Patru județe și Bucureștiul, aproape 44% dintre cei infectați cu noul coronavirus

Un procent de 43,8% din totalul cazurilor de persoane infectate cu noul coronavirus s-au înregistrat în ultimele 14 zile în judeţele Suceava, Botoşani, Arad, Bihor şi Municipiul Bucureşti, potrivit unui raport al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

48,5% din totalul deceselor au fost înregistrate în Suceava, Hunedoara, Arad, Bucureşti, Galaţi.

Potrivit sursei citate, în trei judeţe se înregistrează o incidenţă aparentă mai mare de 50 de persoane infectate la 100.000 locuitori. Conform raportării, unul din 9 cazuri a fost înregistrat la personal medical.

73,5% din decese au fost la persoane peste 60 ani şi 64,4% din decese au fost la bărbaţi.

Aceeaşi raportare arată că 86,4% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate.

Tratamentul cu plasma al bolnavilor de coronavirus: Centrul de Transfuzie București a făcut primele recoltări

Ministerul Sănătății a anunțat că marți dimineață au avut loc primele trei recoltări de plasmă de la donatori vindecați de COVID-19,  în cadrul Centrului de Transfuzie Sanguină București.

Plasma va fi testată și după calificarea biologică va fi pusă la dispoziția spitalelor.

Ministerul Sănătății a anunțat că plasma de la donator vindecat COVID-19 (PPC-DV-COVID-19)  se va administra doar pacienților critici infectati confirmati cu COVID-19, cu vârsta de cel putin 18 ani, care îndeplinesc câteva criterii.

Un prim criteriu este acela de a se află într-o secție de ATI dintr-un spital desemnat prin ordin al ministrului sănătății pentru tratamentul pacienților COVID-19 și avizat de Comisia de ATI.

De asemenea, un alt criteriu este acela de a prezenta o progresie rapidă a unei pneumonii severe / a unor infiltrate pulmonare (> 50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului administrat.

Un alt criteriu al administrării de plasma este acela de a fi ventilat mecanic de mai puțin de 10 zile sau în pragul intubației și ventilației mecanice (dispnee severă, frecvență respiratorie ≥ 30/min, saturatie in oxigen ≤ 93% cu oxigen pe mască facială, paCO2 >55 mmHg la pacienții fără BPCO).

Ministerul Sănătății a elaborat Ordinul de ministru privind Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea si distribuția a plasmei de la donator vindecat de COVID-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu COVID-19 din secțiile ATI.

Documentul stabilește modul de colectare, testare, prelucrare, stocare și distribuire a plasmei de la donator vindecat de COVID-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu COVID-19 din secțiile ATI, în conformitate cu legislația națională în domeniul transfuziei sanguine și ghidul tehnic elaborat de Comisia Europeană cu privire la colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distributia si utilizarea monitorizata a plasmei provenite de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratamentul COVID-19.

În acest moment sunt trei aparate  pentru tratarea cu plasmă a pacienților cu coronavirus donate Ministerului Sănătății  în București, Timișoara și Iași.

“Ministerul Sănătății încurajează donarea voluntară de sânge și produse de sânge și prin toate acțiunile întreprinse urmărește să îmbunătățească modul de donare in rândul populatiei, în beneficiul pacienților.

În acest context, pacienții vindecați cu COVID 19 vor fi contactați, cu respectarea regulilor naționale și ale UE, sau pot contacta centrele de transfuzie sanguină in vederea donării de plasma”, a anunțat Ministerul Sănătății.

Eurostat: Locurile de muncă din România, cele mai periculoase din Uniunea Europeană

Locurile de muncă din România sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană, în condiţiile în care, în 2017, în România, a fost înregistrată o rată standardizată de incidenţă de 5,72 accidente mortale la 100.000 de lucrători, mai mult decât dublu faţă de media din UE, care a fost de 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucrători, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La nivelul UE, în 2017, au fost peste două milioane de accidente care nu au fost mortale şi au avut ca rezultat absenţa de la muncă pentru patru zile sau mai mult a angajaţilor, dar s-au înregistrat şi 2.912 accidente mortale.

Rata standardizată de incidenţă a scăzut în UE în ultimii şapte ani (de când Eurostat publică aceste statistici), de la 2,87 accidente mortale la 100.000 de lucrători în 2010 la 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucrători în 2017.

În rândul celor 27 de state membre UE, 16 au raportat o rată standardizată de incidenţă peste media UE.

În 2017, cele mai ridicate rate de incidenţă s-au înregistrat în România (5,72 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Bulgaria (4,30 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Austria (4,11 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Portugalia (3,86 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Franţa (3,58 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Lituania (3.47 accidente mortale la 100.000 de lucrători).

În contrast, cele mai scăzute rate de incidenţă au fost raportate în Malta (0,57 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Olanda (0,78 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Cipru (0,85 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Estonia (1,02 accidente mortale la 100.000 de lucrători).

Datele Eurostat au fost publicate cu prilejul celebrării Zilei mondiale a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă, care se marchează în fiecare an la 28 aprilie şi reprezintă un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei şi sănătăţii celor care lucrează, precum şi a muncii decente.

În 2020, în condiţiile în care guvernele, angajatorii, lucrătorii şi societăţile întregii lumi se confruntă cu lupta împotriva pandemiei COVID-19, Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se axează pe combaterea focarului de boli infecţioase la locul de muncă, cu accent pe COVID-19, precizează site-ul www.ilo.org.

Ciuhodaru: Testarea extinsă poate reduce semnificativ rata de infectare cu COVID-19

Medicul Tudor Ciuhodaru este de părere că testarea extinsă este vitală pentru controlul răspândirii COVID-19, iar rata de infectare se poate reduce semnificativ.

Ciuhodaru a dat exemplul Germaniei, unde rata de infectare, respectiv numărul de persoane pe care le contaminează în medie un bolnav de COVID-19, a scăzut sub unu, ajungând la 0,7, conform estimării publicate de Institutul Robert Koch, autoritatea federală responsabilă de monitorizarea epidemiologică, dar doar după ce au efectuat 1,7 milioane de teste, respectiv 2,4% din populație.

Potrivit medicului Tudor Ciuhodaru, testarea extinsă a dus la scăderea numărului deceselor.

“Creșterea numărului de testări cu 1% duce la o scădere a deceselor cu 0,56%, testarea a 500.000 de persoane pe săptămână salvează 2.500 de vieți. La 1 aprilie, rata de fatalitate a cazurilor (RFC-ul) Germaniei era de 1,1%, iar al Coreei de Sud, de 1,8%. Ambele țări s-au angajat din timp în programe de testare agresive și ambele sunt considerate ca fiind modele de succes în prevenția răspândirii COVID19”, a scris Tudor Ciuhodaru, pe pagina sa de Facebook.
Acesta a mai scris că, în schimb, RFC-ul din Italia era la 1 aprilie de 12,6%, iar cel al Spaniei 9,4%. Niciuna dintre țări nu a promovat până de curând testarea agresivă. În mod similar, Olanda a abordat politica de testare redusă, iar RFC-ul său era de 8,2%.

Arafat: S-ar putea ca relaxarea restricțiilor să nu mai aibă loc la 15 mai, dacă situația se înrăutățește

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat că s-ar putea ca relaxarea restricțiilor să nu mai aibă loc la 15 mai, dacă situația se înrăutățește și românii nu înțeleg că trebuie să respecte în continuare, cel puțin două săptămâni, distanțarea fizică și măsurile impuse de situația de urgență.

„Nu putem astăzi, când suntem încă în aprilie, să spunem că pe 15 mai vor fi luate cutare măsuri. Sunt unele deziderate, pe care nu trebuie să le transformăm în speranțe pentru oameni până nu vedem cum evoluează în următoarele două săptămâni și care depind foarte mult de respectarea măsurilor care sunt impuse în perioada asta. Mai avem aproximativ două săptămâni și către sfârșitul celor două săptămâni, înainte de 15 mai, o să se cristalizeze realmente situația, ce decizii vor fi luate, ce poate fi relaxat. Sper ca oamenii să ne înțeleagă. Acest lucru e foarte greu de făcut și dacă acum începem să dăm măsuri clare care vor fi luate, că sigur se va lua, înseamnă că noi păcălim oamenii sau suntem iresponsabili. Trebuie să așteptăm să ne apropiem cât de mult de perioada respectivă ca să spunem ce măsuri se vor lua”, a spus Raed Arafat, la un post de televiziune, precizând că „dacă vedem că situația se înrăutățește, s-ar putea să nu mai fie 15 mai”, a avertizat șeful DSU.

 

OIM cere întărirea măsurilor de protecţie sanitară odată cu revenirea angajaţilor la locurile de muncă  

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a cerut guvernelor şi companiilor să întărească măsurile de protecţie sanitară, odată cu revenirea angajaţilor la locurile de muncă, în urma diminuării pandemiei, şi a semnalat că, dacă nu vor face asta, ar putea apărea un nou val de infectare cu COVID-19, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

În contextul celebrării, marţi, a Zilei Mondiale a Sănătăţii şi Securităţii în Muncă, organizaţia cu sediul la Geneva a cerut într-un comunicat „să se garanteze securitatea angajaţilor ce revin la locul de muncă”, pentru a evita un recul al infectărilor.

„Doar prin aplicarea măsurilor de securitate şi sănătate la locul de muncă putem garanta viaţa angajaţilor, a familiilor acestora şi a comunităţii, în ansamblul său, şi să asigurăm continuitatea în muncă şi supravieţuirea în plan economic”, a subliniat directorul general al OIM, Guy Ryder.

„Pe măsură se statele relaxează măsurile de izolare, este necesar să investim în sănătate şi siguranţa locurilor de muncă, printr-un dialog activ între angajaţi şi angajatori”, a spus directorul Departamentului de guvernanţă al organizaţiei, Vera Paquete-Perdigao.

OIM îndeamnă angajatorii să aplice, înainte de revenirea la lucru a salariaţilor, măsuri de evaluare a riscurilor şi să verifice dacă sunt îndeplinite criteriile în materie de securitate şi sănătate.

Măsurile vor depinde de fiecare sector de activitate, dar OIM a menţionat, printre altele, instruirea angajaţilor pentru practici de muncă sigure şi sănătoase, furnizarea, gratuit, dacă va fi cazul, de măşti şi alte echipamente de protecţie personală.

De asemenea, a sugerat măsuri pentru distanţarea fizică a angajaţilor, clienţilor şi vizitatorilor, o ventilaţie mai bună la locul de muncă, curăţarea periodică a suprafeţelor şi instalaţii adecvate pentru spălatul pe mâini.

„În această fază de revenire la locurile de muncă trebuie să ne reamintim că riscul de transmitere continuă să fie ridicat, în special în prima linie de combatere a coronavirusului (medici, infirmiere etc)”, a menţionat Paquete-Perdigao.

Cătălin Florin Cârstoiu, numit oficial manager interimar al SUUB

Conducerea Ministerului Sănătății a aprobat încetarea contractului de management al Adrianei Nica, de la Spitalul Universitar de Urgență București.

Contractul era deja suspendat din luna martie, conform art.19 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020, se arată într-un comunicat al MS.

Potrivit aceleiași surse, conducerea SUUB va fi asigurată de prof. dr. Cătalin Florin Cârstoiu, care a fost a numit începând de marți în funcția de manager interimar al unității medicale, pentru o perioadă de șase luni.

Cătalin Florin Cârstoiu a asigurat conducerea unității sanitare de la data suspendării contractului managerului Adriana Nica.

Boală inflamatorie ce afectează copii şi care ar putea avea legătură cu COVID-19, depistată de britanici

Autorităţile sanitare din Marea Britanie au anunţat luni că au detectat o nouă boală inflamatorie care afectează copii de toate vârstele şi care ar putea avea legătură cu COVID-19, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Într-un comunicat adresat medicilor, Sistemul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie subliniază „creşterea preocupării” cu privire la „un sindrom inflamator legat de COVID-19 care a apărut în rândul copiilor şi existenţa unui alt posibil agent patogen, încă neidentificat, care este asociat acestor cazuri”.

Autorităţile locale au justificat această preocupare după ce în ultimele trei săptămâni s-a înregistrat, la Londra şi în alte regiuni ale Marii Britanii, „o aparentă creştere a numărului de copii de diferite vârste care prezintă o stare inflamatorie multisistemică, ce necesită îngrijiri intensive”.

Nu a fost precizat numărul copiilor care au fost afectaţi de acest sindrom, deşi se crede că este vorba despre un număr redus, având în vedere că afecţiunea pare să fie o complicaţie rară şi a fost observată la copiii care au avut rezultat pozitiv la testul cu noul coronavirus, dar şi la alţii, ale căror rezultate au fost negative.

Patologia prezintă simptome mai grave decât la COVID-19, unele similare cu sindromul şocului toxic sau cu o boală Kawasaki atipică, care face ca vasele sangvine să se inflameze şi să se umfle. Alte simptome sunt dureri abdominale, tulburări gastrointestinale şi inflamaţii cardiace.

Autorităţile sanitare britanice au trimis acest comunicat tuturor medicilor specialişti care lucrează în unităţi pediatrice de terapie intensivă şi au cerut să fie raportaţi în mod urgent pacienţii care prezintă astfel de simptome.

Donații de plasma ale unor pacienți vindecați de noul coronavirus, în București

Patru cadre medicale de la spitalele „Victor Babeş”, Gerota şi Colentina, care au fost infectate cu noul coronavirus, s-au vindecat şi au dezvoltat anticorpi pentru SARS-CoV-2, vor dona marţi plasmă la noul aparat al Centrului de Transfuzii Sanguine Bucureşti.

„Marţi dimineaţă, primele patru persoane vor dona plasmă. (…) Noi am programat mâine patru persoane. Este prima dată când lucrăm cu un asemenea aparat”, a declarat directorul instituţiei, Doina Goşa, pentru Agerpres.

Potrivit acesteia, de la fiecare din cele patru persoane s-ar putea recolta câte 600 mililitri de plasmă.

„De la fiecare din cele patru persoane s-ar colecta câte 600 de mililitri de plasmă. (…) Aplicăm şi cealaltă procedură, să luăm sânge, în cazul în care nu au vene potrivite pentru plasmafereză atunci fac o donare obişnuită şi noi scoatem plasma. Dar este o cantitate mai mică de 200 de mililitri. Cele patru persoane sunt cadre medicale – medici şi asistente medicale de la spitalele Victor Babeş, Gerota şi Colentina”, a spus Goşa.

Ea a precizat că donarea de plasmă se face cu programare întrucât timpul necesar unei astfel de donări este mai mare decât în cazul sângelui.

„Donarea se face cu programare pentru că în cazul plasmaferezei procedura durează mai mult şi nu putem să recoltăm de la multe persoane într-o zi”, a spus medicul.

Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de infecţia cu noul coronavirus şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID-19 din secţiile ATI a fost finalizată, a anunţat, săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii.

În prezent, există trei aparate pentru tratarea cu plasmă a pacienţilor cu coronavirus donate Ministerului Sănătăţii în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara.

Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă  

Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se marchează în fiecare an la 28 aprilie şi reprezintă un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei şi sănătăţii celor care lucrează, precum şi a muncii decente.

În 2020, în condiţiile în care guvernele, angajatorii, lucrătorii şi societăţile întregii lumi se confruntă cu lupta împotriva pandemiei COVID-19, Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se axează pe combaterea focarului de boli infecţioase la locul de muncă, cu accent pe COVID-19, precizează site-ul www.ilo.org, potrivit Agerpres.

Astfel, în 28 aprilie, la sediul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM)/International Labour Organization (ILO) de la Geneva, se desfăşoară campania „Opriţi pandemia! Securitatea şi sănătatea la locul de muncă pot salva vieţi!”. Scopul campaniei este stoparea creşterii numărului de cazuri COVID-19 în unele zone ale lumii şi capacitatea de a menţine ratele în scădere a cazurilor în alte zone. Guvernele ţărilor, angajatorii, lucrătorii şi organizaţiile lor fac eforturi uriaşe pentru a combate pandemia COVID-19 şi pentru a proteja siguranţa şi sănătatea la locul de muncă. Dincolo de criza imediată, există şi îngrijorări cu privire la reluarea activităţii într-o manieră care să susţină progresele înregistrate în oprirea transmiterii COVID-19, mai arată site-ul amintit.

„Avem nevoie de măsuri speciale pentru a proteja milioanele de persoane care lucrează în domeniul sănătăţii şi alţi lucrători care îşi riscă propria sănătate pentru noi în fiecare zi. (…) Telemunca oferă noi oportunităţi pentru angajaţi de a continua să lucreze… Cu toate acestea, angajaţii trebuie să aibă posibilitatea de a negocia aceste angajamente, astfel încât să păstreze un echilibru între muncă şi alte responsabilităţi, cum ar fi îngrijirea copiilor, a bolnavilor sau a vârstnicilor şi, desigur, a lor înşişi”, declară directorul general al OIM, Guy Ryder, conform site-ului https://www.ilo.org.

Ziua de 28 aprilie este asociată şi cu mişcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Accidentele şi bolile la locul de muncă pot fi evitate prin prevenţie, iar acest deziderat trebuie să devină obligatoriu în toate statele de pe mapamond.

În România, siguranţa la locul de muncă este reglementată de Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, iar controalele de specialitate din acest domeniu sunt efectuate de Inspecţia Muncii. Potrivit normelor stabilite de această instituţie, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă pe baza unor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă, conform site-ului www.inspectiamuncii.ro.

„În contextul răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2, Inspecţia Muncii recomandă angajatorilor, lucrătorilor, reprezentanţilor acestora, precum şi altor participanţi la procesele de muncă să se informeze şi să aplice măsurile dispuse de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi de autorităţile competente, pentru gestionarea şi limitarea răspândirii COVID-19. Inspecţia Muncii vine în întâmpinarea angajatorilor, lucrătorilor, reprezentanţilor acestora, precum şi altor participanţi la procesele de muncă prin prezentarea unor aspecte practice legate de contextul actual”, precizează www.inspectiamuncii.ro.

Astfel, site-ul amintit precizează că angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, potrivit Legii nr. 319/2006, actualizată. În contextul epidemiologic actual, pentru a preveni răspândirea infecţiei cu noul Coronavirus, angajatorul are obligaţia de a asigura măşti de protecţie, mănuşi de protecţie etc., de a acorda, în mod gratuit, materiale igienico-sanitare (săpun, prosoape de hârtie, dezinfectanţi etc.) şi de a stabili măsuri igienico-sanitare, cu consultarea medicilor de medicina muncii, de a asigura dezinfectarea locurilor de muncă. De asemenea, se recomandă evitarea organizării reuniunilor de lucru cu un grup mai mare de trei participanţi, limitarea contactului dintre persoane, păstrarea distanţei de siguranţă, evitarea activităţilor colective, se arată pe site-ul www.inspectiamuncii.ro.

De asemenea, în contextul epidemiologic actual, sursa menţionată prevede şi recomandarea adresată angajatorilor de a introduce, acolo unde este posibil, munca la domiciliu sau telemunca în perioada instituirii stării de urgenţă.