Peste 60% dintre romani mor din cauza bolilor cardiovasculare, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, cu prilejul Zilei Mondiale a Inimii, prof. dr. Dan Deleanu, presedintele Societatii Romane de Cardiologie. a€œSituatia in Romania nu este foarte buna. Suntem pe locul al treilea in lume ca nivel al mortalitatii cardiovasculare”, a declarat prof. dr. Dan Deleanu.

Pentru a controla aceasta situatie, prof. dr. Dan Deleanu sustine ca tot ce ramane de facut este sa ne focusam pe preventia primara. a€œPreventia primara reprezinta cel mai ieftin mijloc de scadere a mortalitatii cardiovasculare”, a declarat prof. dr. Dan Deleanu.

Tot datorita preventiei, prof. dr. Dan Deleanu sustine ca, in Bucuresti, infarctul miocardic acut este tratat corect, dar ca populatia trebuie sa inteleaga mai bine importanta unui trai sanatos.

Fundatia Romana a Inimii, impreuna cu Societatea Romana de Cardiologie au un program de preventie a mortalitatii cardiovasculare, dar, care stagneaza pe masa Guvernului, sustine prof. dr. Dan Gaita, presedintele Fundatiei Romane a Inimii. „Prin programul de preventie pe care il avem , dorim sa reusim ca, pana in 2015, sa scadem cu 10-15 % mortalitatea cardiovasculara in Romania”, a declarat prof. dr. Dan Gaita.

Societatea Romana de Cardiologie si Fundatia Romana a Inimii au intreg pachetul de preventie a bolilor cardiovasculare in Romania. a€œPutem sa reducem cancerul in proportie de 70 % si diabetul cu 80 %”, a precizat prof. dr. Dan Gaita.

Potrivit prof. dr. Dan Gaita, pentru ca acest pachet de programe sa reuseasca, este nevoie atat de sprijinul Ministerului Sanatatii, dar si de ajutorul intregii populatii.

Cercetatorii Universitatii din California, SUA, au descoperit ca exista un virus al ingrasarii, a carui actiune duce la obezitate. 4 din 5 copii infectati cu acest adenovirus sunt copii obezi, potrivit unui studiu aparut in a€œThe Independent”.

Aceasta boala a fost numita „infectobesity” (infectarea cu obezitate), fiind o forma de obezitate care se transmite de la persoana la persoana, ca o infectie. Agentul responsabil este un tip de adenovirus, ce poate provoca raceala obisnuita. A fost etichetat drept „virusul ingrasarii”.

Din cele 50 de tipuri de adenovirusuri despre care se stie ca infecteaza oamenii, dar unul singur, adenovirusul 36, a fost legat de obezitate. Astfel, copiii care sunt infectati cu adenovirusul 36 sunt predispusi la ingrasare.

in cadrul testele efectuate pe 124 de copii cu varste pana la 18 ani, acest virusul a fost prezent la mai mult de 20% din cei care erau copii obezi, in comparatie cu mai putin de 6%, in cazul celorlalti, 4 din 5 copii fiind obezi, printre cei infectati cu adenovirusul 36. Dintre copiii obezi infectati cu adenovirusul 36, cantareau cu aproximativ 18 kilograme mai mult.

Obezitatea poate fi un indicator pentru alte probleme de sanatate, precum cele de inima, ficat si diabet.

Ideea unei cauze virale pentru obezitate a fost adusa in discutie pentru prima data in urma cu zece ani cand s-a observat ca puii de gaina care au murit in timpul unei epidemii de gripa din India din anii ’80, epidemie cauzata de un adenovirus, erau mai degraba bine facuti decat slabi sau chiar subnutriti, asa cum s-ar fi crezut.

Studiile de laborator arata ca virusul ingrasarii infecteaza celulele grase incomplet dezvoltate, facandu-le sa se inmulteasca si sa creasca mai repede.

Atilla Cseke, ministrul Sanatatii, a declarat, la dezbaterile din Senat privind motiunea pe Sanatate initiata de PSD si PC, ca rata natalitatii a scazut de la 13,6% la mia de locuitori in 1990, la 10,4 la mia de locuitori in 2009, sustinand ca reducerea cea mai mare a fost in intervalul 1990-1996, in care acest indicator a fost de doar 10,2 la mia de locuitori.

Totodata, ministrul Sanatatii a precizat ca cifrele din motiune cu privire la numarul de medici si asistente existente la mia de locuitori nu sunt reale, cifrele reale pentru 2009 fiind de 2,35 medici si 6,0 personal sanitar mediu la mia de locuitori. Cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat 1995, cand erau doar 1,77 medici la mia de locuitori.

Ministrul Sanatatii a mai facut si alte precizari cu privire la alte date din motiune: speranta medie de viata conform datelor provenite de la Institutul National de Statistica este de 73,03 ani in 2009 si nu de 71,7 de ani cum se sustine in motiune, iar fenomenul plecarii medicilor este comun pentru tot blocul est-european, in Romania s-au luat masuri precum: reducerea duratei rezidentiatului pentru 36 de specialitati, cresterea numarului de locuri de pregatire prin rezidentiat la 4.000 in 2011, organizarea unui concurs pentru aproximativ 3.000 de posturi in unitatile sanitare.

in ceea ce priveste descentralizarea, aceasta a fost adusa in discutie in timpul mandatului lui Ion Bazac, a mai precizat ministrul Sanatatii. Motiunea pe Sanatate a fost respinsa de plenul Senatului.

Ministerul Sanatatii (MS) a publicat pe pagina ministerului, lista posturilor vacante pe unitati sanitare, categorii de personal si specialitati medicale pentru care vor fi demarate procedurile de scoatere la concurs.

Ministerul Sanatatii va scoate la concurs un numar de 2.322 de posturi, dintre care 218 posturi pentru serviciile de ambulanta. Cele mai multe posturi vacante care vor fi scoase la concurs sunt destinate asistentilor medicali, in numar de 1075, urmeaza 963 de posturi care vor putea fi ocupate de medici, 67 de farmacisti si 217 de personal auxiliar (infirmieri, ingrijitori, soferi de ambulanta etc).

Posturile vacante din unitatile sanitare scoase la concurs sunt pentru toate judetele tarii, inclusiv municipiul Bucuresti.

Pe langa aceste posturi, pentru spitalele al caror management a fost transferat la autoritatile administratiei publice locale si pentru care, potrivit prevederilor din Legea nr.500/2002, ordonatorul principal de credite este primarul sau presedintele consiliului judetean, autoritatile administratiei publice locale au posibilitatea de a scoate la concurs un numar de inca 750 de posturi. Ministerul Sanatatii estimeaza ca, incepand din luna noiembrie a acestui an, unitatile sanitare cu paturi vor organiza concursurile/ examinarile pentru ocuparea posturilor vacante din unitatile sanitare.

Guvernul Romaniei a dispus reevaluarea dosarelor de incadrare in grad de handicap care prezinta suspiciuni prin adoptarea ordonantei de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, masuri considerate necesare ca urmare a suspiciunilor privind modul si conditiile in care s-au acordat certificatele de incadrare in grad de handicap.

Au fost derulate actiuni de verificare a 140.000 de dosare de incadrare in grad de handicap, din totalul de 550.000 de dosare, si s-a constatat ca 35.000 de cazuri prezentau suspiciuni (sunt, spre exemplu, personae care au incadrare in grad de handicap dar au permis de conducere).

Noul act normativ propune reglementarea procesului de reevaluare a persoanelor cu handicap si extinderea sferei de competenta a Comisiei Superioare care are activitate decizionala in solutionarea contestatiilor la certificatele de incadrare in grad de handicap, emise de comisiile de evaluare judetene sau de municipiului Bucuresti.

Aceste comisii vor fi intocmite la nivel central si vor fi mobile. Prin extragere, se vor forma comisii de catre 2-5 persoane, iar aceste comisii se vor deplasa in fiecare judet si vor evalua sau reevalua fiecare dosar care a fost supus acestui proces.

Aceasta ordonanta de urgenta mai prevede introducerea actiunii de suspendare a dreptului la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale, pana la incheierea procesului de reevaluare, ca urmare a recomandarilor cuprinse in documentele intocmite in urma unor actiuni de control, anularea incadrarii in grad de handicap, daca in urma reevaluarii nu se mentine incadrarea in grad de handicap si introducerea de sanctiuni in cazurile in care certificatele de incadrare in grad de handicap au fost acordate nejustificat.

Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa la persoanele in varsta, reprezentand jumatate din totalitatea cazurilor de dementa. Pentru tarile europene se estimeaza ca la persoanele in varsta de 65 de ani frecventa bolii Alzheimer este de 2-3%, la varsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani, de 25-40%.

intr-un studiu efectuat in Franta, s-a constatat ca 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o forma inrudita de dementa. Potrivit statisticilor din Romania, incidenta tulburarilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori in 1975, la 883,3 persoane/ 100.000 de locuitori in 1993, fara a avea date asupra cazurilor de dementa.

in cazul unui debut precoce, inainte de varsta de 65 de ani, in cazul bolii Alzheimer, se foloseste termenul de „dementa presenila”, iar cazurile aparute la persoane de peste 70 de ani, corespund categoriei „dementa senila”.

Potrivit ultimelor statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, boala Alzheimer afecteaza peste 24,3 milioane de persoane din intreaga lume si se estimeaza ca pana in 2025 numarul acestora se va dubla. in Romania, datele Societatii Romane Alzheimer evidentiaza ca aproximativ 150.000 de persoane sufera de boala Alzheimer, dar land in calcul faptul ca o mare parte a bolnavilor nu sunt inca diagnosticati, numarul total ar putea ajunge la 350.000 de cazuri.

Gradul de risc al bolii Alzheimer creste odata cu inaintarea in varsta, persoanele cele mai predispuse, fiind cele trecute de 60 de ani. La nivel national, acest tip de dementa afecteaza aproape 5% din populatia de varsta a treia.

inca nu exista, in prezent, un test pe baza caruia sa se poata stabili cert diagnosticul de Alzheimer, deoarece la aceasta concluzie se ajunge in urma unei evaluari sistematice ce exclude alte posibile cauze.

Pe langa tratamentul medicamentos, persoanele care sufera de diferite tipuri de dementa au nevoie de servicii de ingrijire in centrele special amenajate sau de ingrijire la domiciliu.

Astfel, Ziua Mondiala Alzheimer atrage atentia asupra celor care sufera de boala Alzheimer sau alte forme de dementa. Tema pentru Ziua Mondiala Alzheimer 2010 este „Dementa! Este timpul pentru actiune”

Boala Alzheimer are trei stadii:

– stadiul usor dominat de negarea simptomelor, dezorientare spatiala in zone necunoscute, tulburari de memorie de scurta durata, scaderea performantelor la serviciu etc. De multe ori, aceste simptome trec neobservate sau sunt puse pe seama varstei. Cu toate acestea, acest stadiu este cel mai important pentru punerea diagnosticului si tratament eficient;

– stadiul intermediar e prevestit de urmatoarele manifestari: semnul „intoarcerii capului” (la intrebari la care nu poate raspunde), izolare sociala, negarea bolii, dezorientare spatiala in locuri familiare, tulburari de limbaj etc;

– stadiul sever-avansat e caracterizat prin: indiferenta sociala, apatie, dependenta de ingrijire, paceintul necesitand institutionalizare. Pot aparea tulburari de comportament: agresivitate, agitatie, vagabondaj.

in 2005, la cererea Societatii Romane Alzheimer, a fost realizat un studiu asupra bolii Alzheimer in Romania pe un esantion format din: 418 persoane cu varste intre 18 si 60 ani, care locuiesc in zona urbana si care nu au in gospodarie o persoana cu boala Alzheimer; 370 ingrijitori ai persoanelor cu Alzheimer; 136 persoane care lucreaza la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in Directia de Sanatate Publica si la Primarie; 400 de medici de familie, in zona urbana si 305 medici specialisti: psihiatri si neurologi in zona urbana.

O descoperire importanta este ca, la momentul diagnosticarii, majoritatea pacientilor erau in stadiile moderate si severe (estimarea medicilor este de mai mult de 70%).

Rata de confirmare a diagnosticului de Alzheimer in cazul pacientilor suspectati de aceasta afectiune este mare (90% de catre specialisti), ceea ce se explica prin faptul ca multi dintre pacienti s-au prezentat la medic cand simptomele erau severe. Medicii specialisti estimeaza ca in Romania doar unul din doi pacienti cu Alzheimer sunt diagnosticati.

Majoritatea pacientilor cu Alzheimer diagnosticati (88% dintre pacientii ingrijitorilor) erau sub tratament, in timp ce doar 4% nu au primit niciodata tratament.

Boala Alzheimer esteo afectiune care aduce costuri sociale mari, dar care poate fi tratata, este diagnosticata in 70% din cazuri in stadii avansate. Se estimeaza ca jumatate din cei cu boala Alzheimer nu sunt diagnosticati.

Nu se cunoaste cauza care provoaca boala Alzheimer, dar printre factorii de risc se numara: varsta inaintata (dar nu exista nicio dovada ca boala Alzheimer este cauzata de imbatranire), factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular (diabetul, hipertensiunea arteriala, nivel crescut de cholesterol etc), nivel crescut de homocisteina in sange, asociat cu un nivel scazut de vitamina B12 si acid folic, expunerea la metale usoare, traumatismele cranio-cerebrale repetate grave, bacteriile (Chlamidii) si unele virusuri ce ar favoriza formarea de placi senile dar si factorii genetici.

Dintre acesti factori, se pare ca sunt considerati cei mai importanti varsta inaintata si ereditatea. Se apreciaza ca persoanele avand o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pana la 45%. Boala Alzheimer este in legatura cu cromozomii 1, 14 si 21 (trisomia 21 reprezinta cauza sindromului Down, cunoscut si ca idiotie mongoloida), dar este posibil sa existe si alte legaturi cromozomiale. De asemenea, exsita studii care sustin ca deja din copilarie ar exista modificari in creier, care ar indica probabilitatea aparitiei mai tarziu a bolii Alzheimer. Creierul acestor persoane contine un numar crescut de celule hiperploide (celule cu mai multe perechi de cromozomi in diverse combinatii), care ar contribui la moartea celulara in creierul celor afectati de Alzheimer.

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac, afectand circa 1% din populatia totala si pana la 10% din pacientii peste 80 ani.

6,3 milioane de pacienti din SUA, Japonia, Germania, Italia, Franta, Marea Britanie si Spania au fost diagnosticati cu fibrilatie atriala in 2007 si se astepta ca aceste cifre sa creasca la 7,5 milioane pana in 2017, in primul rand din cauza imbatranirii populatiei.

Fibrilatia atriala este o aritmie frecventa ce apare preponderant la persoane in varsta. in fibrilatia atriala semnale electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii, sa tremure sau sa fibrileze. O inima aflata in fibrilatie atriala nu poate pompa tot atat de mult sange ca una normala.

Persoanele cu fibrilatie atriala au un risc crescut de aparitie a trombilor (cheaguri de sange), ceea ce determina cresterea cu pana la cinci ori a riscului de accident vascular cerebral. in lume, 3 milioane de persoane fac in fiecare an un accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei atriale.

Accidentul vacular cerebral provocat de fibrilatia atriala tinde sa devina sever, cu cresterea probabilitatii decesului (20%) si a dizabilitatilor (60%), rezultand costuri sociale si incarcarea suplimentara a bugetului sistemului de sanatate.

La nivelul UE, tratamentul pacientilor cu fibrilatie atriala este asociat cu un cost total de 13,5 miliarde de euro.

Vitamina K constituie tratamentul standard curent pentru reducerea riscului de accident vascular cerebral la pacientii cu fibrilatie atriala. Cu toate acestea, din cauza limitarilor tratamentului cu antagonisti de vitamina K, doar 51% dintre pacientii diagnosticati cu fibrilatie atriala si avand risc de accident vascular cerebral primesc un antagonist de vitamina K12 si mai putin de jumatate dintre acestia sunt controlati.