Copiii sunt plimbati ore intregi intre spitalele din Bucuresti, din cauza unei muscaturi de capusa, se plange Pintea

Copiii sunt plimbati ore intregi intre spitalele din Bucuresti, din cauza unei muscaturi de capusa. Este situatia semnalata de ministrul Sanatatii, Sorina Pintea. Ministerul distribuie, incepand de astazi, spitalelor de urgenta pentru copii un protocol pentru proflilaxia muscaturii de capusa.

Documentul a fost elaborat de Institutul National de boli infectioase Matei Bals.

Vizita inopinata la Spitalul Clinic de Urgente “Grigore Alexandrescu”

Sorina Pintea a precizat ca luni seara a facut o vizita inopinata in Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Clinic de Urgente copii Grigore Alexandrescu.

“Garda era bine organizata, protocoale si circuitele respectate, dar in discutiile pe care le-am avut cu parintii copiilor prezenti in unitate am constat ca pentru un fapt banal, o muscatura de capusa, micii pacienti sunt plimbati intre spitale pentru asigurarea tratamentului”, a subliniat ministrul.

Cum recunoastem capusele

Exista mai multe sanse ca o persoana sa fie muscat de capusa in zonele cu iarba, tufisuri si padure, caci aceste insecte prefera solul umbrit si umed. 

Acestea au corpul oval, plat, de dimensiunea unei seminte de susan, insa, dupa ce se hranesc cu sange, pot ajunge de dimensiunea unei boabe de cafea.

Potrivit estimarilor, 17% dintre capuse sunt infectate cu bacteria Borrelia care provoaca boala Lyme – cunoscuta si sub numele de “boala cu 1.000 de feţe” din cauza varietatii simptomelor pe care le dezvolta.

 Doar capusele care sunt atasate de piele si se hranesc cu sange timp de 36-48 ore pot transmite bacteria Borrelia, care intra prin piele si ajunge in sange.

Potrivit unor studii, 36% dintre capuse prefera grupa de sange A si 15% grupa B.

in Romania exista zone cu o incidenta mai mare a bolii, in special in partea de nord a tarii, in judetele Sibiu, Harghita, Satu Mare, Salaj, Alba, Botosani si Brasov.

Semnele infectiei

Primul semn al infectiei este eritemul migrator. Acesta apare in 60-80% dintre cazuri si de aceea absenta lui nu inseamna intotdeauna absenta infectiei.

Eritemul migrator se poate instala oricand intre 3 si 30 zile de la momentul muscaturii, prezentandu-se ca o eruptie cutanata rosiatica si nedureroasa, cel mult insotita de prurit sau de senzatia de arsura.

Pe masura ce timpul trece, edemul se extinde circular, devenind un halou rosu cu o decolorare centrala – de aici si aspectul de ”semn de tras la ţinta” sau de ”ochi de bou”.

De multe ori simptomele pot fi inselatoare, semnele infectiei fiind asemanatoare cu cele ale gripei: febra, astenie, oboseala, dureri de cap, dureri articulare, dureri musculare, limfadenopatii.

Cel de-al doilea stadiu al bolii este denumit infectia diseminata si apare numai daca pacientul nu primeste tratamentul corespunzator, insemnand ca bacteria s-a raspandit in organism prin intermediul sistemului sangvin si limfatic.

Simptomele acestei etape sunt variate si nu neaparat specifice pentru boala Lyme, motiv care poate intarzia punerea diagnosticului.

Afectarea sistemului nervos poate include simptome precum meningita, paralizia nervului facial si a altor nervi cranieni, encefalomielita sau sensibilitatea la lumina.

La nivel cutanat apar multe leziuni asemanatoare  cu eritemul migrator. La nivel cardiac apar tulburari de ritm, palpitatii sau miocardite, iar la nivel articular se pot intalni tumefieri ale articulatiilor.

Ultimul stadiu al bolii, faza cronica, apare dupa mai multi ani de la infectare, avand consecinte severe: dermatita cronica atrofianta, reumatism cronic (artrita Lyme) sau tulburari cronice ale sistemului nervos.