Fibrilatia atriala, cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac

0
292

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac, afectand circa 1% din populatia totala si pana la 10% din pacientii peste 80 ani.

6,3 milioane de pacienti din SUA, Japonia, Germania, Italia, Franta, Marea Britanie si Spania au fost diagnosticati cu fibrilatie atriala in 2007 si se astepta ca aceste cifre sa creasca la 7,5 milioane pana in 2017, in primul rand din cauza imbatranirii populatiei.

Fibrilatia atriala este o aritmie frecventa ce apare preponderant la persoane in varsta. in fibrilatia atriala semnale electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii, sa tremure sau sa fibrileze. O inima aflata in fibrilatie atriala nu poate pompa tot atat de mult sange ca una normala.

Persoanele cu fibrilatie atriala au un risc crescut de aparitie a trombilor (cheaguri de sange), ceea ce determina cresterea cu pana la cinci ori a riscului de accident vascular cerebral. in lume, 3 milioane de persoane fac in fiecare an un accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei atriale.

Accidentul vacular cerebral provocat de fibrilatia atriala tinde sa devina sever, cu cresterea probabilitatii decesului (20%) si a dizabilitatilor (60%), rezultand costuri sociale si incarcarea suplimentara a bugetului sistemului de sanatate.

La nivelul UE, tratamentul pacientilor cu fibrilatie atriala este asociat cu un cost total de 13,5 miliarde de euro.

Vitamina K constituie tratamentul standard curent pentru reducerea riscului de accident vascular cerebral la pacientii cu fibrilatie atriala. Cu toate acestea, din cauza limitarilor tratamentului cu antagonisti de vitamina K, doar 51% dintre pacientii diagnosticati cu fibrilatie atriala si avand risc de accident vascular cerebral primesc un antagonist de vitamina K12 si mai putin de jumatate dintre acestia sunt controlati.

Articolul precedentNumarul copiilor cu hepatita B, in scadere
Articolul următorMai putin de 5% dintre pacienti intalnesc efectele nedorite ale inhibitorilor normo-glicemianti