in 2012, 3,3 milioane de decese la nivel mondial s-au datorat consumului nociv de alcool, potrivit unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) dat publicitatii astazi, 12 mai. Consumul de alcool poate nu doar sa duca la dependenta, ci si creste riscul de a dezvolta peste 200 de boli, printre care ciroza hepatica si cancerul hepatic. in plus, consumul nociv de alcool poate cauza violente si raniri.

Potrivit raportului, oamenii care au un consum nociv de alcool devin mai expusi la boli infectioase, precum tuberculoza sau pneumonia. Printre masurile de reducere a acestei probleme, adoptate de unele state, se numara cresterea taxelor pe alcool, limitarea disponibilitatii alcoolului prin cresterea varstei legale de consum si reglementarea marketingului bauturilor alcoolice.

Raportul subliniaza ca tarile trebuie sa dezvolte politici de reducere a consumului nociv de alcool (66 de state membre OMS aveau asemenea politici in 2012), sa desfasoare activitati de constientizare (140 de tari OMS raportasera cel putin o astfel de activitate in ultimii trei ani) si sa asigure servicii de preventie si tratament pentru pacienti si familiile lor.

in medie, la nivel mondial, fiecare persoana de peste 15 ani mondial bea 6,2 litri de alcool pur pe an. Dar deoarece doar 38,3% din populatie consuma alcool, cei care beau consuma 17 litri de alcool pur anual. Conform raportului, consumul total de alcool in Romania este de 15,3 litri alcool pur/locuitor/an.

Raportul arata ca 7,6% din decesele barbatilor si 4% din cele ale femeilor sunt cauzate de alcool, insa autorii subliniaza ca femeile ar putea fi mai vulnerabile la anumite boli asociate acestuia. in plus, cresterea consumului de alcool in randul femeilor este considerata ingrijoratoare.

„Am constatat ca circa 16% dintre bautori au episoade de exces de alcool – asa numitul binge drinking – care sunt cele mai daunatoare pentru sanatate”, a explicat dr Shekhar Saxena, director adjunct OMS pentru Sanatate Mintala si Abuz de Substante. „Grupurile cu venituri scazute sunt mai afectate de consecintele sociale si de sanatate ale alcoolului. Adesea lor le lipseste asistenta medicala de calitate si sunt mai putin protejati de o familie functionala sau de retelele comunitare”.

La nivel global, Europa este regiunea cu cel mai ridicat consum de alcool pe cap de locuitor, unee tari inregistrand rate exceptional de mari de consum. Cu toate acestea, consumul s-a mentinut la acelasi nivel in ultimii cinci ani, la fel ca in Africa si America. in schimb, in Asia de Sud-Est si Pacificul de Vest s-au inregistrat cresteri ale consumului.

Astazi, 9 mai, este marcata Ziua Europeana de Constientizare a Insuficientei Cardiace. Insuficienta cardiaca este afectiunea in care inima nu mai pompeaza corespunzator sangele in organism, provocand dificultati in activitatile zilnice ale celor afectati.

Potrivit European Heart Network, circa 1% din persoanele cu varsta sub 65 de ani au insuficienta cardiaca, dar proportia creste la 7% pentru cei de 75-84 de ani si ajunge la 15% din cei de peste 85 de ani. Mai mult de 10 milioane de europeni au insuficienta cardiaca. imbatranirea populatiei va face ca in anii urmatori, numarul persoanelor cu insuficienta cardiaca sa creasca. Cu toate acestea, pacientii pot avea o buna calitate a vietii daca boala este diagnosticata la timp si tratata corect.

Ziua Europeana de Constientizare a Insuficientei Cardiace este marcata in Europa prin numeroase activitati, precum conferinte pentru pacienti in centrele specializate de tratament. Potrivit siteului Societatii Europene de Cardiologie, care tine evidenta evenimentelor desfasurate cu aceasta ocazie in toate tarile de pe continent, Romania nu va organiza insa nicio actiune dedicata.

incepand cu varsta de 30 de ani, inactivitatea fizica are o mai mare influenta asupra riscului femeii de a dezvolta o boala cardiaca decat alti factori binecunoscuti de risc – inclusiv greutatea excesiva – , potrivit unui studiu publicat astazi in British Journal of Sports Medicine.

Cercetatorii au cautat sa cuantifice cum se modifica pe parcursul vietii unei femei din Australia riscul de a dezvolta afectiuni cardiace din cauza celor 4 mari factori de risc: greutatea excesiva, fumatul, hipertensiunea arteriala si inactivitatea fizica. Acesti factori sunt raspunzatori pentru mai mult de jumatate din prevalenta bolilor cardiace, care sunt principala cauza de deces in tarile cu venituri mari.

Autorii au estimat prevalenta celor 4 factori de risc printre 32.000 de participante de toate varstele la un studiu longitudinal de sanatate a femeii. Ei au descoperit ca prevalenta fumatului scade de la 28% a femeile cu varste de 22-27 ani la doar 5% printre cele de 73-78 ani. in schimb, prevalentele inactivitatii si hipertensiunii arteriale creste constant pe parcursul vietii, de la 22 la 90 de ani. in ce priveste greutatea excesiva, prevalenta acesteia a crescut intre 22 si 64 de ani, dupa care a scazut la varste mai inaintate.

Combinand aceste date cu cele de risc relativ (probabilitatea ca o femeie cu un anume factor de risc sa dezvolte o boala cardiaca, fata de o femeie fara acel factor de risc), cercetatorii au descoperit ca pana la 30 de ani, fumatul contribuie cel mai mult la aparitia bolii cardiace. insa intre 30 de ani si pana aproape de 90, activitatea fizica scazuta a fost gasita responsabila pentru niveluri mai mari de risc populational decat oricare altul.

Autorii estimeaza ca daca toate femeile intre 30 si 90 de ani ar atinge nivelurile recomandate de exercitii – 150 de minute de activitate moderata – vietile a 2.000 de australience de varsta mijlocie si inaintata ar fi salvate anual. Ei subliniaza asadar nevoia de a se pune mai mult accentul pe combaterea inactivitatii fizice.

Finantarea activitatii de transplant in Romania trebuie rediscutata, in conditiile in care medicii care efectueaza astfel de interventii nu sunt remunerati pentru munca depusa. Acest lucru a fost subliniat de prof. univ. dr. Mihai Lucan, membru al Consiliului stiintific al Agentiei Nationale de Transplant, in cadrul unei conferinte de presa cu ocazia Zilei Nationale a Transplantului.

„Finantarea activitatii de transplant, trebuie rediscutata, trebuie repusa pe tapet. Acesta este un moment foarte bun pentru a rediscuta modul in care se face aceasta finantare (…). Cei care fac activitatea de transplant, care fac toate aceste eforturi extraordinare, uneori cu pretul vietii, nu sunt platiti. Ei nu exista pe statele de plata ca transplantologi ai nici unei entitati. Avem o Agentie de Transplant care face niste eforturi extraordinare. Avem o Organizatie a Transplantologilor care in fiecare an reusesc sa-si dovedeasca competenta, determinismul, dorinta, sacrificiul de a face ceva pentru oamenii carora se adreseaza”, a precizat prof. univ. dr. Mihai Lucan.

Potrivit profesorului Mihai Lucan, remunerarea medicilor care se ocupa de transplanturi si finantarea activitatii de transplant trebuie discutata atat cu specialistii cat mai ales autoritatile competente.

in ceea ce priveste banii pe care Ministerul Sanatatii i-a alocat Programului National de Transplant, acestia acopera doar o cincime din suma necesara pentru acest an.

Ziua Nationala a Transplantului a fost marcata in data de 9 mai 2014 si a reunit specialisti in transplant din tara si pacienti transplantati cu succes.

Certurile frecvente cu partenerii de viata, rudele sau vecinii ar putea creste riscul de deces la varsta mijlocie, potrivit unui studiu publicat astazi online de revista stiintifica Journal of Epidemiology & Community Health. Barbatii si persoanele fara slujba par a fi cei mai vulnerabili, potrivit cercetarii.

Autorii au chestionat circa 10.000 de barbati si femei cu varste intre 36 si 52 de ani legat de relatiile sociale de zi cu zi. Ei au incercat in special sa afle cine anume – dintre parteneri, copii, alte rude, prieteni si vecini – are cereri excesive, provoaca griji sau este sursa de conflict si cat de des se petrec astfel de evenimente. in plus, au cautat sa vada daca statutul de angajat influenteaza sau nu situatia.

Sanatatea participantilor la studiu a fost monitorizata timp de 11 ani. Astfel, in perioada 2000-2011, 196 de femei (4%) si 226 de barbati (6%) au decedat. Aproape jumatate din decese s-au datorat cancerului, restul fiind reprezentat de afectiuni cardiace/accident vascular cerebral, afectiuni hepatice, accidente si sinucideri.

Din 10 participanti la studiu, unul a raspuns ca partenerul sau copiii sunt o sursa frecventa si constanta de cereri exagerate si griji, 1 din 20 (6%) a spus acelasi lucru despre rude si 2%- despre prieteni. Asemanator, 6% aveau certuri frecvente cu partenerul sau copiii, 2% cu alte rude si 1% cu prietenii sau vecinii.

Dupa ce au luat in considerare o serie de alti actori – precum genul, statutul marital, afectiuni indelungate, simptomele depresive si clasa sociala – analiza a demonstrat ca grijile si pretentiile frecvente generate de parteneri si/sau copii sunt asociate cu o crestere cu 50-100% a riscului de deces de orice cauza.

Certurile costante par a fi insa cele mai daunatoare pentru sanatate. Conflictele sau certurile frecvente cu orice membru al cercului social – de la parteneri si rude la prieteni si vecini – au fost asociate cu dublarea sau triplarea riscului de deces de orice cauza fata de participantii care au declarat ca astfel de evenimente sunt rare.

Lipsa unui loc de munca pare sa amplifice impactul negativ al factorilor sociali de stress. Cei fara serviciu aveau un risc mai mare de deces de orice cauza decat cei expusi acelorasi stresori, dar care aveau un serviciu.

in plus, barbatii par a fi in mod special vulnerabili la grijile si cererile generate de partenere, riscul mai mare de deces fiind asociat pentru acest factor de stress cu sexul masculin.

Autorii admit ca personalitatea ar putea avea un rol in felul in care oamenii percep si genereaza stressul si cum raspund la acesta, influentand astfel riscul individual de deces precoce. Totusi, ei concluzioneaza ca dobandirea aptitudinilor de gestionare a conflictelor ar putea ajuta la reducerea numarului de decese premature asociate stresorilor din relatiile sociale.

Cercetarea medicala romaneasca nu profita indeajuns de sansa fondurilor europene. Aceasta este una din concluziile interviului oferit in exclusivitate pentru www.sanatateatv.ro de dr. Ruxandra Draghia-Akli, director pentru sanatate in cadrul DG Cercetare si Inovare al Comisiei Europene, cu ocazia primului Summit UE pe tema bolilor cronice.

Cum se prezinta cercetarea romaneasca in domeniul bolilor cronice in Programul Cadru 7 (FP7)?

RDK: „Romania a participat la 49 de proiecte, cu 38 de organizatii, iar multe din aceste cercetari pe sanatate sunt in domeniul bolilor cronice, de la cele neurodegenerative, la cancer, la bolile cardiovasculare sau diabet. Rata de succes la aplicatii este foarte similara cu cea la nivel european, aici nu exista o problema.

Sunt insa doua probleme pe care vreau sa le pun in evidenta, pentru ca dorim intr-adevar ca cercetatorii romani sa participe in Orizont 2020. Prima este ca nu primim destule aplicatii din Romania: este vorba de 49 de proiecte pe toata durata FP7, deci cam 7 pe an. in aceeasi perioada, din Germania am primit aproximativ 650 de aplicatii. Deci vreau sa-i incurajez pe cercetatorii din Romania sa aplice, chiar daca nu reusesc din prima, dar macar sa incerce, iar cu timpul vor sti cum arata, cum sa scrie o aplicatie de succes. Al doilea lucru: cand ne uitam la cei care au succes, ei cer prea putini bani fata de media europeana. Nu stiu de ce, poate se gandesc ca daca cer mai putini bani au mai mari sanse de succes, dar nu-i adevarat. De exemplu, pentru cercetatorii din mediul academic, media europeana/participant/proiect este de aproape 500.000 de euro, iar pentru Romania media este de 160.000. Asta inseamna mai putini oameni in echipa, mai putine echipamente, mai putine consumabile, deci lucruri care sa le permita sa-si inceapa sau sa-si continue cercetarea.”

Potrivit datelor Comisiei Europene, pentru sanatate, Romania a accesat in cadrul FP7 fonduri de 7,4 milioane de euro. Dupa acest criteriu, tara noastra se claseaza pe locul 27 din 38 (tari UE si alte 10 tari asociate: Elvetia, Israel, Norvegia, Islanda, Turcia, Serbia, Bosnia-Herzegovina, Republica Moldova, Albania si Macedonia). De altfel, cele 13 state membre care au aderat la UE dupa 2004 au accesat doar 2% din fondurile dedicate cercetarii in sanatate. in Romania, cele mai multe fonduri in acest domeniu au fost accesate de regiunile Bucuresti-Ilfov (2,58 milioane euro) si Nord-Vest (1,72 milioane euro), iar cele mai putine, de regiunile Nord-Est (257.000 euro) si Sud-Est (111.000 euro).

Cele mai multe fonduri au fost primite pentru cercetare in domeniul bolilor infectioase (2,4 milioane de euro), bolilor neurologice (aproape 2 milioane de euro), cancerului (615.000 euro), diabetului si obezitatii (565.000 euro), altor boli cronice (524.000 euro) si serviciilor de sanatate (400.000 de euro).

Printre primele 10 organizatii romanesti ca fonduri europene accesate in domeniul cercetarii pentru sanatate se numara Universitatea Babes Bolyai (0,74 milioane euro), UMF Craiova (0,49 milioane euro), UMF „Carol Davila” Bucuresti (0,48 milioane euro), UMF „Victor Babes” Timisoara (0,41 milioane euro), Spitalul Clinic Colentina (0,35 milioane euro), Fundatia Romanian Angel Appeal (0,34 milioane euro ), Ministerul Educatiei Nationale (0,33 milioane euro) si Institutul Ana Aslan (0,27 milioane euro).

Romania inregistreaza valori-record ale mortalitatii in randul copiilor si al mamelor, comparativ cu restul statelor dezvoltate, conform celui de-al 15-lea raport anual „Starea mamelor din intreaga lume” (State of the World’s Mothers), lansat zilele acestea de organizatia Save the Children International.

Potrivit Salvati Copiii Romania, studiul are in vedere cinci indicatori: riscul de deces matern, mortalitatea copiilor sub cinci ani, anii de scolarizare petrecuti in sistemul de educatie formala, PIB per capita, participarea femeilor la actul de guvernare.

Romania ocupa locul 65 in clasamentulinternational, fiind ultima dintre statele membre ale Uniunii Europene, la distanta considerabila fata de Ungaria (locul 55) si Bulgaria (44). Mai mult, Romania este depasita in topul global de state mult mai sarace, precum Serbia (locul 36), Cuba (35) sau Belarus (26).
in tara noastra, o femeie din 2.600 moare in timpul sarcinii, in timp ce in Occident, raportul este de 1:8.900. De asemenea, in timp ce 1,2% din copiii in Romania mor inainte de a implini 5 ani, in Occident ponderea este de doar 0,4%.

Din cele 178 de state incluse in raport, Finlanda este tara cu cel mai prielnic climat pentru mame, fiind urmata in clasament de alte cinci state nord-europene: Norvegia, Suedia, Islanda, Olanda si Danemarca. La polul opus, topul tarilor care ofera conditii sociale precare tinerelor mame este dominat de comunitatile africane, in frunte cu Somalia, Congo, Niger si Mali. Astfel, in timp ce in Ciad una din 15 femei moare anual din cauza complicatiilor din timpul sarcinii, in Suedia, o asemenea tragedie se petrece doar o data la 14.100 de nasteri. De asemenea, daca in Sierra Leone, 20% din copii nu ajung la varsta de cinci ani, in Islanda, acest risc este de 90 de ori mai mic.

La deschiderea celei de-a 30-a editii a Congresului National de Urologie – ROMURO 2014 (7-10 mai), a fost prezentat bilantul Centrului de Urologie si Transplant Renal Fundeni.

Astfel, in 2013 au avut loc 7.584 de internari, in crestere fata de 2012, cand numarul internarilor a fost de 6.781. Dintre acestea, 7.391 au fost proceduri urologice, media zilnica fiind de 35. in ceea ce priveste operatiile deschise, numarul acestora a fost in continua scadere din 2010 incoace, de la 3.667, la 3.422 in 2011, 3.218 in 2012 si 3.173 in 2013. La capitolul transplanturi renale, anul 2013 a fost unul de varf pentru ultimii 5 ani, fiind realizate 115 astfel de interventii, in crestere de la 55 in 2012.

„Pentru 2013 putem vorbi despre un record absolut in ceea ce priveste transplantul renal de la donatori in moarte cerebrala-77 de astfel de transplanturi. Daca ne gandim ca in anul 1998 au fost efectuate doar 2 transplanturi cu rinichi de la astfel de donatori, cresterea este spectaculoasa. Este important sa precizam ca, in momente tragice sunt persoane care se gandesc la salvarea altor vieti”, a precizat acad. Ioanel Sinescu, presedintele Asociatiei Romane de Urologie si rectorul UMF „Carol Davila”.

Cresterea numarului de transplanturi renale se datoreaza in primul rand schimbarii mentalitatii romanilor cu privire la ideea de donare de organe.

„Ideea de donare de organe este tot mai cunoscuta publicului larg. Romanii sunt foarte solidari cu cei aflati in suferinta. Daca un membru al familiei s-a prapadit, ceilalti membri vor neaparat ca ceva din cel decedat sa mai traiasca, inima lui sa bata in alt organism, rinichii sa functioneze in alt organism, ficatul de asemenea sa fie transplant. Acesta este exemplul cel mai tipic al ideii ca donarea este un act umanitar. Este de o generozitate maximala, ca noi am ajuns la gradul de informare al populatiei si de educatie medicala generala incat sa intelegem ca suferinta noastra v-a ramane pentru totdeauna, pentru ca am pierdut pe cineva drag, dar ca in acelasi timp va exista mangaierea ca ceva din el nu a plecat pentru totdeauna”, a declarat acad. Ioanel Sinescu in cadrul deschiderii Congresului ROMURO 2014.

Un studiu care a inclus datele a mai mult de trei milioane de copii si adolescenti din diferite regiuni geografice ale Statelor Unite a constatat cresterea semnificativa a prevalentei diabetului de tip 1 si tip 2 in perioada 2001-2009, potrivit datelor publicate in numarul de maine, 7 mai, al revistei stiintifice JAMA, aparut cu ocazia intalnirii Anuale a Societatilor Academice Pediatrice.

Lucrarea, care face parte din studiul SEARCH asupra diabetului in randul tinerilor, are printre autori pe dr. Dana Dabelea, de la scoala de Sanatate Publica din Colorado, absolventa a Facultatii de Medicina din cadrul UMF „Victor Babes” din Timisoara, unde s-a specializat in Medicina Interna si Diabet si Boli metabolice si a obtinut doctoratul.

„intelegerea modificarii prevalentei dupa sugrupurile populationale este importanta pentru a ghida clinicienii in privinta asistentei de care va avea nevoie populatia pediatrica cu diabet si ar putea oferi calea altor studii care sa descopere cauzele schimbarilor constatate”, arata autorii.

Analiza a inclus cazurile diagnosticate cu diabet de tip 1 la tinerii cu varste de 0-19 ani si cele de diabet de tip 2 la cei cu varse de 10-19 ani, intre 2001 si 2009, in cinci centre din statele California, Colorado, Ohio, Carolina de Sud si Washington, ca si in rezervatii ale amerindienilor din statele Arizona si New Mexico.

Astfel, in 2001, prevalenta diabetului de tip 1 intr-o populatie de 3,3 milioane a fost de 1,48 la mie, crescand la 1,93 la mie intr-o populatie tanara de 3,4 milioane in 2009. Dupa ajustarile statistice, aceasta inseamna o crestere cu 21% in opt ani. Cea mai mare crestere a prevalentei a fost constatata la tinerii cu varste intre 15 si 19 ani. Cresterile au fost observate la ambele sexe, la tinerii albi, negri, hispanici si din insulele pacifice, demonstrand – potrivit autorilor – ca, desi se considera ca diabetul de tip 1 ii afecteaza in primul rand pe tinerii albi, boala ii afecteaza tot mai mult si pe tinerii din grupurile rasiale si tehnice minoritare.

si prevalenta totala a diabetului de tip 2 la tinerii cu varste de 10-19 ani a crescut cu 30,5% intre 2001 si 2009 (populatiile fiind de 1,7 si respectiv 1,8 milioane de tineri). Cresterile s-au inregistrat in randul tinerilor albi, hispanici si negri, fara sa se constate in schimb modificari la tinerii din insulele din Pacific si la amerindieni. Cresterea a fost semnificativa la ambele sexe si in toate grupele de varsta.

„Cresterea prevalentei este importanta, pentru ca astfel de tineri cu diabet vor ajunge adulti avand deja mai multi ani de boala, dificultati in tratament, risc crescut de complicatii precoce si o frecventa mai mare a diabetului in timpul anilor reproductivi, ceea ce ar putea continua cresterea diabetului la urmatoarea generatie”, arata autorii studiului, care subliniaza necesitatea cercetarii suplimentare a cauzelor acestor cresteri.

Dr. Dana Dabelea este unul din speakerii internationali invitati la cea de-a 40-a editie a Congresului National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice (Sibiu, 21-24 mai), unde va prezenta noi date din studiul SEARCH.

Potrivit Comisiei Europene, la ora actuala, bolile cronice reprezinta cea mai mare parte din povara bolilor in Europa si produc 86% din decese. Ele afecteaza 8 din 10 persoane cu varsta peste 65 de ani si consuma intre 70 si 80% (aproximativ 700 de miliarde de euro anual) din bugetele sanatatii in Uniunea Europeana.

in concluziile primului Summit al UE dedicat bolilor cronice din luna aprilie, cercetarea reprezinta unul din elementele principale ale abordarii cuprinzatoare a acestei provocari. Ar fi nevoie, de pilda, de intarirea eforturilor in cercetarea si dezvoltarea de medicamente, tehnologii medicale, metode de preventie si tratament pentru cele mai importante boli transmisibile si netransmisibile; de obtinerea si utilizarea unor date mai bune si comparabile despre dimensiunile medicala, economica si sociala a principalelor boli cronice; si de dezvoltarea unei ample strategii ca raspuns la modificarile demografice si imbatranirea populatiei.

Comisia Europeana (CE) s-a implicat deja substantial in cercetarea in domeniul bolilor cronice. Printre altele, a investit 3 miliarde de euro in activitati de cercetare-dezvoltare legate de acest domeniu in cadrul precedentului Program Cadru (FP7, 2007-2013) si a emis noua forma a Regulamentului privind Studiile Clinice, recent aprobata de Parlamentul European. Despre eforturile de pana acum si sperantele pentru viitor am discutat in timpul Summitului cu dr. Ruxandra Draghia-Akli, director pentru sanatate in cadrul Directoratului General Cercetare si Inovare al CE.

Doamna director, care sunt succesele in privinta bolilor cronice in ultimul Program Cadru de cercetare, sustinut de UE?

RDK: in Programul Cadru 7 (FP7) am abordat global bolile cronice, atat prin proiectele colaborative pe care le-am finantat, cat si prin alte tipuri de actiuni, fie la nivelul european – incepand de la colaborarile intre statele membre UE, de pilda programarea in jurul bolilor neurodegenerative -fie pe plan global – de exemplu, programul nostru a devenit parte a programului Global alliance against chronic diseases, in care opt agentii internationale de finantare a cercetarii, printre care cea americana (NIH) si cea canadiana, abordeaza bolile cronice in tarile si regiunile unde venitul pe cap de locuitor este foarte scazut. De asemenea, am incercat in actiunile noastre, si vad aceasta ca pe un enorm succes, sa integram diversele tipuri de organizatii: am favorizat foarte mult interactiunile dintre mediul academic si intreprinderile mici si mijlocii (IMM), marea industrie – aici as putea cita Innovative Medicine Initiative (IMI), parteneriatul public-privat cu asociatia farmaceutica europeana – dar si proiectele in care IMM-urile sunt intr-o pozitie de conducere, care le ajuta sa aduca produse direct spre pacient. Pe de alta parte, din punct de vedere stiintific, 30% din bugetul total al FP7 va fi atribuit studiilor clinice, pentru a valoriza rezultatele proiectelor care au fost finantate inainte si pentru a face ca aceste produse sa ajunga in fine la pacient.

Dar din cate retin dintr-o discutie anterioara, efectul pentru pacient este inca limitat, si va doreati ca acest lucru sa se schimbe odata cu noul Program Cadru, Orizont 2020.

RDK: intr-adevar, agenda de sanatate publica este principala agenda a Orizont 2020, in care logica apelurilor este diferita. Nu ne vom concentra pe fiecare boala individual, ci mai degraba pe masuri translationale, de exemplu masuri de preventie – cand vorbim despre o astfel de masura, sa zicem oprirea fumatului, aceasta nu are impact doar pe o anumita boala, ci unul foarte larg, pe diferite boli cronice. Apare deci filosofia de a identifica factorii care intra in patogeneza si de a avea masuri de preventie care corespund la aceste mecansime. Bineinteles, daca nu este suficient, ne vom indrepta spre diagnosticul care trebuie sa fie mult mai precis, individualizat, si spre medicina stratificata si personalizata in terapie. Aproximativ 60% din tematicile noastre sunt de relevanta pentru sanatatea publica, inclusiv prin studii pe care am vrea sa le primim in ceea ce priveste masurile implementate de sistemele de sanatate, astfel incat sa vedem cum putem integra si, mai ales, aplica la pacient lucrurile deja descoperite.

Prin Orizont 2020 ne propunem deci mult mai mult: vrem ca sistemele de sanatate sa fie functionale, si de asemenea, sa ne mutam de la o medicina hipocratica la una stratificata si personalizata, in care diagnosticul si tratamentul sunt personalizate. Şi atunci, chiar daca tratamentul propriu-zis nu ar fi mai ieftin, pacientii nu vor avea efecte adverse sau nu vor fi tratati degeaba! Foarte multi pacienti, aproape 50% , sunt tratati cu o medicatie care nu ii ajuta deloc sau prea putin fata de boala de care sufera. Noi dorim sa economisim toate acele costuri complet inutile: sa avem medicamentul potrivit, la timpul potrivit, la pacientul potrivit. De asemenea, trebuie sa tinem cont de costurile pentru societate, pentru ca pacientii care vor fi tratati corect vor putea fi activi, nu vor avea zile in care nu se pot duce la serviciu, sau in care intreaga familie trebuie sa-i ingrijeasca pentru ca ei insisi nu o pot face. Este un beneficiu pe care am vrea sa-l aducem intregii societati.

Ce conditii ar trebui sa se indeplineasca la finalul Orizont 2020 ca sa considerati ca acest program a fost un succes?

RDK: Avem multe initiative care au roluri foarte precise pentru 2020. De exemplu, consortiul international in bolile rare, care isi propune sa livreze un diagnostic pentru majoritatea bolilor rare si 200 de terapii noi. Sau programul pentru SIDA, malarie, tuberculoza si alte boli neglijate, care isi propune sa aiba un numar mare de incercari clinice dar in care rezultatele pozitive sa se implementeze de asemenea in populatie. Sau, in contextul IMI, pentru cel putin trei tipuri de afectiuni – de pilda cancer sau boli autoimune – sa avem o noua clasificare, o noua taxonomie a bolilor, pe baze moleculare, care sa contribuie la medicina personalizata despre care vorbeam. Daca la fiecare dintre initiativele pe care le-am mentionat vom atinge la aceste tinte, voi fi foarte incantata.