Doar 21% dintre femeile din Europa cunosc legătura dintre alcool şi cancerul mamar, avertizează OMS
Puţin peste o cincime dintre femeile din Europa ştiu că alcoolul este un factor de risc pentru cancerul de sân, o boală care reprezintă o problemă de sănătate „majoră” în regiune, a avertizat, vineri, filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
„21% dintre femeile din 14 ţări europene sunt conştiente de legătura ce există între consumul de alcool şi riscul de a dezvolta cancer mamar. Conştientizarea este încă şi mai scăzută în rândul bărbaţilor: doar 10% dintre ei cunosc această legătură”, a anunţat într-un comunicat OMS Europa, relatează AFP, citată de Agerpres.
Pe „Bătrânul continent”, 600.000 de cazuri de cancer de sân au fost semnalate în 2022.
„Pentru femeile din Europa, cancerul de sân este principalul cancer cauzat de alcool, reprezentând 66% dintre toate cazurile de cancere atribuite alcoolului”, a precizat OMS Europa.
Alcoolul afectează mai ales nivelurile de estrogen, care joacă un rol în dezvoltarea multor cancere mamare.
Chiar şi un consum de alcool relativ scăzut poate contribui la creşterea acestui risc, a avertizat OMS.
„Mai mult de jumătate dintre cancerele de sân atribuite alcoolului în Europa nu se datorează unui consum excesiv de alcool şi aproximativ o treime dintre noile cazuri anuale sunt cauzate de un consum echivalent cu două mici pahare de vin pe zi”, arată sursa citată.
Aşadar, este important să se schimbe obiceiurile legate de consumul de alcool în Europa, care nu s-au modificat din 2010, graţie unor noi politici publice, a precizat OMS Europa.
Cu 2,3 milioane de cazuri în lume în 2022, cancerul de sân ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai frecvente cancere detectate, potrivit OMS.
Studiul prezentat de OMS Europa a fost realizat în Germania, Austria, Belgia, Spania, Estonia, Franţa, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Ţările de Jos, Portugalia, Slovenia şi Suedia.
CDC: Tratament preventiv împotriva bronşiolitei, eficienţă de 90% în protejarea sugarilor în faţa riscului de spitalizare
Un tratament preventiv împotriva bronşiolitei, autorizat recent, a prezentat o eficienţă de 90% în protejarea sugarilor în faţa riscului de spitalizare în acest sezon epidemic în Statele Unite, au anunţat autorităţile americane din domeniul sănătăţii.
Tratamentul constă în injectarea unui anticorp, vizând imunizarea sugarilor împotriva virusului respirator sinciţial (VRS), responsabil pentru declanşarea bronşiolitei, informează AFP, citată de Agerpres.
Nirsevimab este recomandat din vara anului trecut în Statele Unite pentru bebeluşii mai mici de opt luni şi care trec prin primul lor sezon de expunere la VRS, dacă mamele lor nu au fost vaccinate în timpul sarcinii.
Datele publicate joi de Centrele pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) sunt primele care furnizează o estimare a eficienţei acestui tratament în Statele Unite, unde VRS reprezintă principala cauză de spitalizare a sugarilor.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 685 de bebeluşi între octombrie 2023 şi februarie 2024, în contextul în care un sezon epidemic întreg se întinde, în general, din octombrie până în martie, au precizat autorităţile sanitare americane.
„Rezultatele arată că Nirsevimab a avut o eficienţă de 90% în prevenirea spitalizărilor asociate cu VRS în rândul sugarilor în timpul primului lor sezon de VRS”, au transmis reprezentanţii CDC.
Ei au precizat că eficienţa Nirsevimab ar putea fi totuşi mai mică pe durata unui sezon întreg, un aspect care urmează să fie studiat în perioada următoare.
Autorităţile sanitare americane au autorizat, de asemenea, în vara anului trecut un vaccin dezvoltat de Pfizer împotriva bronşiolitei, care este administrat femeilor aflate între a 32-a şi a 36-a săptămână de sarcină, cu scopul de a îi proteja pe bebeluşii lor graţie anticorpilor transmişi de mamele lor.
Creştere ”îngrijorătoare” a cazurilor de infecţii cu transmitere sexuală în Europa, atrage atenția ECDC
Un val „îngrijorător” de infecţii cu transmitere sexuală (ITS) a fost observat în Europa, a avertizat Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), care a transmis un apel la sporirea măsurilor de prevenţie.
În 2022, cazurile de gonoree au crescut cu 48% – cu 70.881 de cazuri în Uniunea Europeană -, cele de sifilis au înregistrat o creştere de 34% (35.391 de cazuri), iar cele de chlamydia cu 16% (216.508 cazuri), conform raportului anual al agenţiei, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Această creştere este atât uimitoare, cât şi îngrijorătoare”, a declarat Andrea Ammon, directoarea ECDC, într-o conferinţă de presă.
„Aceste cifre, deşi importante, reprezintă probabil doar vârful aisbergului, deoarece datele” ar putea fi subestimate, a adăugat ea, explicând că acest lucru se datorează diferenţelor în practicile de testare, dar şi accesului la serviciile de sănătate sexuală în cele 27 de ţări acoperite de centrul european.
Rezultatele arată că există „o nevoie urgentă de creştere a gradului de conştientizare cu privire la transmiterea ITS şi necesitatea de a îmbunătăţi prevenţia, accesul la screening şi tratamente eficiente pentru a aborda această provocare de sănătate publică”, a subliniat ECDC într-un comunicat.
„Trebuie să acordăm prioritate educaţiei sexuale, să extindem accesul la serviciile de testare şi tratament şi să combatem stigmatul asociat cu ITS”, a precizat Ammon, citată în comunicat.
În plus, ar trebui încurajate utilizarea consecventă a prezervativelor în timpul actului sexual, precum şi „dialogul deschis” pe tema ITS, deoarece acestea ajută la reducerea transmiterii infecţiilor.
Rafila: Concediul medical este un drept al oricărui angajat. CNAS are dreptul şi obligaţia să controleze modul de acordare a concediilor medicale
Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a recomandat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să verifice „mai mult”, potrivit obligaţiei legale, modul de acordare a concediilor medicale de către unii medici.
„Concediul medical este un drept al oricărui angajat ca atunci când are o anumită afecţiune care face imposibilă desfăşurarea activităţii, să primească un venit care să îi permită să trăiască în acea perioadă în care este în concediu. Primul lucru care trebuie făcut este să operaţionalizăm o prevedere legală care este în Statutul CNAS care are dreptul şi obligaţia să controleze acolo unde apare ‘un red flag”, adică cineva care prescrie extrem de multe concedii medicale sau cineva care beneficiază de foarte multe concedii medicale. Sigur că există şi afecţiuni care sunt foarte serioase: oncologice, cardiovasculare, accidente unde e nevoie de concediu medical, dar lucrul acesta trebuie verificat mai mult”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila joi seară, la un post de televiziune, citat de Agerpres.
Potrivit ministrului, în ultimii ani s-au efectuat, la nivel naţional, 50 de controale în 42 de judeţe, aproximativ unul pe an.
„Nu este în niciun fel stimulativ. Cred că aceasta este calea care ar trebui să ţină puţin sub control o eventuală prescriere în exces a concediilor medicale de către unii medici. Dar nu aş vrea să plecăm de la premisa că lucrul acesta este sistematic, ci că el poate să apară, trebuie verificat dacă există sau nu circumstanţe reale de prescriere extinsă a concediului. Până la urmă, plătitorul trebuie să controleze acest lucru, adică CNAS, şi să ţină controlul cheltuielilor pe care le face”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Ministrul a precizat că aproximativ 6 miliarde de lei s-au plătit pentru toate concediile medicale acordate în anul 2022.
Majorări salariale pentru personalul medical: asistenţii medicali – 30%, medicii – 8%, anunță ministrul Sănătății
Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a precizat că Ordonanţa de Urgenţă adoptată joi de Guvern privind majorarea salariilor de bază ale personalului medical prevede venituri mai mari pentru asistenţii medicali cu 30% şi pentru medici cu 8%, acordate în două tranşe, din lunile martie şi iunie.
„Pentru asistenţii medicali, cumulativ cu cei 5% acordaţi la începutul anului, majorarea este de 35%, o majorare consistentă. Personalul TESA primeşte 20%, personalul auxiliar – 25% şi ceva mai puţin la medici, care au avut salariile mărite încă din 2018 foarte mult şi acum, în afară de cei 5% acordaţi la începutul anului, mărirea e de 8%. Toate aceste măriri vor fi acordate în două tranşe, în martie şi în iunie. Majorarea se raportează la salariile din decembrie”, a declarat ministrul Rafila, la un post de televiziune, citat de Agerpres.
Ministrul a afirmat că întotdeauna există şi persoane nemulţumite.
„Mai mult decât atât nu cred că se poate acorda. E un început care arată buna credinţă şi determinarea Ministerului Sănătăţii, a Guvernului pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru salarizarea personalului medical. A fost o mărire consistentă, între 20 şi 35%, în funcţie de categoria profesională. (…) Este o remuneraţie corectă”, a subliniat prof.muniv. dr. Alexandru Rafila.
Potrivit acestuia, trebuie dezvoltate criterii de plată pentru performanţă.
„Nu poţi să pui semnul de egalitate între un chirurg care face câteva operaţii într-o lună şi altul care care face câteva operaţii pe zi. Din păcate, în momentul de faţă au acelaşi venit. (…) Performanţa în medicină o măsori şi prin cantitate şi prin complexitatea intervenţiilor pe care le faci. De exemplu, o operaţie de apendicită nu e similară cu o operaţie de neurochirurgie. Eu mă refer la aceeaşi categorie de personal, adică nu compari un neurochirurg cu un chirurg general, şi acolo trebuie să existe o plată prin care performanţa să fie încurajată. Discut despre un concept, nu despre punerea lui în aplicare mâine, dar asta este direcţia în care trebuie să ne îndreptăm. (…) Managerul trebuie să aibă la îndemână instrumente de a crea departajări”, a mai spus ministrul Sănătății.
Guvern: Majorarea cu 20% a salariilor pentru personalul din sistemul de sănătate, aprobată
Majorarea cu 20%, în două tranşe, a salariilor de bază pentru personalul din sistemul de sănătate şi cel din asistenţă socială a fost aprobată, joi, de Guvern.
„Guvernul vine astăzi cu o măsură prin care să stimuleze resursa umană din întregul sistem sanitar şi al asistenţei sociale. Beneficiari sunt peste 235.000 de salariaţi din sistemul de Sănătate, precum şi circa 46.000 de persoane încadrate pe funcţii de specialitate de îngrijire şi personal TESA din unităţile şi centrele de Asistenţă Socială cu sau fără personalitate juridică. Ordonanţa de urgenţă prevede majorarea în două tranşe egale a salariilor de bază, după cum urmează: salariile de bază pentru personalul din unităţile sanitare publice se majorează cu 20 de procente faţă de nivelul salariului de bază aferent lunii decembrie 2023, majorarea urmând să fie aplicată în două tranşe egale începând cu luna martie 2024, respectiv luna iunie 2024. Măsura se aplică şi personalului din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant, Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale, Academiei de Ştiinţe Medicale şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a dispozitivelor medicale din România”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Impactul bugetar al acestei măsuri este estimat la 2,3 miliarde de lei din bugetul de stat.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, „pentru personalul din unităţile şi centrele de asistenţă socială cu sau fără personalitate juridică a fost aprobată majorarea cu 20% a salariilor de bază faţă de salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, această majorare urmând să se aplice pe modelul comunicat anterior, în două tranşe egale – în martie, respectiv iunie 2024”.
„De asemenea, ordonanţa de urgenţă include şi medicii de medicină generală în categoria celor care pot beneficia de indemnizaţie pentru gărzile efectuate în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă, având în vedere că în cadrul serviciilor de ambulanţă şi al structurilor de primire urgenţe din cadrul unităţilor sanitare publice există încadraţi şi medici de medicină generală care efectuează gărzi. Aceştia vor beneficia în condiţiile stipulate prin ordonanţa de urgenţă de o indemnizaţie în cuantum de 350 lei pentru o gardă efectuată într-o lună, respectiv 700 lei pentru cei care efectuează lunar cel puţin două gărzi”, a mai afirmat Mihai Constantin.




