“Daca cineva stie ca exista o singura persoana care astazi practica medicina fara a avea acest drept, are obligatia de a informa imediat organele competente”, a declarat ministrul Sanatatii, Sorina Pintea. Afirmatia este o reactie la o acuzatie a avocatului lui Matteo Politi, potrivit caruia in Romania sunt 3.000 de medici falsi.

“Mi se pare extrem de grava afirmatia conform careia astazi ar exista in sistemul de sanatate din Romania 3000 de medici falsi. Daca exista dovezi in acest sens, daca cineva stie ca exista o singura persoana care astazi practica medicina fara a avea acest drept, are obligatia de a informa imediat organele competente. Astfel de afirmatii fara dovezi fac foarte mult rau pacientilor, a caror incredere in personalul medical poate fi zdruncinata. Pe de alta parte, suspiciunile create astfel afecteaza si medicii care fac tot ce le sta in putinta pentru sanatatea noastra”, a subliniat ministrul Sanatatii.

“Am luat masuri indata ce am aflat despre primul caz in care o persoana si-a obtinut ilegal codul de parafa,  astfel incat sa nu mai existe posibilitatea crearii de brese in sistem. Este vorba chiar despre  persoana pe care o apara astazi domnul avocat Daniel Ionascu, cel care afirma ca sunt alte mii de medici in situatia clientului sau. Sunt sigura ca justitia isi va face datoria in toate cazurile depistate pentru a da un exemplu celor care s-ar mai gandi de acum incolo ca se pot juca de-a medicii punand in pericol vietile oamenilor. ” , a adaugat ea.

Masurile luate de Ministerul Sanatatii

in urma cazurilor depistate in care persoane profesau meseria de medic cu parafe acordate  ilegal, Ministerul Sanatatii a demarat un control la Directia de Sanatate Publica Bucuresti in cadrul caruia au fost verificate toate codurile de parafa eliberate de aceasta institutie din anul 2018 pana in februarie 2019. De asemenea, astfel de controale au fost derulate in mai multe directii de sanatate publica judetene.

Pentru a evita situatiile ca si alte persoane care nu indeplinesc conditiile necesare sa practice medicina in Romania,  Ministerul Sanatatii a elaborat un Ordin de Ministru care se afla in prezent in transparenta decizionala si care reglementeaza conditiile necesare pentru angajarea medicilor in sistemul de sanatate public si privat.

Diabetul zaharat tip 2 este un factor de risc pentru aparitia insuficientei cardiace si creste riscul de morbiditate si mortalitate la pacientii cu insuficienta cardiaca. O declaratie stiintifica publicata de American Heart Association (AHA) si de Societatea americana de insuficienta cardiaca (HFSA) reuneste in acelasi document datele privind managementul diabetului si al insuficientei cardiace. Documentul descrie noile abordari terapeutice, interventiile asupra stilului de viata si subliniaza importanta ingrijirilor multidisciplinare, care sa includa nu doar medici, ci si asistente medicale, dieteticieni, asistenti sociali si alti profesionisti din domenii conexe.

Diabetul zaharat si insuficienta cardiaca

Prevalenta diabetului zaharat tip 2 a crescut global cu 30% in ultimul deceniu. Se estimeaza ca numarul persoanelor cu DZ 2 ar fi ajuns la 435 de milioane in 2015, de la 333 de milioane in 2005. La randul sau, insuficienta cardiaca afecteaza peste 26 de milioane de persoane in intreaga lume, conform estimarilor, iar prevalenta acestei patologii este in crestere.

Diabetul zaharat si insuficienta cardiaca apar adesea impreuna, iar fiecare din aceste boli creste riscul de a o dezvolta pe cealalta. Datele din studii arata ca prevalenta diabetului zaharat variaza intre 10 si 47% la pacientii cu insuficienta cardiaca. DZ este mai frecvent la pacientii spitalizati pentru insuficienta cardiaca, la care ajunge aparand in peste 40% din cazuri. La persoanele cu DZ, prevalenta insuficientei cardiace variaza intre 9 si 22%, dar este de patru ori mai mare decat in populatia generala. Prevalenta insuficientei cardiace este chiar mai mare la pacientii cu DZ cu varsta peste 60 de ani.

Atat diabetul zaharat, cat si insuficienta cardiaca se asociaza, in parte, cu o morbiditate si o mortalitate crescute. Atunci cand cele doua patologii apar impreuna, evolutia pacientului se agraveaza, scade semnificativ calitatea vietii si cresc costurile ingrijirii medicale. Astfel, identificarea si implementarea strategiilor optime de tratament pentru pacientii cu DZ si insuficienta cardiaca sunt importante pentru imbunatatirea rezultatelor pe termen lung la acesti pacienti.

Tratamentul diabetului

Țintele glicemice optime pentru pacientii cu DZ si IC ar trebui individualizate, pentru a reflecta comorbiditatile (inclusiv severitatea insuficientei cardiace) si pentru a echilibra potentialele beneficii ale scaderii hemoglobine glicate (HbA1c) cu potentialele riscuri. Tratamentul poate avea, pe langa costurile crescute si tolerabilitatea redusa, efecte adverse precum hipoglicemia. Beneficiile terapiei hipoglicemiante ar trebui sa tina cont de speranta de viata a pacientului, intrucat dovezile existente arata ca exista un decalaj de aproape zece ani intre momentul initierii unui control glicemic intensiv si momentul in care se simte beneficiul acestui tratament.

Declaratia semnata de reprezentantii AHA si cei ai HFSA recomanda o tinta pentru HbA1c intre 7 si 8% pentru cei mai multi pacienti cu insuficienta cardiaca, recomandata la pacientii cu DZ si cu comorbiditati severe. La pacientii cu IC avansata (stadiul D) la care nu este avut in vedere sprijinul circulator mecanic sau transplantul, tratamentul poate tinti chiar valori mai mari.

Declaratia stiintifica include si recomandari privind tratamentul cu diversele clase farmacologice indicate in diabetul zaharat, cu ajustari in functie de severitatea patologiei cardiovasculare si a efectelor adverse observate.

Tratamentul insuficientei cardiace

Dovezile obtinute in studii clinice privind insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa arata ca, indiferent de statusul diabetului zaharat, la pacientii pentru care exista indicatie, trebuie indicat tratamentul cu inhibitori ai sistemului renina – angiotensina – aldosteron, inhibitori simultani ai neprilizinei si ai receptorilor angiotensinei, beta-blocante, ivabradina si sisteme de resincronizare cardiaca (cu sau fara defibrilator).

in ce priveste impactul medicatiei asupra controlului glicemic, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II, blocantii de receptor al angiotensinei II si inhibitorii simultani ai neprilizinei si ai receptorilor angiotensinei au efecte favorabile asupra controlului glicemic la pacientii cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa si ar trebui utilizati conform ghidurilor. Spironolactona poate reduce usor controlul glicemic. in fine, carvedilolul ar putea avea efecte mai bune asupra controlului glicemic decat metoprololul sau bisoprololul, ceea ce l-ar putea indica la pacientii cu IC cu fractie de ejectie redusa si cu DZ cu control glicemic nesatisfacator.

O serie de precautii speciale trebuie avute in vedere la pacientii cu DZ si IC cu functie renala afectata.

Adultii tineri sunt mai predispusi decat cei mai in varsta sa obtina informatii despre sanatate online si mai putin convinsi ca produsele de tutun sunt “foarte nocive”, arata un studiu realizat pentru U.S. Food and Drug Administration (FDA), organism care stabileste, printre altele, reglementarile privind medicamentele in Statele Unite.

“Potrivit acestui studiu, tinerii adulti sunt deosebit de susceptibili la tigari electronice si, in randul tinerilor adulti nefumatori, vulnerabili la fumat tigari clasice”, a explicat autorul studiului, dr. Janiper Kwak-Chae, de la Stony Brook School of Medicine din New York.

Studiul a fost facut pe 3.738 de persoane, impartite in trei categorii de varsta: 18- 29 de ani, 30-64 de ani si peste 65 de ani.

Perceptia asupra produselor de tutun

Șansele ca persoanelor cu varste cuprinse intre 18 si 64 de ani sa considere tigarile “foarte nocive” sunt cu 44%, pana la 60% mai mici decat in cazul celor cu varste de peste 65 de ani.

in plus, cei care au intre 18 si 29 de ani sunt mult mai putin convinsi decat cei de peste 65 ca produse precum tigarile electronice, narghilele sau alte dispozitive de fumat sunt “foarte nocive”.

De asemenea, nefumatorii care intra online pentru a afla informatii medicale sunt de 2,9 ori mai susceptibili decat cei care nu folosesc internetul pentru aceasta sa creada ca tigarile nu sunt “foarte nocive”.

“Recunoscand ca majoritatea acestor adulti tineri cauta informatii privind sanatatea de pe internet in loc de la un cabinet, cadrele medicale ar trebui sa se asigure ca adultii tineri primesc informatii corecte privind produsele de tutun, precum tigarile electronice sau clasice”, a atras atentia Kwak-Chae, citat de Reuters.

Tinerii, mai predispusi sa caute informatii medicale online

Sondajul arata ca este de 4,5 ori mai probabil ca o persoana in varsta de 65 de ani sau peste sa obtina informatii de sanatate de la un specialist decat o persoana cu varsta cuprinsa intre 18 si 29 de ani. De asemenea, este de 2,6 ori mai probabil ca o persoana cu varsta cuprinsa intre 30 si 64 sa se adreseze unui cadru medical pentru informatii de specialitate decat o persoana mai tanara.

Iar, atunci cand alternativa este sa nu obtina informatii deloc, este de doua ori mai probabil ca o persoana cu varsta intre 18 si 64 de ani sa caute informatii medicale online decat una de peste 65 de ani. Peste de alta parte, sunt cu 67% mai putine sanse sa mearga la un specialist.

Recomandarile specialistilor

Una dintre urmarile studiului ar trebui sa fie un accent sporit pe telemedicina si alte servicii care nu necesita o vizita la medic, a subliniat Dr. Tamim Rajjo, de la Mayo Clinic, din Rochester.

“Studiul vine ca o confirmare a unor cercetari anterioare care sustin o modificare in furnizarea de informatii despre sanatate populatiei mai tinere, care cauta asistenta mai rapida si mai convenabila. Telemedicina si alte servicii decat cele personale, la cabinet, castiga incet popularitate si ar trebui integrate in sistemele de oferire a asistentei medicale”, a adaugat el.

Cinci milioane euro fonduri europene vor fi alocate prin intermediul Programului Operational Capital Uman pentru specializari de care vor beneficia peste 200 medici si asistenti medicali in cardiologie pediatrica din Romania, a anuntat Ministerul Fondurilor Europene intr-un comunicat.

 Fondurile vor merge catre cadrele din spitalele aflate in regiunile mai putin dezvoltate ale tarii: nord-est, nord-vest, sud-vest Oltenia,vest, centru, sud-est si sud-Muntenia.

Astfel, a fost lansat in consultare publica, pana pe 18 iunie, ghidul solicitantului „Competente pentru competitivitate in domeniul cardiologiei pediatrice -boli cardiovasculare, chirurgie si ATI”.

Conditii pentru depunerea dosarului

Pentru a depune proiecte pentru a obtine aceste fonduri, autoritaţile de sanatate publica, institutele şi instituţiile medicale, cu competente in cardiologie pediatrica trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

·         au sectie/ compartiment de cardiologie pediatrica, chirurgie cardiovasculara copii, anestezie si terapie intensiva copii, bloc operator copii cu facilitati in vederea chirugiei pe cord deschis, laborator de cardiologie interventionala si cateterism cardiac, angiografie si electrofiziologie;

·         au angajati cel putin: 3 medici cu experienta in chirugia cardiovasculara copii, 3 medici ATI cu experienta in anestezia si terapia intensiva cardiovasculara pediatrica, 4 medici cardiologi pediatri/ cu competenta in cardiologia pediatrica, 1 cardiolog cu competenta in cardiologie interventionala pediatrica.

Finantarea specializarii profesionistilor din domeniul cardiologiei pediatrice are loc in contextul in care malformaţiile cardiace la copii reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate in primul an de viaţa al nou-nascutilor, se arata in comunicat. 

“Finantarea din fonduri europene reprezinta una dintre solutiile noastre pentru imbunatatirea calitatii vietii copiilor cu afectiuni cardiovasculare. Ne dorim sa asiguram suficient personal medical – medici si asistente specializate – care sa aiba grija de copiii cu astfel de afectiuni”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul interimar al Fondurilor Europene.

Oamenii de stiinta au crezut, pana recent, ca neuronii sau celulele inimii sunt cele mai batrane din corp. insa cercetatorii de la Salk Institute au descoperit recent ca, la soareci, ficatul, pancreasul si creierul contin populatii de celule si proteine cu durate de viata extrem de lungi – uneori la fel de batrane ca neuronii.

Metoda folosita in acest studiu, publicat de Science Daily, poate fi aplicata aproape tuturor tesuturilor din organism, pentru a oferi informatii pretioase despre functia celulelor care nu se divid si despre modul in care celulele pierd controlul asupra calitatii si integritatii proteinelor si structurilor celulare importante pe parcursul imbatranirii.

“Am fost surprinsi sa descoperim structuri celulare care sunt, practic, la fel de batrane ca organismul in care se afla”, a explicat prof. dr. Martin Hetzer, vicepresedinte Salk si autorul studiului.

“Aceasta sugereaza o complexitate celulara si mai mare decat am crezut initial, ceea ce are implicatii interesante pentru modul in care ne gandim la imbatranirea organelor precum creierul, inima si pancreasul”, a adaugat el.

Cat de batrane sunt celulele dintr-un organism?

Majoritatea neuronilor din creier nu se divid in perioada adulta, deci au o perioada de viata lunga si cunosc o deteriorare legata de varsta. Cu toate acestea, din cauza limitarilor tehnice, viata celulelor din afara creierului era greu de determinat.

“Biologii s-au intrebat – cat de batrane sunt celulele dintr-un organism? Exista ideea generala ca neuronii sunt batrani, in timp ce alte celule din corp sunt relativ tinere si se regenereaza pe perioada vietii organismului”, a subliniat un alt autor al studiului, dr. Rafael Arrojo e Drigo. “Am vrut sa vedem daca este posibil ca uneie organe sa aiba, de asemenea, celule care traiesc la fel de mult ca neuronii din creier”, a adaugat el.

Cum cercetatorii stiau ca majoritatea neuronilor nu sunt inlocuiti pe parcursul vietii, au folosit varsta lor ca standard pentru a compara si alte celule care nu se divid. Folosind o metoda hibrida de imagistica, ei au cuantificat varsta celulara si a proteinelor din creier, pancreas si ficat, atat la rozatoare tinere, cat si batrane.

Pentru a-si valida metoda, oamenii de stiinta au stabilit mai intai varsta neuronilor si au descoperit ca, asa cum au suspectat, aveau aceeasi varsta ca si organismul. Cu toate acestea, surprinzator, celulelele endoteliale, care formeaza peretii vaselor de sange, sunt la fel de batrane ca neuronii. Aceasta inseamna ca unele celule non-neuronale nu se inmultesc si nu sunt inlocuite pe perioada vietii.

Organe cu celule de varsta organismului

Pancreasul, organ responsabil pentru mentinerea nivelului de glucoza din sange si pentru secretarea de enzime digestive, are, de asemenea, celule de diferite varste. O parte mica din pancreas, cunoscuta drept “Insulele lui Langerhans”, este un adevarat puzzle de celule tinere si batrane interconectate. Unele celule beta, care secreta insulina, se inmultesc pe parcursul vietii si sunt relativ tinere. insa altele nu se divid si au durata de viata lunga, la fel ca neuronii. in plus, si un alt tip de celule, celulele delta, nu se divid deloc.

Pancreasul este un exemplu clar de mozaicism, in care populatii de celule identice au durate de viata diferite.

Studii anterioare au sugerat ca ficatul are capacitatea de a se regenera la varsta adulta, asa ca cercetatorii se asteptau ca in acest organ sa gaseasca celule relativ tinere. Spre surpriza lor, majoritatea celulelor ficatului la soarecii adulti sanatosi erau la fel de batrane ca animalul. Pe de alta parte, celulele din peretii vaselor de sange aveau o durata de viata mai scurta. Astfel, si ficatul s-a dovedit un exemplu de mozaicism.

“Stabilirea varstei celulelor si structurilor subcelulare la organismele adulte va oferi noi indicii privind mecanismele de reparare celulara si privind impactul acestor schimbari in viata de adult asupra sanatatii. Scopul final este sa folosim aceste mecanisme pentru a evita sau intarzia declinul legat de imbatranire al organelor”, a explicat Hetzer.

in Europa se inregistreaza indicii ale unei cresteri a disponibilitatii cocainei si continua disponibilitate ridicata a majoritatii substantelor ilegale, cu capturi de droguri la niveluri record. Datele fac parte din Raportul european privind drogurile 2019: Tendinte si evolutii, publicat de Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (EMCDDA), agentia Uniunii Europene pentru droguri.

„Provocarile cu care ne confruntam in domeniul drogurilor continua sa creasca. Nu numai ca exista indicii privind cresterea disponibilitatii drogurilor produse din plante, cum este cocaina, dar asistam si la o piata in evolutie in care drogurile sintetice si productia de droguri in Europa capata o importanta din ce in ce mai mare. Acest lucru poate fi observat in problemele asociate cu utilizarea opioidelor sintetice cu potenta foarte mare, in noile tehnici de productie pentru MDMA si amfetamine si in evolutiile recente in ceea ce priveste transformarea morfinei in heroina in interiorul granitelor Europei”, arata Alexis Goosdeel, directorul EMCDDA.

„Uberizarea” pietei de cocaina

Cocaina este drogul stimulant ilegal cel mai frecvent consumat in UE. Se estimeaza ca aproximativ 2,6 milioane de adulti tineri (cu varsta intre 15 si 34 de ani) ar fi utilizat cocaina in 2017. Cocaina a fost si drogul ilegal cel mai frecvent raportat in urgentele medicale asociate cu consumul de droguri, inregistrate de o retea de 26 de spitale-santinela din 18 tari europene (Euro-DEN Plus) in 2017.

Din Raportul EMCDDA aflam ca, in 2017, in Uniunea Europeana, au fost raportate peste 104.000 de capturi de cocaina (fata de 98.000 in 2016), insumand 140,4 tone (70,9 tone in 2016). in plus, desi pretul cu amanuntul al cocainei a ramas stabil, puritatea sa la nivelul strazii a atins in 2017 cel mai inalt nivel din acest deceniu.

Totodata, utilizarea platformelor sociale, a pietelor de pe darknet si a tehnicilor de criptare joaca un rol din ce in ce mai important in traficul de droguri, permitand unor grupuri mai mici si persoanelor individuale sa se implice in acest trafic. Pe piata cocainei, de exemplu, sunt utilizate metode de distributie inovatoare. Exista, conform raportului, „centre de comenzi telefonice” dedicate cocainei, cu curieri care asigura livrarea rapida si flexibila. Posibila „uberizare” a comertului cu cocaina indica o piata competitiva, in care vanzatorii concureaza oferind servicii suplimentare, pe langa produsul in sine.

Consumul de heroina si infectiile cu virusuri hepatitice

Heroina ramane cel mai frecvent opioid ilegal de pe piata europeana a drogurilor din Europa. Cantitatea de heroina capturata in UE a crescut cu peste o tona in 2017, la 5,4 tone, la care se adauga cantitatea suplimentara de 17,4 tone capturata de Turcia (o parte din aceasta ar fi fost destinata pietei UE). in plus, au fost capturate cantitati importante de precursori ai heroinei si, in cateva tari UE (Bulgaria, Cehia, Olanda si Spania) au fost descoperite laboratoare care produc heroina din morfina.

Puritatea heroinei se mentine ridicata, iar pretul de vanzare cu amanuntul ramane relativ scazut (inregistrand o scadere in ultimul deceniu), se arata in Raportul EMCDDA 2019.

Consumul de droguri injectabile se asociaza cu prevalenta crescuta a infectiilor cu virusurile hepatitice B si C. Raportul evidentiaza necesitatea de a intensifica masurile de combatere a hepatitei virale, in special in unele parti din Europa de Est. Sporirea accesului persoanelor care isi injecteaza heroina sau alte droguri, la servicii de prevenire, de analize si de tratament pentru virusurile hepatitice B si C este esentiala pentru combaterea hepatitei virale ca amenintare la adresa sanatatii publice (unul dintre obiectivele de dezvoltare durabila din Agenda 2030), intrucat acestea sunt persoanele cele mai afectate de boala si care prezinta cel mai mare risc de transmitere.

Utilizarea opioidelor de sinteza, in crestere in Europa

Un capitol important in analiza privind drogurile in Europa il constituie opioidele de sinteza – principalii reprezentanti ai acestei clase sunt fentanilul si derivatii de fentanil. Derivatii de fentanil constituie majoritatea celor 49 de opioide sintetice noi monitorizate de EMCDDA. Opioidele de sinteza sunt principalele substante implicate in criza opioidelor din SUA, insa si Europa inregistreaza cresterea utilizarii ilegale a acestor droguri, asociata frecvent cu intoxicatie si deces.

Conform Raportului EMCDDA, in Europa au fost detectate unsprezece opioide sintetice noi in 2018, cel mai frecvent sub forma de pudra, comprimate si lichide. intrucat sunt suficiente cantitati mici pentru producerea a mii de doze, aceste substante sunt usor de ascuns si de transportat, reprezentand o provocare pentru autoritati.

Datele obtinute din monitorizarea tratamentului pentru consumul de droguri arata ca, in prezent, unul din cinci consumatori (22 %) care incepe un astfel de tratament pentru o problema legata de consumul de opioide declara ca a consumat ca drog principal un opioid sintetic, legal sau ilegal, mai degraba decat heroina.

Reglementari diferite pentru canabis, in UE

Consumul ilegal de canabis este in continuare frecvent in Europa. Pentru 2017, estimarile sunt ca aproximativ 17,5 milioane de tineri europeni (15–34 ani) au consumat canabis in ultimele douasprezece luni. Totodata, se estimeaza ca aproximativ 1% din adultii din UE (15–64 de ani) ar fi consumatori zilnici sau aproape zilnici de canabis.

in 2017, aproximativ 155.000 de persoane din Europa au inceput tratamentul pentru consum de droguri din cauza unor probleme asociate consumului de canabis.

Raportul se refera si la diferentele in modul in care este legiferat consumul de produse derivate din canabis, in functie si de concentratia de tetrahidrocanabinol (THC), intre statele europene. Aceste diferente de reglementare pot face ca unele produse sa fie legale pe unele piete si detinerea lor sa intre sub incidenta legii penale in alte tari.

Aplicatii mobile pentru problemele legate de consumul de droguri

Un capitol al raportului se refera la aplicatiile pentru dispozitive mobile – mai ales cele din domeniul sanatatii. Acestea au un mare potential pentru a extinde accesibilitatea serviciilor de sanatate care vizeaza consumul de droguri. Noile solutii digitale sunt folosite din ce in ce mai mult in prevenirea, tratamentul si reducerea efectelor nocive ale drogurilor.

Raportul EMCDDA prezinta aplicatii de m-health avand scopuri principale diferite, de la diseminarea informatiilor (de exemplu, accesul la servicii), pana la interventii de asistenta (de exemplu, jurnale de monitorizare a consumului de droguri) si recuperare (de exemplu, aplicatii de autoajutorare).

Un exemplu inovator dat in raport este utilizarea geolocalizarii pentru a ajuta persoanele care consuma droguri injectabile sa gaseasca puncte de schimb de ace si seringi. De asemenea, se afla in curs de analiza utilizarea tehnologiei realitatii virtuale (ochelari) pentru a recrea medii imersive asociate consumului de droguri, care ajuta pacientii sa reziste tentatiei.

in Europa a fost dezvoltat un numar mare de aplicatii mobile axate pe diseminarea informatiilor privind reducerea efectelor nocive destinate tinerilor consumatori. EMCDDA atrage insa atentia ca aceste aplicatii nu sunt intotdeauna insotite de standarde de calitate, norme de protectie a datelor si evaluari solide.

Ministrul sanatatii, Sorina Pintea a declarat ca este nevoie de donatori. Ea a atras atentia ca, desi Biserica Ortodoxa sprijina donarea, exista inca preoti care sfatuiesc enoriasii contrariul.

„Avem nevoie de donare, Biserica Ortodoxa Romana sprijina acest lucru, (…) dar din pacate mai sunt preoţi care ii sfatuiesc pe aparţinatori sa refuze donarea, fiind una dintre cele mai mari probleme. Celelalte probleme sunt lipsa increderii şi poate durerea momentului – unii nu vor sa accepte ca, atunci cand cineva este in moarte cerebrala, pleaca”, a punctat ministrul sanatatii Sorina Pintea la Digi24.

Acord cu Ungaria pentru transplantul pulmonar

Ministrul Sanatatii a anuntat ca un acord cu Ungaria in domeniul transplantului pulmonar, care ar permite in viitor o colaborare in privinta a zece pacienti pe an.

„Acordul cu Ungaria va avea in spate nişte condiţii tehnice specifice, avem un grup de lucru format din dr. Radu Zamfir, dr. Narcis Copca, dr. Andrei Leşan de la Cluj, stabilesc condiţiile tehnice in care se vor realiza aceste schimburi. Noi dorim ca la sfarşitul lunii iunie sa putem semna acest acord tehnic, astfel incat sa putem da drumul la colaborarea propriu-zisa. Este un acord pentru zece pacienţi pe an. Am semnat acordul cu Ungaria, discutam acum condiţiile tehnice, la sfarşitul lunii iunie vom termina de pregatit aceste condiţii tehnice şi vom putea da drumul efectiv la colaborare”, a declarat Sorina Pintea la Digi24. 

Ea a precizat si ca luna viitoare va merge la Roma pentru a discuta un acord si cu Agenţia Naţionala de Transplant din Italia, tot pentru transplantul pulmonar. „Este nevoie de aceste acorduri pentru a putea avea o soluţie de backup pentru pacienţii noştri aflaţi pe lista de aşteptare şi care nu vor avea la timp organele”, a precizat Sorina Pintea.

Ministrul a mai spus ca in urma cu o luna a cerut intr-o scrisoare adresata Eurotransplant ca Romania sa fie primita in etapa a doua a candidaturii.

„Romania, ca sa poata trimite pacienţii spre a beneficia de un transplant pulmonar, de asta vorbim in mod special, intr-una din ţarile UE, trebuia sa dea nişte plamani la schimb, iar noi anul trecut aveam o restanţa de 24 de organe. (…) Am avut o intalnire oficiala cu board-ul Eurotransplant (…) in urma cu o luna, am cerut intr-o scrisoare adresata Eurotransplant sa fim primiţi in step-ul II, pentru ca sunt nişte paşi pe care trebuie sa ii faci pentru a deveni membru, adica sa ne gasim o ţara, o clinica care sa preia pacienţii noştri, ai caror medici sa vina sa opereze aici şi noi am propus Hanovra (…). Pasul acesta ne ajuta in transplant – in momentul in care noi avem un pacient şi ei au un organ care ar fi disponibil la acea clinica cu care noi vom avea legaturi, atunci pacienţii noştri pot fi transplantaţi acolo, dar in acelaşi timp şi noi trebuie sa avem aceste organe. Merg acolo şi donatorul, şi primitorul”, a explicat Sorina Pintea.

Numarul donatorilor de organe din Romania a ajuns la 29 in ultimele trei luni

La randul sau, preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), dr. Radu Zamfir a afirmat ca numarul donatorilor in Romania a ajuns la 29 in ultimele trei luni.

„in ultimele trei luni avem 29 de donatori. Daca mergem in ritmul acesta, s-ar putea sa ajungem poate chiar sa şi depaşim rata de donare din anii in care acest lucru a fost apreciat de intreaga Europa ca fiind cea mai rapida creştere a numarului de donatori, anii 2013-2014, cand au fost undeva pe la 160 de donatori pe an. Sigur, apreciem ca ţara noastra ar putea ajunge ca numar efectiv undeva pe la 400 de donatori”, a declarat dr. Zamfir la Digi24.

El a spus ca prin aceasta creştere a numarului de donatori s-ar reduce mortalitatea pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare.

„Aceasta mortalitate, practic, este motivaţia noastra de zi cu zi. (…) De la inceputul anului pana la momentul preluarii acestei funcţii au fost patru donatori, in circa doua luni”, a adaugat dr. Radu Zamfir. 

Cinci spitale din totalul de 40 acreditate sunt active in cadrul Programului National de Transplant. Cifra a fost inaintata la o conferinta organizata cu ocazia Zilei Nationale a Transplantului.

Reprezentantii autoritatilor au subliniat ca s-au facut demersuri importante ca Romania sa adere la Eurotransplant. Pentru inceput, medicii romani urmeaza sa participe in programul „Teaching and learning”.

Oamenii de stiinta au aflat limita andurantei umane, analizand o cursa de 4.800 de kilometri, Tour de France si alte evenimente sportive. Potrivit lor, aceasta limita este de 2,5 ori rata metabolica bazala, adica 4.000 de calorii pe zi, in medie. Orice consum de energie mai mare de atat nu este sustenabil pe termen lung.

Studiul, realizat de Duke University si publicat de BBC News, arata ca femeile gravide sunt specialiste in anduranta, traind aproape de limita a ceea ce poate suporta corpul. Mai exact, ele au perioade in care au un consum energetic de de 2,2 ori rata metabolica bazala.

Desfasurarea studiului

Studiul a inceput cu evenimentul Race Across the USA, in care atleti au alergat peste 4.800 de kilometri, din California la Washington DC, in 140 de zile. Practic, concurentii au alergat cate sase maratoane pe saptamana luni la rand.

Oamenii de stiinta au analizat efectul unui astfel de efort asupra organismului. Pe langa concurentii de la Race Across the USA, au analizat si concurentii de la Tour de France si de la alte competitii de renume.

Rata metabolismului bazal al fiecaruia dintre atleti – numarul de calorii pe care corpul le arde in repaos – a fost inregistrata inainte si in timpul cursei. De asemenea, cercetatorii au inregistrat caloriile arse in timpul concursurilor.

Studiul a aratat ca, initial, consumul de energie a fost, initial, foarte mare, dar, pe parcurs, s-a echilibrat, scazand spre nivelul de de 2,5 ori rata metabolica bazala.

Cercetarea a permis si stabilirea unui tipar intre durata unui eveniment sportiv si consumul de energie. “Poti face efort foarte intens timp de cateva zile, dar, daca vrei sa rezisti mai mult, trebuie sa il reduci”, a explicat dr. Herman Pontzer, de la Duke University. “Nimeni pe care sa il stim nu a depasit aceasta bariera” a andurantei umane, a adaugat el.

Cauzele probabile ale limitei de anduranta

Cercetatorii cred ca aceasta limita este data mai degraba de sistemul digestiv decat de inima, plamani sau muschi. Astfel, ei au constatat ca organismul nu poate digera, absorbi si procesa suficiente calorii si nutrienti pentru a sustine un consum energetic mai mare.

Organismul isi poate consuma propriile resurse, arzand grasime sau masa musculara – care pot fi recuperate ulterior – in timpul unor evenimente de scurta durata.

Cercetatorii cred ca aceasta descoperire i-ar putea ajuta pe atleti. “La Tour de France, de exemplu, daca stii care este limita poti sa te temperezi inteligent. in al doilea rand, discutam de anduranta pe parcursul zilelor, saptamanilor si lunilor, deci este aplicabila in special regimurilor de antrenament”, a explicat dr. Pontzer.