MApN: Un nou transport de materiale medicale a ajuns astăzi în România

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Unităţii Multinaţionale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria desfăşurarea unei misiuni aeriene de urgenţă pentru transportul a încă aproximativ 45 de tone de echipament medical de la Seul la Bucureşti.

Aeronava cu materiale medicale a aterizat în Otopeni sâmbătă.

Echipamentele, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecţie, au fost achiziţionate de statul român prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în ţara noastră, arată un comunicat al MApN citat de Agerpres.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naţionale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor alocate ca stat membru al Unităţii Multinaţionale de Transport Strategic pentru misiuni de urgenţă în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.

Echipamentele de protecţie vor fi distribuite, în funcţie de nevoi, personalului medical din Ministerul Sănătăţii şi echipajelor operative ale Ministerului Afacerilor Interne, cu mijloace de transport din dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi cu sprijinul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Coordonarea celor două zboruri s-a realizat, din partea României, de Centrul Naţional Militar de Comandă al MApN.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înţelegere pentru constituirea Unităţii Multinaţionale de Transport Strategic, alături alte nouă ţări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA şi Ungaria, şi două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda şi Suedia.

Analiză: Pandemia ar fi putut provoca 40 de milioane de decese dacă nu ar fi fost controlată

Pandemia de COVID-19 ar fi cauzat cel mai probabil aproximativ 40 de milioane de decese în acest an în absenţa oricăror măsuri preventive, potrivit unui articol publicat pe site-ul Imperial College London.

Aceasta este una dintre concluziile expuse într-o analiză a cercetătorilor de la Imperial College London, care au estimat scala potenţială a pandemiei de coronavirus la nivel global, subliniind faptul că un eşec al eforturilor depuse pentru a limita impactul acestei epidemii ar putea să conducă la un număr uriaş de pierderi de vieţi omeneşti.

Acest raport este cel de-al 12-lea care urmează să fie publicat de The WHO Collaborating Centre for Infectious Disease Modelling, în colaborare cu MRC Centre for Global Infectious Disease Analysis (GIDA) şi Abdul Latif Jameel Institute for Disease and Emergency Analytics (J-IDEA).

Cercetătorii au inclus în analiza lor mai multe scenarii, inclusiv acela prin care doreau să afle ce s-ar fi întâmplat dacă omenirea nu ar fi reacţionat deloc la COVID-19 („scenariul neatenuat”). Au inclus şi alte două scenarii care ţin cont de distanţarea socială, ce au ca rezultat o epidemie cu o singură perioadă de vârf („scenarii atenuate”), şi mai multe scenarii ce vizează suprimarea răspândirii bolii şi care ar avea cel mai mare impact total prin prisma reducerii numărului de infecţii şi al deceselor.

Conform scenariului neatenuat, dacă virusul nu ar fi fost controlat, el ar fi putut infecta 7 miliarde de oameni şi să provoace aproximativ 40 de milioane de decese în acest an. Distanţarea socială adoptată pentru a reduce rata contactelor sociale cu 40%, însoţită de o scădere cu 60% a contactelor sociale în rândul populaţiei vârstnice (care prezintă cel mai mare risc de deces), ar putea să ducă la o scădere a acestui bilanţ nefast cu circa 50%. Însă, chiar şi cu aceste niveluri de scădere, sistemele de sănătate din toate ţările lumii ar fi foarte repede copleşite, a indicat modelul de analiză computerizată folosit de autorii cercetării.

Medicul Patrick Walker, unul dintre autorii raportului, a declarat: „Estimăm că omenirea se va confrunta cu o urgenţă fără precedent a sistemului de sănătate publică în săptămânile şi lunile următoare. Studiul nostru sugerează că toate ţările vor trebui să aleagă între a lua măsuri intensive şi costisitoare pentru a suprima transmiterea virusului sau să rişte ca sistemele lor de sănătate să fie copleşite foarte repede. Totuşi, rezultatele noastre au subliniat că o acţiune rapidă, hotărâtă şi colectivă, dacă va fi luată în prezent, va salva milioane de vieţi în următorul an”.

În cel mai recent raport al său, echipa de la Imperial College London arată că adoptarea rapidă a măsurilor cu eficienţă dovedită în domeniul sănătăţii publice – inclusiv testarea şi izolarea cazurilor şi o distanţare socială mai amplă pentru a preveni transmiterea mai departe a bolii – au o importanţă critică în cadrul eforturilor depuse cu scopul de a reduce impactul negativ al pandemiei.

Acelaşi model computerizat a arătat că implementarea timpurie a acestor măsuri poate avea un impact pozitiv foarte mare.

Dacă toate ţările ar adopta această strategie, în contextul raportării a 0,2 decese la o populaţie de 100.000 de oameni în fiecare săptămână, atunci 95% din totalul acestor decese ar putea fi prevenite, salvând astfel 38,7 milioane de vieţi omeneşti.

Dacă aceeaşi strategie este adoptată mai târziu (la 1,6 decese raportate la o populaţie de 100.000 de persoane într-o săptămână), atunci numărul de vieţi salvate ar scădea la 30,7 milioane.

Rezultatele cercetării demonstrează dificultăţile cu care se vor confrunta cel mai probabil ţările cu venituri mici şi mijlocii. În cele mai multe dintre scenariile analizate, pandemia de COVID-19 va copleşi sistemele naţionale de sănătate, deja supuse unei presiuni uriaşe, iar costurile sociale şi economice vor fi foarte mari.

Autorii cercetării au subliniat că rezultatele oferite de această modelare computerizată nu sunt previziuni pentru ceea ce urmează să se întâmple, ci aspecte care ilustrează importanţa problemelor şi a beneficiilor aduse de o acţiune rapidă, hotărâtă şi colectivă.

Aceeaşi echipă de cercetători lucrează în prezent la posibilitatea de a furniza rezultate individuale pentru fiecare ţară, făcând ca aceste date să devină disponibile, pentru a permite statelor lumii să le folosească în cadrul planurilor lor de luptă împotriva pandemiei.

Belgia și Franța prelungesc măsurile de izolare

Izolarea impusă în Belgia pentru a stopa răspândirea noului coronavirus a fost prelungită cu două săptămâni, până la 19 aprilie, a anunţat vineri şefa guvernului, Sophie Wilmes, după o nouă întâlnire a Consiliului de Securitate Naţională.

„Această decizie poate fi reînnoită cu încă două săptămâni, până la 3 mai”, a declarat lidera liberală francofon, într-o conferinţă de presă.

Limitarea deplasărilor la cele ”esenţiale”, impusă începând cu 18 martie, era iniţial în vigoare până la 5 aprilie. Această obligaţie este valabilă acum până în 19 aprilie, dată ce marchează sfârşitul celor două săptămâni de vacanţă şcolară de Paşte în Belgia.

În această ţară cu 11,4 milioane de locuitori, autorităţile medicale au înregistrat vineri 289 de decese din 7.284 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus.

Chiar dacă „unii indicatori arată o încetinire a creşterii exponenţiale” a epidemiei, „este prea devreme să spunem că aceasta este sub control”, a spus Sophie Wilmes.

Primul-ministru a confirmat că telemunca va fi regulă în ţară şi că orice deplasare „neesenţială” a fost interzisă, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Guvernul francez a decis să prelungească pentru două săptămâni, începând de marţi şi până la 15 aprilie, interdicţia de ieşire din casă pentru populaţie, a anunţat vineri premierul Edouard Philippe, precizând că şi această perioadă ar putea fi extinsă, relatează agenţiile internaţionale de presă.

„Cu acordul preşedintelui republicii (Emmanuel Macron – n.r.), anunţ astăzi înnoirea perioadei de interdicţie de ieşire din casă pentru încă două săptămâni începând de marţi, adică până la 15 aprilie”, în aceleaşi condiţii, a declarat el la finalul Consiliului de Miniştri.

„Evident, această perioadă ar putea fi prelungită dacă situaţia sanitară o va cere”, a adăugat Philippe.

„După aceste prime 10 zile de izolare, este clar că suntem abia la începutul valului epidemiologic. Acesta a scufundat estul Franţei, iar acum ajunge în regiunea Parisului şi în nordul Franţei”, a spus el.

Premierul francez a mai declarat că este prea devreme să spună dacă va fi necesară o interdicţie totală de ieşire din casă de şase săptămâni, aşa cum au sugerat consilieri ştiinţifici ai guvernului la începutul săptămânii.

Coronavirus: Aproape 1.000 de noi morţi în Italia, un record pentru o singură zi într-o ţară

Italia a anunţat vineri o creştere record de aproape 1.000 de morţi din cauza coronavirusului în 24 de ore, un bilanţ pe care nicio ţară din lume nu l-a atins până acum, conform datelor oficiale ale Protecţiei Civile.

Numărul total al deselor se ridică acum la 9.134, în creştere cu 969 faţă de bilanţul anunţat joi, ceea ce înseamnă că Italia a depăşit China şi este aproape la acelaşi nivel cu SUA la acest capitol.

Contagiunea a continuat totuşi să încetinească, înregistrându-se o creştere de 7,4% (plus 4.401 de noi contaminări) din total de cazuri pozitive (ajuns acum 86.498), cea mai scăzută rată de la începutul pandemiei în Italia în urmă cu peste o lună.

OMS: Până la 15% dintre persoanele sub 50 de ani bolnave de COVID-19 va face forme moderate sau severe

Până la 15% dintre persoanele sub 50 de ani care se îmbolnăvesc de COVID-19 vor face o formă moderată sau gravă, a declarat Michael J. Ryan, director executiv din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.

”Pentru majoritatea persoanelor tinere va fi o formă ușoară, dar pentru o proporție importantă, va fi gravă”, a spus el.

Potrivit lui, persoanele în vârstă și cei cu comorbidități sunt afectați mai mult. ”Dar în Coreea de Sud 20% dintre decese au fost la persoane sub 60 de ani, în Italia până la 15% dintre persoanele internate la ATI au sub 50 de ani, în Germania și în alte țări, până la 10%-15% dintre persoanele sub 50 de ani care fac boala vor face forme moderate sau severe. Deci este posibil să nu progreseze către stare critică, dar 10-15% dintre persoanele sub 50 de ani vor face o formă moderată sau gravă”, a afirmat el.

Reprezentantul OMS a mai atras atenția că, chiar și atunci când boala nu este gravă și nu pune în pericol viața – deci este caracterizată ca formă ușoară – starea de rău pe care o provoacă este mai accentuate decât la gripă, de exemplu.

Coronavirus în România: Bilanțul deceselor a ajuns la 26

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat încă un deces cauzat de infecția cu noul coronavirus.

Este vorba despre un bărbat în vârstă de 65 ani, din județul Timiș, cunoscut cu afecțiuni cardiovasculare.

În data de 10.03.2020 se internează la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, iar din data de 25.03.2020 se află intubat în secția de ATI. În data de 27.03.2020 a fost confirmat pozitiv la COVID-19. În aceeași dată a decedat, se arată în informarea citată.

Și în acest caz s-a declanșat ancheta epidemiologică pentru a fi instituite măsurile necesare.

Noile prevederi privind modul de acordare a concediilor medicale au intrat în vigoare

CNAS anunță într-un comunicat de presă că astăzi, 27 martie 2020, a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 502/417 pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1311/2017.

De asemenea, este în vigoare Ordinul MS nr. 414/2020 din 11 martie 2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, care conține reglementări referitoare la modul în care se eliberează avizele epidemiologice necesare pentru obținerea certificatelor de concedii medicale pentru cei aflați în carantină instituţionalizată (în spaţii special amenajate) sau în izolare la domiciliu.    

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti au obligaţia ca, la ieşirea din carantina instituţionalizată, să elibereze persoanelor ce s-au aflat în această situaţie un aviz epidemiologic de ieşire din carantină, care se poate transmite şi prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Persoanele izolate la domiciliu care au nevoie de concediu medical vor completa o declarație pe proprie răspundere, conform modelului atașat în Ordinul MS nr. 414/2020.

Aceste documente necesare pentru obținerea concediului medical pot fi transmise în format electronic către medicul de familie.

Atenționăm populația că nerespectarea măsurilor de carantină, respectiv de izolare la domiciliu, precum şi furnizarea de informaţii false autorităţilor se sancţionează conform legilor în vigoare.

De asemenea, adeverinţa privind dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii poate fi eliberată de către angajatori şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Certificatele de concediu medical acordate pentru risc maternal, în perioada stării de urgenţă, se eliberează şi se plătesc fără avizul medicului de medicina muncii.

Certificatele de concediu medical eliberate în perioada stării de urgenţă de către alți medici decât cei de familie se depun direct la plătitorii de indemnizaţii de asigurări, fără viza medicului de familie.

Certificatele de concediu medical, eliberate în perioada stării de urgenţă, se pot transmite şi prin mijloace electronice  de transmitere la distanţă, astfel:

  • de către medicii curanţi către persoanele asigurate;
  • de către persoanele asigurate către plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (angajatori, CAS-uri).

Formularele originale ale certificatelor de concediu medical, respectiv exemplarele 1 (alb) şi 2 (roz), se depun de către persoana asigurată la plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în termen de 60 de zile calendaristice de la data eliberării acestora.

Certificatele de concediu medical se pot acorda şi la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020, în următoarele situaţii:

  • în caz de sarcină şi lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate);
  • pentru perioada de internare în spital;
  • pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către medicul ortoped/chirurg;
  • situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile;
  • în caz de carantină;
  • pentru risc maternal;
  • pentru îngrijirea copilului bolnav;
  • pentru asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă, care au urmat un tratament în străinătate pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în ţară, precum şi pentru cei care îşi pierd capacitatea de muncă în timp ce se află în altă ţară în interes de serviciu sau în interes personal;
  • pentru asiguraţii cu afecţiuni cardiovasculare, SIDA/neoplazii/tuberculoză;
  • pentru alte situații decât cele menționate mai sus, ce necesită prelungirea concediului medical de către medicii de specialitate, alții decât cei de familie;
  • pentru consultațiile medicale la distanță acordate în perioada stării de urgență, potrivit prevederilor legale, în cazurile care necesită concediu medical.

Vă reamintim că, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor cu COVID 19, prin Ordonanța de Urgență nr. 30/2020 (care cuprinde măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului) a fost modificată OUG 158/2005 (act normativ ce conține reglementări privind modul de acordare a concediilor și indemnizațiior de asigurări sociale de sănătate), astfel:

  • persoanele asigurate au dreptul la concediu și indemnizație, inclusiv cele care nu au realizat stagiul de cotizare complet, de 6 luni;
  • certificatele de concediu medical acordate care cuprind a 91-a zi și cele care depășesc 183 de zile se eliberează și se decontează fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Aceste reglementări sunt valabile pe perioada stării de urgență instituită prin Decretul 195/2020 și au ca scop prevenirea îmbolnăvirilor.

Ordinul comun MS – CNAS apărut astăzi (în Monitorul Oficial nr. 253) mai cuprinde o serie de reglementări pe termen lung, printre care și eliberarea certificatelor pentru concedii medicale persoanelor neasigurate pe teritoriul României, dar care intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale sau a acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care atestă incapacitatea de muncă şi durata probabilă a acesteia. Certificatele constituie document justificativ pentru instituţiile competente ale statului de asigurare în vederea acordării prestaţiilor în conformitate cu legislaţia pe care acesta o aplică.

ANALIZĂ Un vaccin vechi de aproximativ 100 de ani și-ar putea dovedi utilitatea în lupta împotriva COVID-19

Un vaccin împotriva COVID-19 este departe, dar unele medicamente sau vaccinuri  deja existente ar putea oferi o protecție, atât de necesară mai ales pentru ”eroii în alb”, aflați în prima linie a luptei, scrie Annie Sparrow, medic pediatru și asistent universitar de sănătate publică la Icahn School of Medicine din New York într-o analiză publicată în revista Foreign Policy.

Mai multe studii, desfășurate în alte contexte, arată că BCG stimulează sistemul imun să răspundă mai bine la diferite tipuri de infecții, nu numai TB. Două studii pe adulți (unul pe pacienți cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani) au arătat că BCG reduce infecțiile respiratorii cu 70% – 80%.

Alte două studii au arătat că există un risc cu 15%-40% mai mic de infecții respiratorii la copiii vaccinați. Un altul a arătat că, atunci când este administrat nou-născuților din țări care se confruntă cu probleme grave în domeniul sănătății și atunci când este combinat cu o anumită schemă de imunizare, BCG reduce decesele din toate cauzele cu aproape o treime. Însă există studii care sugerează că efectul de protecție durează numai până la administrarea unui vaccin inactivat (de exemplu vaccinul gripal).

Ținând cont de aceste studii promițătoare, o analiză sistematică cerută de Organizația Mondială a Sănătății și publicat în 2016 a conchis că vaccinul BCG are efecte benefice extinse și a recomandat studii suplimentare.

Un astfel de studiu a început deja în Olanda. Un altul, mai amplu, pe 4.000 de angajați din sistemul medical, urmează să înceapă săptămâna viitoare în Australia. Altele sunt luate în considerare în Grecia, Marea Britanie, Germania, Danemarca și Statele Unite.

Această protecție nu ar fi perfectă – vaccinarea BCG nu este același lucru cu un vaccin țintit anti-COVID-19 – însă este probabil să reducă semnificativ gravitatea bolii și ratele de deces în rândul celor cărora li se administrează.

Chiar dacă vaccinurile BCG le-ar fi administrate numai angajaților din sănătate, am putea reduce substanțial riscurile cu care se confruntă aceștia și scădea riscul ca spitalele și sistemele de sănătate să se prăbușească.

Iar dacă se va dovedi eficient, ar putea fi administrat destul de rapid și altor grupe vulnerabile, de exemplu bătrânii.

Ar putea fi extrem de util în țări care au sisteme de sănătate slabe și care ar fi depășite de o propagare rapidă a COVID-19.

Mai mult, vaccinul este ieftin, sigur și, cel mai important, disponibil imediat pentru testare. Angajații din sănătate trebuie să fie o prioritate, dar, după ce producția vaccinului va fi crescută, ar putea fi disponibil pe scară mai largă.

Trebuie notat, însă, că vaccinul BCG nu se poate administra la persoane infectate cu Mycobacterium tuberculosis sau la persoane care au trecut prin tuberculoză. Pentru a putea fi administrat trebuie ca intradermoreacția la tuberculină sau quantiferon TB să fie negative.

 

Vaccin derivat din BCG, testat pentru reducerea severității simptomelor COVID-19

 

Între timp, oamenii de știință analizează și  dacă vaccinul VPM1002, derivate din BCG, este eficient și în cazul infecției cu SARS-COV-2, a anunțat într-un comunicat Institutul Max Planck din Germania, care a pus la punct noul vaccin.

Studiul pe scară largă va fi efectuat în mai multe spitale din Germania și va include persoane în vârstă și personal medical. Ambele categorii sunt la risc în cazul infectării cu SARS-COV-2. Astfel, VPM1002 ar putea oferi o soluție până când un vaccin țintit pentru noul coronavirus va fi disponibil.

Studii făcute anterior pe șoareci au arătat că vaccinul BCG poate apăra nu numai în cazul tuberculozei, ci și al altor infecții virale la nivelul tractului respirator. Astfel, șoarecii care sunt infectați cu virusuri gripale A au o concentrație mai mică de virus în sânge, dacă au fost vaccinați BCG. De asemenea, animalele au prezentat o afectare mai mică a plămânilor.

Potrivit altor studii, vaccinarea BCG a crescut și rezistența animalelor la alte virusuri (de exemplu virusul herpetic). Aparent, vaccinarea BCG activează, de asemenea, sistemul imun împotriva unei infecții virale. Astfel, vaccinul reduce riscul de progresie severă a bolii, scăzând rata de mortalitate.

Profilul de siguranță al VPM 1002 și eficiența sa sporită dau speranțe că noul vaccin ar putea reduce simptomele unei infecții cu SARS-COV-2 mai bine decât vaccinul BCG.

”Mai mult, VPM 1002 poate fi fabricat utilizând metode de ultimă generație, ceea ce ar putea face milioane de doze disponibile într-un timp foarte scurt”, a declarat Adar C. Poonawalla, director executiv al Serum Institute of India, citat în comunicat.

 

Protecția cadrelor medicale, o prioritate

 

În timpul epidemiei de SARS, din 2003, 20% dintre cei infectați în lume (1.701) au fost angajați din sistemul medical. Tindem să ne concentrăm pe vârstă ca factor de risc pentru COVID-19, dar cel mai mare risc ar putea fi profesia medicală, indiferent de vârstă, notează autorul articolului.

Consecințele se extind dincolo de persoanele infectate. Orice angajat din domeniul medical care se îmbolnăvește sau moare de COVID-19 reduce capacitatea sistemului medical de a avea grijă de noi toți. Cu toate acestea, sunt pași importanți pe care autoritățile din toată lumea ar putea să îi facă în față în prezent pentru a proteja mai bine angajații din sectorul sanitar și nu îi fac.

Ca pediatru specializat în Anestezie și Terapie Intensivă și specialist în sănătate publică, am lucrat în multe dintre cele mai grave focare de epidemie din lume, o parte dintre ele în zone de război. La fel ca în cazul multora dintre colegii mei din lume, aceasta nu este prima mea pandemie. Însă, pentru prima dată, sunt disperată.

De ce? Chiar și în cele mai bune circumstanțe, angajații din sistemul medical sunt în pericol. În orice Unitate de Primiri Urgențe este de la sine înțeles că trebuie să ne apropiem de pacienții noștri pentru a-i salva – de exemplu pentru resuscitare sau intubare. Când timpul este inamicul nostru, nu ne lăsăm pacientul să moară pentru că nu avem mască adecvată.  Ne asumăm riscul.

Iar acum nu suntem în cele mai bune circumstanțe.

Acum, angajații din sistemul medical sunt în pericol din mai multe motive. Personalul medical este expus la mai multe particule virale decât populația generală. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, sunt mai predispuși să fie infectați, iar pe de alta sunt mai predispuși să dezvolte forme mai grave – probabil acesta este motivul pentru care atât de mulți medici chinezi relativ tineri au murit.

Echipamentele de protecție nu ajung, iar valul de pacienți crește. Mai mult, combinația de stres și program prelungit face sistemul imun al angajaților din sănătate mai vulnerabil decât normal. Această combinație transformă multe spitale în focare de transmitere – ”pompe” de coronavirus.

 

De la începutul acestei pandemii, multe cadre medicale de primă linie au plătit prețul suprem

 

Medicii din Wuhan care au dat pentru prima dată alarma nu doar că au fost reduși la tăcere de autoritățile chineze, dar mai mulți dintre ei au murit din cauza virusului.

Agentul patogen nu face discriminări între specialiști. Printre primele decese s-a numărat Li Wenliang, un tânăr oftalmolog – o profesie care nu este considerată, în mod normal, la risc.

Colega sa, Mei Zhongming, care a murit în luna următoare, a fost de asemenea oftalmolog. Al treilea deces a fost al unui chirurg endocrinolog. Al patrulea un neurochirurg, director de spital.

În Marea Britanie, doi ORL-iști sunt în stare critică.

Nu avem cifre exacte despre numărul de angajați din sănătate infectați sau decedați la nivel mondial. China nu le-a dat niciodată publicității pe ale sale – așa cum nu a dat publicității un bilanț real al persoanelor care au murit de COVID-19 (cei care au murit înainte să fie testați nu au fost incluși în bilanț).

Timp de șase săptămâni, Beijingul a insistat că numai 13 medici au fost infectați, făcându-ne pe toți să considerăm că propagarea în spitale nu este o problemă și poate fi prevenită cu ușurință folosind măști și mănuși standard.

Brusc, pe 14 februarie, numărul anunțat a urcat fulminant la 1.716 – mai mult decât toți medicii infectați pe toată perioada epidemiei de SARS.

Pe 20 februarie, misiunea Organizației Mondiale a Sănătății din China a anunțat 2.055 de cazuri confirmare în laborator de COVID-19 în rândul angajaților din sectorul sanitar. Pe 3 martie, China a estimat numărul acestora la 3.200.

La polul opus, Italia a anunțat constant rate mari de infectare în rândul medicilor – circa 8,5% din totalul infecțiilor sau 20% din angajații din sistemul sanitar din Peninsulă.

În Spania, peste 4.000 de angajați din sistemul sanitar au fost infectați până marți.

Și vorbim de țări bine pregătite. În zone mai puțin dezvoltate ale lumii, sisteme de sănătate slabe și măsuri inadecvate de control al infecțiilor înseamnă că angajații sunt expuși la un risc exponențial mai mare.

Atunci când nu sunt medici care să intubeze, asistente medicale care să ofere îngrijiri rata de decese va urca vertiginos. Și nu numai din cauza COVID-19. Niciunul dintre factorii de deces obișnuiți – afecțiuni cardiace, cancer, accidente rutiere – nu va lua o pauză pe perioada pandemiei.

Cu toții știm că folosirea echipamentelor de protecție și respectarea protocoalelor de către personalul medical sunt aspecte esențiale. Însă, uneori, chiar și când angajații din sănătate sunt complet echipați, virusurile tot pot găsi o cale să îi infecteze.

Uneori, nici instituțiile nu își îndeplinesc datoria de a-și proteja angajații. Când două asistente medicale din Dallas au fost infectate cu Ebola, în 2014, CDC (autoritatea americană pentru controlul bolilor transmisibile – n.r.) a conchis că nu a fost respectat protocolul – însă asistentele au declarat că nu a fost stabilit niciun protocol.

Când o asistentă din California care îngrijea un pacient infectat cu noul coronavirus a dezvoltat simptome și a cerut să i se facă un test, CDC a refuzat spunând că, dacă a urmat protocolului, nu avea cum să se infecteze. CDC și-a schimbat ulterior protocoalele, dar nu i-a prezentat scuze asistentei.

Oricum ar fi, în prezent nu există în lume suficiente măști N95 (eficiente împotriva virusului), halate speciale, costume de protecție și viziere. Ținând cont de incertitudine, de risc, de teama care înconjoară această boală, este greu să ai încrederea necesară pentru a îngriji bine pacienții. Iar pentru cei care au copii și familii este și mai greu.

Din motive pragmatice și umanitare, apărarea angajaților din sistemul medical ar trebui să fie prioritatea în lupta împotriva noul coronavirus SARS-COV-2.

Mai multe paturi, mai multe spitale și lanțuri perfecte de distribuție ar fi redundante, dacă nu mai sunt cadre medicale disponibile sau dispuse să își asume riscuri considerabile în lupta împotriva bolii.

 

 

VIDEO Apelul medicilor de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara către populație

Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din Timișoara, unde au fost vindecați cei mai mulți pacienți cu COVID-19 din ţară, spune că suntem la începutul unui război destul de dificil, dar că este convins că „împreună vom reuşi să câştigăm acest război”. „Trebuie să fim solidari, să fim calmi, trebuie să fim responsabili şi să acţionăm aşa cum trebuie, să avem grijă atât de noi cât şi de pacienţii noştri pentru ca boala şi lucrurile să evolueze bine. Suntem lângă tine! Sunt convins, vă cunosc, că aceste lucruri vor funcţiona cum este mai bine, în interesul pacienţilor noştri”, a adăugat medicul Virgil Musta.

Şeful Secţiei Pneumologie 1 a spitalului, dr. Dorin Vancea, a prezentat un nou salon pregătit pentru pacienţii COVID-19.

„Credem că în cursul zilei de mâine vor intra primii pacienţi. Pe acest pat putem salva vieţile a mii de pacienţi #deacasă. Mesajul este că numai împreună putem face aceste lucruri. Doar împreună şi cu o activitate excepţională din partea cadrelor putem face faţă acestei provocări cu care nu am fost obişnuiţi până în acest moment. În perioada următoare vrem să nu ne vedem, dar pe viitor ne vedem în Piaţa Operei. Avem nevoie de voi! Să fim împreună!”, transmite dr. Dorin Vancea.

 

 

Noul coronavirus: 25 de decese în România

Al 25-lea deces provocat de noul coronavirus, SARS-COV-2, a fost înregistrat în România.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, este vorba despre un bărbat în vârstă de de 81 ani, din București, internat ieri prin Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Sf. Ioan.

Astăzi, el a fost transferat la Institutul Național de Boli Infecțioase  Matei Balș.

Nu ne-au fost furnizate date legate de comorbidități, scrie Grupul de Comunicare Strategică.