InfoCons: Numarul maxim de aditivi alimentari gasiti in vopseaua de oua in 2019, aproape dublu fata de 2015

Numarul maxim de aditivi alimentari gasiti in vopseaua de oua anul acesta este cu aproape 42% mai mare decat in urma cu patru ani. Concluzia ingrijoratoare apare intr-un raport publicat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor InfoCons, de inaltarea Domnului, zi in care se vopsesc oua.  

in cele 59 de produse analizate s-au detectat, in 2019, maxim 12 aditivi alimentari. in 2015, numarul maxim a fost sapte, iar in 2016 si 2018 a fost 10.

“Cresterea numarului de aditivi ca medie in diferitele produse agroalimentare ne iindeparteaza de practica Uniunii Europene,  creand premisele de a  avea produse  in raft cu tot mai multi aditivi alimentari,  ceea ce duce la produse de o calitate diferita“, a subliniat presedintele InfoCons, Sorin Mierlea.

 

Cei mai utilizati aditivi

 

·     Acidul lactic (E270) este prezent in 27 dintre cele 59 de produse analizate. Este vorba despre un aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut din amidon şi melasa, prin fermentaţie bacteriana.

Se utilizeaza impotriva drojdiilor şi fungilor, cat şi pentru creşterea stabilitaţii unor produse, in cantitaţile prevazute de reţete. Se foloseşte, de asemeni şi pentru prepararea laptelui acidifiat şi pentru inhibarea dezvoltarii bacteriilor precum E.Coli, Salmonella, Campylobacter şi Listeria pe carcasele de vita, porc sau pasare in timpul sacrificarii.

Alimentele conţinand acid lactic nu trebuie date copiilor mici, deoarece aceştia nu sunt capabili sa-l metabolizeze. Doza zilnica admisa nu este limitata şi nu produce efecte secundare. 

·      Azorubina (E122), prezenta in 25 de produse, este un aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici. Confera culoarea roşie, este foarte solubil in apa şi este admis a se folosi in orice tip de aliment (bauturi alcoolice şi nealcoolice, produse din carne, lapte, oua, legume, fructe, cereale, dulciuri etc.), cu excepţia celor pentru sugari şi copii mici.

Doza zilnica admisa pentru consumul uman de azorubina este de pana la 4 mg/kg corp, doza foarte mica, ce poate fi foarte uşor de depaşit.

Cantitatea ce poate fi utilizata este de 100 – 500 mg/kg de produs sau 100 – 200 mg/l, indiferent de produs. Aceasta din cauza potenţialului toxic recunoscut. in unele produse se pot folosi combinaţii de coloranţi, fapt ce ingreuneaza un eventual calcul al dozei

Fiind un colorant azoic, poate produce alergii şi intoleranţa la persoanele sensibile la salicilaţi. Ca eliberator de histamina, poate intensifica simptomele caracteristice astmului.

in combinaţie cu benzoaţii (E 210-215) favorizeaza hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD).

·      Albastru briliant FCF (E133), prezent in 22 de produse, este un aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici obţinut din gudron de huila. Confera culoarea albastra şi este admis a se folosi singur sau in combinaţie cu alţi coloranţi, intr-o gama diversa de produse, cum sunt: bauturile alcoolice şi nealcoolice, produse conservate din fructe şi legume, deserturi pe baza de grasimi, fructe sau lapte, prajituri, biscuiţi, napolitane, snacksuri, produse de cofetarie, preparate şi conserve din peşte, branza topita, sosuri, condimente, muştar, suplimente alimentare şi preparate dietetice etc.

Doza zilnica admisa pentru consumul uman este de pana la 12,5 mg/kg corp. Unele persoane acuza reacţii alergice. E133 nu este recomandat copiilor hiperactivi si nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.

·      Tartrazina (E102), prezenta in 17 produse, este un aditiv  alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici. Confera culoarea galben şi este admis a se folosi in orice tip de aliment (bauturi alcoolice şi nealcoolice, produse din carne, lapte, oua, legume, fructe, cereale, dulciuri etc.), cu excepţia celor pentru sugari şi copii mici. Se poate folosi singur sau in combinaţie cu alţi coloranţi, in cantitaţile limitate.

Doza zilnica admisa pentru consumul uman de tartrazina este de pana la 7,5mg/kg corp, doza ce poate fi uşor depaşita prin consum cumulat.

Cantitaţile utilizate pot fi de la 50 mg/kg in unele produse dietetice, pana la 500 mg/kg in unele sosuri şi condimente, surimi sau substituenţi de somon.

Unele studii afirma ca nu se cunosc efecte secundare pentru tartrazina pura, excepţie facand persoanele care prezinta intoleranţa la salicilaţi (aspirina, fructe de padure, fructe). in cazul acestor persoane tartrazina induce simptome de intoleranţa.

Astmaticii pot prezenta simptome in urma consumului de tartrazina, deoarece este cunoscuta ca agent care elibereaza histamina. Unele studii atribuie tartrazinei un puternic efect cancerigen, in special la nivelul glandei tiroide.

in combinaţie cu benzoaţii (E210-215), tartrazina este implicata intr-un procent mare de cazuri de sindrom de hiperactivitate (ADHD) la copii.

·     Acid citric (E330), prezent in 16 produse, este un aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat şi ca aromatizant. Potenţeaza efectul antioxidanţilor şi gelificanţilor şi contribuie la formarea emulsiilor. in mod natural, acidul citric se gaseşte in fiecare celula vie. Pentru uz industrial se obţine prin fermentarea melasei sau zaharului in prezenţa mucegaiului Aspergillus niger.

Se utilizeaza in cantitaţile prevazute de reţete in produse pe baza de fructe, legume, lapte, in uleiuri şi grasimi neemulsionate şi emulsionate, produse de panificaţie, patiserie, cofetarie etc., cat şi in produse destinate sugarilor şi copiilor mici sanatoşi. Doza zilnica admisa nu este limitata si nu produce reactii secundare.

Aritmiile cardiace pot ridica probleme serioase pentru sanatate

Saptamana 3–9 iunie 2019 este dedicata unei serii intregi de evenimente pentru constientizarea importantei detectarii ritmului cardiac. Saptamana mondiala a ritmului cardiac a fost pentru prima data marcata in 2004, cu scopul unei mai bune informari a publicului larg cu privire la tulburarile de ritm cardiac si la necesitatea depistarii precoce a acestora.

O tulburare a ritmului cardiac (aritmie) poate aparea atunci cand inima bate prea des, prea rar sau neregulat. Cele mai multe aritmii cardiace nu constituie o problema, dar unele pot pune probleme serioase pentru sanatate sau pot fi amenintatoare de viata.

Cele mai frecvente tipuri de aritmii cardiace sunt:

  • fibrilatia atriala – cea mai frecventa aritmie cardiaca, in care inima bate neregulat si mai repede decat in mod normal;
  • tahicardia supraventriculara – cu episoade de ritm cardiac crescut in repaus;
  • bradicardie – cand inima bate mai rar decat in mod normal;
  • blocuri cardiace – in care ritmul cardiac este mai redus decat in mod normal (sau cu anumite caracteristici patologice) si care poate cauza colaps;
  • fibrilatia ventriculara – cand ritmul cardiac este rapid si dezorganizat, avand drept consecinta pierderea rapida a starii de constienta si, in absenta interventiei, moartea subita.

Aritmiile cardiace pot aparea la orice varsta, dar fibrilatia atriala este mai frecventa la varstnici. Riscul de fibrilatie atriala este crescut de consumul excesiv de alcool si de cresterea in greutate.

Fibrilatia atriala este o cauza importanta de accident vascular cerebral, crescand de cinci ori riscul pentru AVC ischemic.

Aritmiile pot fi declansate de boli virale acute, consum de alcool sau tutun, schimbari posturale, exercitii fizice, consumul de bauturi care contin cafeina (cafea, bauturi energizante), anumite medicamente si unele droguri.

Diagnosticul aritmiilor cardiace este realizat de medic, pe baza investigatiilor electrocardiografice. in ultimii ani, au aparut mai multe dispozitive mobile care pot facilita diagnosticul, prin inregistrari ale ritmului cardiac – ceasuri inteligente, dispozitive pentru realizare de electrocardiograme simple cu telefonul mobil sau cu ceasul inteligent etc.

Un ingredient folosit in mai multe suplimente alimentare ar putea provoca avorturi sau afecta dezvoltarea fetala – studiu

Un ingredient folosit in mai multe suplimente alimentare ar putea provoca avorturi sau afecta dezvoltarea fetala. Este avertismentul transmis de US Food and Drug Administration (FDA), organismul ce reglementeaza vanzarea medicamentelor si suplimentelor in Statele Unite.

Vinpocetina, un compus de sinteza vandut ca atare sau combinat cu alte ingrediente, este prezentat, de obicei, ca ajutand la cresterea capacitatii de invatare, a nivelului de energie si chiar la scaderea in greutate. in unele tari, substanta este folosita in afectiuni neurologice, oftalmologice si ORL.

in prospectele suplimentelor alimentare, vinpocetina este prezentata uneori drept „extract de Vinca minor” (saschiu – n.red.), desi nu este un ingredient natural.

 

Efectele vinpocetinei asupra gravidei si fatului

 

Vinpocetina a dus la o scadere a greutatii fatului si a crescut riscul unui avort, au aratat teste pe animale.

Mai mult decat atat, nivelurile de vinpocetina masurate in sangele animalelor folosite in experimente sunt similare cu cele masurate in sangele persoanelor dupa o singura doza de vinpocetina.

Analizele au aratat ca, intr-un numar mare de produse, concentratia reala de vinpocetina este diferita de cea trecuta pe eticheta. Aceasta poate duce la doze mai mari decat este recomandat, atrag atentia autoritatile americane, citate de CNN.

Concluziile apar intr-un raport al Programului National de Toxicologie din Statele Unite.

„Aceste concluzii sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat produsele care conţin vinpocetina sunt disponibile pe scara larga şi se adreseaza şi femeilor aflate la varsta la care pot avea copii. Din acest motiv le sfatuim pe femeile insarcinate şi pe cele aflate la varsta la care pot ramane insarcinate sa nu ia vinpocetina”, conform comunicatului dat publicitaţii de FDA.

in paralel, autoritatile le cer producatorilor sa reevalueze etichetele produselor cu vinpocetina, pentru a se asigura “ca includ avertismente privind folosirea de catre femeile insarcinate sau de catre femeile care ar putea ramane insarcinate”.

 

Suplimentele alimentare in Statele Unite

 

Mai mult de jumatate dintre amercani iau regulat cel putin un supliment alimentar, potrivit FDA.

La inceputul acestui an, autoritatile au anuntat ca vor inaspri reglementarile pentru suplimentele alimentare, inclusiv prin introducerea unui instrument nou – Lista consultativa privind ingredientele suplimentelor alimentare. Aceasta va permite alertarea mai rapida a populatiei privind eventuale ingrediente ilegale.

FDA le recomanda americanilor sa consulte aceasta lista inainte de a cumpara orice supliment alimentar.

Copiii sunt plimbati ore intregi intre spitalele din Bucuresti, din cauza unei muscaturi de capusa, se plange Pintea

Copiii sunt plimbati ore intregi intre spitalele din Bucuresti, din cauza unei muscaturi de capusa. Este situatia semnalata de ministrul Sanatatii, Sorina Pintea. Ministerul distribuie, incepand de astazi, spitalelor de urgenta pentru copii un protocol pentru proflilaxia muscaturii de capusa.

Documentul a fost elaborat de Institutul National de boli infectioase Matei Bals.

 

Vizita inopinata la Spitalul Clinic de Urgente “Grigore Alexandrescu”

 

Sorina Pintea a precizat ca luni seara a facut o vizita inopinata in Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Clinic de Urgente copii Grigore Alexandrescu.

“Garda era bine organizata, protocoale si circuitele respectate, dar in discutiile pe care le-am avut cu parintii copiilor prezenti in unitate am constat ca pentru un fapt banal, o muscatura de capusa, micii pacienti sunt plimbati intre spitale pentru asigurarea tratamentului”, a subliniat ministrul.

 

Cum recunoastem capusele

 

Exista mai multe sanse ca o persoana sa fie muscat de capusa in zonele cu iarba, tufisuri si padure, caci aceste insecte prefera solul umbrit si umed. 

Acestea au corpul oval, plat, de dimensiunea unei seminte de susan, insa, dupa ce se hranesc cu sange, pot ajunge de dimensiunea unei boabe de cafea.

Potrivit estimarilor, 17% dintre capuse sunt infectate cu bacteria Borrelia care provoaca boala Lyme – cunoscuta si sub numele de “boala cu 1.000 de feţe” din cauza varietatii simptomelor pe care le dezvolta.

 Doar capusele care sunt atasate de piele si se hranesc cu sange timp de 36-48 ore pot transmite bacteria Borrelia, care intra prin piele si ajunge in sange.

Potrivit unor studii, 36% dintre capuse prefera grupa de sange A si 15% grupa B.

in Romania exista zone cu o incidenta mai mare a bolii, in special in partea de nord a tarii, in judetele Sibiu, Harghita, Satu Mare, Salaj, Alba, Botosani si Brasov.

 

Semnele infectiei

 

Primul semn al infectiei este eritemul migrator. Acesta apare in 60-80% dintre cazuri si de aceea absenta lui nu inseamna intotdeauna absenta infectiei.

Eritemul migrator se poate instala oricand intre 3 si 30 zile de la momentul muscaturii, prezentandu-se ca o eruptie cutanata rosiatica si nedureroasa, cel mult insotita de prurit sau de senzatia de arsura.

Pe masura ce timpul trece, edemul se extinde circular, devenind un halou rosu cu o decolorare centrala – de aici si aspectul de ”semn de tras la ţinta” sau de ”ochi de bou”.

De multe ori simptomele pot fi inselatoare, semnele infectiei fiind asemanatoare cu cele ale gripei: febra, astenie, oboseala, dureri de cap, dureri articulare, dureri musculare, limfadenopatii.

Cel de-al doilea stadiu al bolii este denumit infectia diseminata si apare numai daca pacientul nu primeste tratamentul corespunzator, insemnand ca bacteria s-a raspandit in organism prin intermediul sistemului sangvin si limfatic.

Simptomele acestei etape sunt variate si nu neaparat specifice pentru boala Lyme, motiv care poate intarzia punerea diagnosticului.

Afectarea sistemului nervos poate include simptome precum meningita, paralizia nervului facial si a altor nervi cranieni, encefalomielita sau sensibilitatea la lumina.

La nivel cutanat apar multe leziuni asemanatoare  cu eritemul migrator. La nivel cardiac apar tulburari de ritm, palpitatii sau miocardite, iar la nivel articular se pot intalni tumefieri ale articulatiilor.

Ultimul stadiu al bolii, faza cronica, apare dupa mai multi ani de la infectare, avand consecinte severe: dermatita cronica atrofianta, reumatism cronic (artrita Lyme) sau tulburari cronice ale sistemului nervos.

Comisia Europeana: Nivelul sanatatii romanilor este in continuare sub media UE

Persoanele care locuiesc in zonele rurale si grupurile vulnerabile din Romania au acces limitat la serviciile de asistenta medicala. Aceasta are un impact negativ asupra sanatatii populatiei, care ramane sub media UE, in ciuda imbunatatirilor recente. Este mesajul transmis de Comisia Europeana Romaniei.

“Integrarea limitata a serviciilor de ocupare a fortei de munca, de educatie, de sanatate si a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabila a diferitelor grupuri defavorizate”, insista Bruxelles-ul.

Executivul UE a criticat autoritatile de la Bucuresti si pentru ca intarzie imbunatatirile atat de necesare ale asistentei medicale comunitare.

 

Raportul Comisiei Europene

 

Comisia Europeana a analizat situatia sistemului de sanatate din Romania in cadrul unui raport mai amplu dedicat in vederea promovarii cresterii economice durabile si favorabile incluziunii. Printre problemele identificate se numara finantarea redusa, utilizarea ineficienta a resurselor publice si lipsa reformelor. Toate acestea limiteaza eficacitatea sistemului de sanatate.

“Emigrarea continua a fortei de munca a condus la un deficit considerabil de medici si de asistente medicale”, atrage atentia Executivul de la Bruxelles.

Expertii europeni se declara ingrijorati si de infrastructura sistemului de sanatate, dar si de prevalenta platilor.

Comisia critica si faptul ca se intarzie imbunatatirile necesare pentru asistenta medicala comunitara. “Proiectul pilot de creare a unor centre de asistenta medicala comunitara a inceput cu intarziere, ceea ce are un impact asupra introducerii serviciilor de ingrijire integrate”, se arata in document.

O alta problema identificata de Uniunea Europeana in sistemul de sanatate din Romania este ca sectorul ingrijirii de lunga durata nu este pregatit sa faca fata imbatranirii rapide a populatiei. „Exista foarte putine servicii de ingrijire la domiciliu si in centre de zi, iar acestea sunt concentrate in special in zonele cu venituri mai mari. Nivelul de acoperire si cheltuielile publice cu ingrijirea de lunga durata sunt printre cele mai scazute din UE, iar accesul la ingrijire de lunga durata, reabilitare si ingrijire paliativa este scazut”, subliniaza Comisia.

 

Recomandarile Comisiei Europene

 

in aceste conditii, Bruxelles-ul recoamanda ca, in perioada 2019-2020, Romania sa intreprinda actiuni astfel incat sa imbunatateasca accesul la asistenta medicala si eficienta sectorului sanatatii din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

De altfel, toate statele membre ar trebui sa isi continue eforturile pentru reformele din sistemul de sanatate. in aces sens sunt necesare investitii suplimentare.

in afara de Romania, alte 14 tari au primit recomandari specifice privind sanatatea, printre care Austria, Grecia, Polonia, Cipru sau Finlanda.

Pintea: Actualizam lista compensatelor, dar medicamente ieftine risca sa dispara

Romania are nevoie de medicamente compensate noi, dar cand este introdusa o molecula noua pe lista, medicamentele ieftine risca sa dispara. Iar deocamdata nu ne permitem acest lucru. Este avertismentul transmis de ministrul Sanatatii, Sorina Pintea, la o dezbatere privind preventia in sanatate.

“in momentul in care introduci o molecula noua sau decizi sa compensezi ceva, taxa de clawback creste, medicamentele ieftine au tendinta sa dispara de pe piata. Pe de alta parte avem nevoie de medicamente inovative”, a subliniat ea.

Ministrul a admis ca lista cu medicamente compensate nu a mai fost actualizata de mult timp.

„Nu am o cifra exacta si nu am o data exacta de cati ani nu s-a mai facut curatenie in lista compensatelor. Deci introducem noi, dar cele vechi sunt de la Ginko Biloba incoace, ca sa ma exprim corect (…).Reactualizam lista compensatelor. Introducem noi molecule. Dar avem nevoie si de un pic de curatenie si de un pic de predictibilitate”, a subliniat ea.

Potrivit oficialului, propunerile pentru eliminarea medicamentelor depasite ar trebui sa vina de la comisiile de specialitate.

Agentia Nationala de Transplant: 108 transplanturi au fost facute de la inceputul acestui an; numarul donatorilor a crescut

Numarul donatorilor de organe a inregistrat o crestere anul acesta, in comparatie cu anul trecut, au anuntat reprezentantii Agentiei Nationale de Transplant (ANT).

De altfel, 108 transplanturi au fost facute de la inceputul acestui an. Astfel, in primele luni din 2019 s-au facut 21 de transplanturi de ficat de la donatori decedati si patru interventii de la donatori in viata, 53 de pacienti au beneficiat de transplant de rinichi si au fost facute 26 de transplanturi renale de la pacienti in viata.

De asemenea, s-au realizat doua transplanturi de cord si doua de plaman si au fost exportate doua grefe cardiace si cinci grefe pulmonare catre Eurotransplant, arata datele facute publice ANT.

Daca in primele luni ale anului au fost doar cativa donatori, din luna martie numarul acestora a ajuns la 27.

“in 2019, dintr-un numar de 76 de declarari de moarte cerebrala avem 31 de donatori reali, si, daca in ianuarie-februarie am avut doar patru donatori, iata ca din martie avem deja un numar de 27 de donatori. O crestere spectaculoasa in contextul in care am inregistrat un regres in anii anteriori”, a declarat dr. Tiberius-Marius Bradatan, secretar de stat in Ministerul Sanatatii.

La randul sau, directorul executiv al Agentiei Nationale de Transplant, dr. Radu Zamfir, a venit cu cifre incurajatoare. “Au fost identificate 76 declarari de moarte cerebrala, in 17 cazuri familia a refuzat donarea, in celelalte 26 de cazuri, alte cauze medicale nu au permis prelevarea. Exista un drum lung de la momentul declararii mortii cerebrale pana la momentul finalizarii prelevarii multiorgan”, a precizat dr. Radu Zamfir.

Numarul scazut de donatori (3,5 la un milion de locuitori) si numarul scazut de spitale care identifica donatorii si se ocupa de prelevarea de organe (din 40 de spitale acreditate, doar cinci sunt active in programul de transplant) au fost de altfel cele mai acute probleme dezbatute in cadrul conferintei organizate cu ocazia Zilei Nationale a Transplantului. De altfel, seful seful Centrului de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic Fundeni, acad. prof. dr. Irinel Popescu, a cerut Ministerului Sanatatii ca celor cinci spitale inclus in Programul National de Transplant sa li se alature intr-o prima etapa inca cinci unitati sanitare.

Patru zile de Congres, patru zile destiinta la Sibiu

Patru zile de congres, trei sali, aproximativ 1.000 de participanti, peste 80 de speakeri. Astfel poate fi descris pe scurt cel de-al 45-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, desfasurat la Sibiu. Peste 60 de ore de sesiuni, simpozioane si conferinte au fost organizate in trei sali, in paralel – o concentratie informationala salutata de participanti. Congresul a inclus sesiuni organizate special pentru lucrari originale, desfasurate sub conceptul “Make science together for PRESENT and FUTURE”. Sesiunile in premiera au fost, de asemenea, de mare interes. Un exemplu este „112 – diabetologie de urgenta“.

Bacteriile din intestin joaca un rol important in absorbtia medicamentelor

Tot mai multe cercetari recente arata ca bacteriile joaca roluri importante in functionarea organismului uman. intre acestea, bacteriile din intestin, care compun microbiota intestinala, intervin in digestia si absorbtia intestinala a principiilor alimentare, dar mediaza si rolul foarte important pe care mucoasa intestinala il joaca in asigurarea imunitatii. Totodata, prin substantele secretate de bacteriile din intestin poate fi influentata functionarea celor mai multe aparate si sisteme ale organismului uman.

Un studiu publicat in revista Nature arata ca bacteriile intestinale pot interactiona cu foarte multe din medicamentele administrate pe cale orala, ceea ce duce la modificarea felului in care pacientii raspund la tratamente. Premisa de la care au plecat cercetatorii de la Universitatea Yale a fost ca raspunsul individual la tratamentele medicamentoase administrate oral variaza foarte mult.

Microbiota intestinala – adica totalitatea bacteriilor din intestinul uman – are, in ansamblu, de 150 de ori mai multe gene decat genomul uman. Enzimele produse de bacteriile intestinale sunt foarte numeroase si pot interveni in metabolizarea medicamentelor administrate oral. Astfel, pot activa sau inactiva anumite substante si, mai mult, pot transforma unele medicamente in compusi toxici pentru organismul uman.

Studiul realizat de cercetatorii de la Yale a vizat efectele pe care le pot avea 76 de tulpini bacteriene intalnite frecvent in intestinul uman asupra a 271 de medicamente administrate oral. Rezultatele au aratat ca nu mai putin de doua treimi dintre medicamentele cercetate (176 din 271) sunt afectate de bacteriile intestinale prin scaderea cu cel putin 20% a absorbtiei intestinale. in plus, fiecare din tulpinile bacteriene studiate era implicata in metabolizarea unui numar de medicamente diferite, de la 11 pana la 95 (!).

Autorii au dezvoltat apoi o abordare prin care sa identifice enzimele microbiene cu efect in metabolizarea medicamentelor si astfel au reusit sa valideze 30 de enzime care actioneaza, in total, pe 20 de medicamente, din care rezulta 59 de metaboliti. Astfel de enzime joaca un rol indiscutabil in determinarea expunerii intestinale si sistemice la medicamente si la metabolitii acestora.

Se spera ca, prin descrierea mecanismelor care actioneaza asupra absorbtiei intestinale a medicamentelor, sa poata fi gandite interventii terapeutice de modificare a microbiotei intestinale, care sa favorizeze absorbtia medicamentelor si transformarea acestora in principii active la nivelul mucoasei intestinale. Totodata, rezultatele publicate in Nature ar putea avea aplicabilitate in numeroase patologii in care apare interactiunea medicamentelor administrate oral cu enzimele produse de bacteriile din intestin.

Presedintele CNAS: Numarul cazurilor de cancer ar putea fi diminuate cu 50% printr-un stil de viata sanatos

Cazurile de cancer ar putea fi mult diminuate in tara noastra printr-un stil de viata sanatos ca masura de preventie, dar si prin depistarea precoce a bolilor de acest tip. Este concluzia care reiese in urma Simpozionului privind Controlul Cancerului organizat de Ministerul Sanatatii.

„Numarul cazurilor oncologice din Romania ar putea fi diminuat cu pana la 50% prin evitarea factorilor de risc, printr-un stil de viata sanatos, dar pentru o asemenea schimbare de mentalitate colectiva este necesar efortul conjugat al mai multor institutii publice si organizatii, atat locale, cat si nationale si internationale”, a declarat presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Razvan Vulcanescu, in cadrul simpozionului pentru combaterea si controlul cancerelor.

Lucrarile dezbaterii s-au concentrat pe inregistrarea, monitorizarea, preventia primara si screening care sunt cuprinse in Planul National de Control al Cancerului. Solutiile care ar putea ajuta la eficientizarea programului includ analizarea bazelor de date informatice din institutiile publice. in acest mod pot fi stabilite politicile de sanatate in domeniul oncologic, evaluarea tehnologiilor medicale si cum ar putea fi folosite eficient fondurile disponibile.

Presedintele CNAS a atentionat ca fondurile alocate in aceste programe vor fi mereu insuficiente daca nu se ia in considerare  preventia si depistarea precoce a cazurilor de cancer.

„Avand in vedere ritmul de crestere a incidentei afectiunilor oncologice si ponderea mare a cazurilor depistate in stadii avansate de boala, este evident ca oricat am mari fondurile alocate, acestea vor fi mereu insuficiente. Solutia nu este doar sa investim cat mai multi bani si sa asiguram cele mai noi si mai performante tratamente. Trebuie sa trecem de la medicina omului bolnav la medicina omului sanatos, sa convingem populatia sa investeasca in preventie si in depistarea precoce a bolilor oncologice” – a mai declarat presedintele CNAS, Razvan Vulcanescu.

in anul 2018, 130.000 de oameni au beneficiat de Programul Naţional de Oncologie, iar fondurile totale utilizate au fost de aproximativ 1,8 miliarde lei – adica peste o treime din fondurile totale alocate de CNAS celor 14 programe nationale curative pe care le deruleaza.