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate: 4,5 lei;
„Pentru claritatea reglementărilor s-a prevăzut explicit că, în asistența medicală primară, se decontează o singură consultație pe zi pentru o persoană, prin care este abordată în integralitate starea de sănătate a pacientului. Ca urmare a actului medical, medicul eliberează toate documentele necesare pacientului (rețete medicale, bilete de trimitere, recomandări etc.)”, transmite Guvernul.
La medicina dentară, în semestrul I al acestui an se va menține aceeași sumă orientativă lunară pentru medicii stomatologi ca în semestrul al II-lea al anului trecut, respectiv 6.000 lei/lună pentru medicul specialist.
„În asistența medicală spitalicească, pentru creșterea calității serviciilor acordate se reglementează că durata spitalizării de zi este de minim două ore, cu excepția serviciilor acordate pentru afecțiuni oncologice și hemato-oncologice și a celor acordate în camerele de gardă şi în structurile de urgenţă din cadrul spitalelor pentru care finanţarea nu se face din bugetul Ministerului Sănătății”, arată sursa citată.
În asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități paraclinice, lista afecțiunilor pentru care analizele și investigațiile se pot efectua și după epuizarea valorii de contract a laboratoarelor se extinde cu boala cronică de rinichi, pentru coroborare cu Legea nr. 378/2023.
Pentru asigurarea continuității furnizării de servicii medicale pe toate palierele de asistență sanitară, începând cu 1 februarie contractele existente între furnizori și casele de asigurări de sănătate vor fi prelungite prin acte adiționale, în condițiile prevăzute în forma modificată a Contractului-cadru.
Contractul de proiectare, execuţie şi dotare pentru noul sediu al Spitalului Gerota a fost semnat
sursa foto: Spitalul Gerota/Facebook
Contractul de proiectare, execuţie şi dotare privind obiectivul de investiţii „Sediul nou pentru Spitalul de Urgenţă ‘Prof. Dr. Dimitrie Gerota’ ” a fost semnat la începutul acestei săptămâni, ceremonia având loc în prezenţa ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi a ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Ozgur Kivanc Altan.
Proiectul, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, are ca obiectiv general construirea în zona de Nord a Capitalei a unui sediu nou, la standardele actuale de calitate şi în acord cu cele mai bune practici internaţionale, în scopul oferirii de servicii de îngrijiri medicale integrate.
Semnarea contractului de proiectare, execuţie şi dotare, care are o valoare de 1.240.571.360,24 lei fără TVA, reprezintă o etapă importantă în realizarea proiectului şi concretizarea unor eforturi instituţionale consistente, arată MAI.
„S-a muncit enorm pentru acest proiect de către colegii pe care am onoarea să îi reprezint astăzi. S-a trecut peste dificultăţi, s-a ajuns la o colaborare eficientă atât la nivelul Guvernului, cât şi la Ministerul Sănătăţii, totul aliniindu-se în mod favorabil pentru a începe concret implementarea proiectului”, a declarat, la ceremonie, ministrul Cătălin Predoiu.
Contractul a fost semnat de directorul general al Spitalului Gerota şi de reprezentantul asocierii celor două companii din Turcia câştigătoare ale contractului.
Noua clădire va fi dotată cu 490 de paturi, dintre care 400 în secţiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi şi 50 pentru anestezie şi terapie intensivă.
Clădirea va avea regim de înălţime de 2S+6E+Et+heliport, suprafaţă totală construită la sol: 12.884 mp, suprafaţa construită desfăşurată spital: 72.103 mp şi a corpului tehnic 4.768 mp, precizează MAI.
Configuraţia funcţională propusă, realizată pe centre medicale, permite o flexibilitate mare, asigurând utilizarea la maximum a capacităţilor tehnice şi a resurselor umane, precum şi circuite corecte din punct de vedere epidemiologic.
Structura de rezistenţă a clădirii este proiectată după conceptul de izolare a bazei, în scopul reducerii răspunsului seismic al structurii, prin utilizarea unor izolatori seismici.
Sistemul informatic medical al noului spital va permite trasabilitatea procedurilor medicale, a resurselor spitalului şi a pacientului, asigurând monitorizarea în timp real a factorilor determinanţi ai siguranţei actului medical. Informaţiile vor fi actualizate continuu şi vor fi disponibile instantaneu la toate nivelurile.
Totodată, noul sediu al spitalului va fi dotat cu un sistem integrat de management al clădirii, care va permite controlul şi monitorizarea tuturor subsistemelor din componenţa clădirii, inclusiv subsistemul electric, subsistemul de gaze medicale, subsistemul voce-date, subsistemul de securitate şi control acces, subsistemul de detecţie, alarmare şi stingere incendii etc.
În vederea respectării standardului NZEB (nearly Zero-Energy Building – Clădire cu consum de Energie aproape Zero) pentru clădiri cu consum de energie aproape de zero, noul spital va utiliza pentru încălzire apa termală ce va fi extrasă din două puţuri executate la aproximativ 3.000 m adâncime, construcţia fiind amplasată pe unul dintre cele mai mari bazine de apă termală din România.
Potrivit MAI, amplasarea geografică a sediului noului spital este strategică, în zona de Nord a Capitalei, în apropierea celor două Aeroporturi Internaţionale Henry Coandă Otopeni şi Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând servicii medicale de urgenţă într-una dintre cele mai aglomerate zone de intrare/ieşire din Bucureşti, unde nu există la acest moment un spital de urgenţă.
Termenul de finalizare este 30 iunie 2026.
Studiu: Rata mortalităţii prin cancer colorectal în rândul persoanelor tinere, în creștere în Europa
Rata mortalităţii prin cancer colorectal în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani din Uniunea Europeană şi Regatul Unit este în creştere, conform unui studiu publicat recent de Universitatea din Milano, Italia.
Una dintre cauzele creşterii numărului de decese asociate cancerului colorectal o reprezintă proporţia mai mare de tineri supraponderali, a declarat Carlo La Vecchia, care a condus studiul publicat în jurnalul ştiinţific Annals of Oncology, transmite agenţia DPA, citată de Agerpres.
Printre alţi factori se numără creşterea consumului de alcool şi reducerea activităţii fizice, potrivit cercetătorilor.
Cancerul colorectal la o vârstă mai tânără este, în general, mai agresiv, iar şansele de supravieţuire sunt mai reduse în comparaţie cu cazurile apărute la persoane mai în vârstă, au explicat oamenii de ştiinţă.
Cercetătorii au sugerat că autorităţile din domeniul sanitar ar trebui să ia în considerare extinderea screeningului pentru cancerul intestinal la persoanele mai tinere, începând cu vârsta de 45 de ani.
Cancerul colorectal se dezvoltă, de obicei, din excrescenţe (polipi) apărute în peretele intestinal. Acestea pot fi îndepărtate în timpul unei colonoscopii, înainte să devină potenţial cancerigene.
În Germania, potrivit Centrului pentru studii oncologice din această ţară, aproximativ 55.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu cancer colorectal şi peste 20.000 mor, notează agenţia germană de presă DPA.
Echipa de cercetători preconizează că în 2024, rata mortalităţii prin cancer colorectal va creşte considerabil în Marea Britanie în comparaţie cu anul 2018 – cu 26% în cazul bărbaţilor şi cu aproape 39% la femei.
Totodată, se preconizează o creştere şi în Italia, de 1,5% pentru bărbaţi şi de 2,6% pentru femei.
În Spania şi Polonia, creşterea este estimată la 5,5% pentru bărbaţi şi 5,9% pentru femei.
În Germania, se preconizează o creştere de 7,2% a numărului de cazuri la femei cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani.
Neuralink a realizat primul implant cerebral. Elon Musk: Rezultatele arată o activitate neuronală promiţătoare
Elon Musk a anunţat că start-up-ul Neuralink, al cărui co-fondator este, a realizat primul său implant cerebral la un pacient, operaţie care a fost deja efectuată de mai multe ori de alte companii şi cercetători, informează AFP.
Neuralink a primit undă verde din partea Agenţiei Americane de Reglementare a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (FDA), în luna mai.
Implantul său, de mărimea unei monede, a fost deja plasat în creierul unui macac, care a reuşit să joace jocul video „Pong” fără controler sau tastatură.
„Primele rezultate arată o activitate neuronală promiţătoare”, a scris Elon Musk pe X (ex-Twitter).
Fondată în 2016, Neuralink este departe de a fi prima companie care a realizat un implant cerebral, numit şi interfaţă creier-maşină (IMC), asupra unei fiinţe umane.
În luna septembrie, compania olandeză Onward a anunţat că testează cuplarea unui implant cerebral cu un altul care stimulează măduva spinării cu scopul de a permite unui pacient tetraplegic să îşi recapete mobilitatea.
Încă din 2019, cercetătorii de la institutul Grenoble Clinatec au prezentat un implant care, odată instalat, permite unei persoane tetraplegice să anime un exoschelet şi să îşi mişte braţele sau să se mişte.
Neuralink a obţinut recent aproximativ 323 de milioane de dolari de la investitori în două tranşe, în august şi noiembrie. Compania spune că doreşte, de asemenea, să îi ajute pe pacienţii paralizaţi să meargă din nou, dar şi să redea vederea orbilor şi chiar să vindece boli psihiatrice precum depresia.
De asemenea, Elon Musk îşi propune să ofere implantul său tuturor, pentru a permite o mai bună comunicare cu computerele şi pentru a controla, potrivit acestuia, „riscul pentru civilizaţia noastră” reprezentat de inteligenţa artificială.
INSP: Două decese din cauza rujeolei, înregistrate în ultima săptămână
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în ultima săptămână, s-au înregistrat 459 de cazuri noi de rujeolă şi două decese.
Potrivit INSP, unul din cele două decese înregistrate în ultima săptămână din cauza rujeolei a fost raportat la un băieţel în vârstă de 8 luni, din judeţul Braşov, neeligibil la vaccinarea cu ROR, internat în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Braşov, unde a avut un contact de salon confirmat cu rujeolă. Avea antecedente personale patologice: sindrom Prader-Willi.
Cel de-al doilea deces înregistrat a fost raportat la un tânăr de 24 de ani, din judeţul Mureş, nevaccinat antirujeolic, având contact familial cu un caz confirmat cu rujeolă (nevaccinat). Antecedente personale patologice: retard mental sever.
În perioada 1 ianuarie 2023 – 28 ianuarie 2024, s-au confirmat 4.205 cazuri de rujeolă, fiind raportate în 39 de judeţe şi în Bucureşti.
Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat judeţele Braşov – 892, Mureş – 849, Cluj – 205, Giurgiu – 212 şi în Bucureşti – 590.
În perioada 6 decembrie 2023 – 28 ianuarie 2024, conform datelor extrase din RENV, au fost vaccinaţi, în total, cu ROR, 53.477 de copii, din care 8.971 cu vârste între 9 şi 11 luni.
Cluj: Peste 7,4 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, investiți la Spitalul de Boli Infecţioase pentru eficientizare energetică
Peste 7,4 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, vor fi investiți la Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca pentru reabilitare termică şi eficientizare energetică.
„Peste 7,4 milioane de euro vor fi investiţi în reabilitarea termică şi eficientizarea energetică a spitalului subordonat Consiliului Judeţean. Consiliul Judeţean Cluj a fost notificat oficial în legătură cu faptul că proiectul care vizează ‘Reabilitarea termică şi eficientizarea energetică a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca’ a fost selectat spre finanţare”, se arată într-un comunicat al Consiliului Județeana Cluj.
Potrivit sursei citate, printre lucrările prevăzute a fi realizate la sediul unităţii sanitare aflate în subordinea forului administrativ judeţean se numără reabilitarea termică a anvelopei clădirii, refacerea hidroizolaţiilor la nivelul soclurilor, al plăcilor teraselor şi al copertinelor, precum şi instalarea unor sisteme de panouri fotovoltaice. De asemenea, investiţia mai vizează schimbarea şi modernizarea centralei termice existente, echilibrarea termo-hidraulică a corpurilor de încălzire, a coloanelor de agent termic şi a reţelei de distribuţie, echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior, dar şi lucrări conexe pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.




