EXCLUSIV: Colegiul Farmaciştilor, discuţii despre majorarea cotizaţiei la 100 de euro pe an

Andreea
-
0
EXCLUSIV: Colegiul Farmaciştilor, discuţii despre majorarea cotizaţiei la 100 de euro pe an

Cotizaţia plătită de farmacişti către Colegiul Farmaciştilor din România (CFR)  ar putea fi majorată de la 300 de lei pe an, la aproximativ 480 de lei.

Prof. Univ. Farm. Dr. Simona Negreş, președintele Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, a declarat pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview că au existat discuţii legate de majorare în cadrul şedinţei pentru alegerea noului birou executiv al CFR, precizând însă că subiectul nu s-a aflat pe ordinea de zi.

“La şedinţa Colegiului Farmaciştilor din România pentru alegerea noului birou executiv a fost o discuţie venită adiţional peste ordinea de zi a şedinţei care avea drept scop alegerea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarilor, şi balanţa pe cheltuieli. La un moment dat, s-a spus că s-au făcut foarte multe investiţii în partea de electronică, cu carduri, cu platforme de e-learning şi a zis că în acest domeniu, cheltuielile sunt foarte mari şi s-au gândit la un moment dat să crească contribuţia anuală la 100 de euro, de la 300 de lei cât este în prezent”, a declarat Simona Negreş.

Simona Negreş este de părere că această contribuţie nu ar trebui majorată.

“Farmaciştii plătesc această cotizaţie şi mi e se pare firesc să primească ceva în schimb, ca de exemplu nişte cursuri de perfecţionare post universitare, nu văd de ce să se mărească. Eu nu consider că trebuie mărită cotizaţia colegilor”, a precizat reprezentanta Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti.

Reprezentanţii CFR au făcut o comparaţie cu cotizaţia achitată anual de medici, care se ridică la 600 de lei, Negreş susţinând în schimb că salariile farmaciştilor nu sunt egale cu cele ale medicilor şi nu ar fi bine să crească această taxă.

“Probabil că au luat în calcul să propună pentru următoarea şedinţă o mărire de taxă dar nu a fost un punct discutat pe ordinea de zi. Nu ştiu dacă se va creşte sau se va propune mărirea acestei taxe, până când nu se propune concret pe ordinea de zi, dar au avut acest gând”, a adăugat Simona Negreş.

Studiu: Leptina administrată nazal stimulează respirația la șoarecii obezi în stop respirator cauzat de opioide

Georgiana Dicu
-
0
Studiu: Leptina administrată nazal stimulează respirația la șoarecii obezi în stop respirator cauzat de opioide

Într-un studiu publicat în numărul din 1 iulie 2020, al American Journal of Respiratory Cell and Molecular Biology, cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine au arătat că administrarea nazală de leptină poate stimula respirația la șoarecii obezi în stop respirator cauzat de morfină.

În 2018, aceiași oameni de știință au demonstrat că administrarea leptinei pe cale nazală ar putea ușura problemele de respirație în timpul somnului la șoarecii obezi. Pe lângă rolul său în metabolism, leptina stimulează respirația și combate apneea obstructivă de somn – o afecțiune în care căile respiratorii ale unei persoane se prăbușesc și blochează aportul de oxigen în timpul somnului. Apneea este mai frecventă la persoanele obeze, relatează Medical Xpress.

Când sunt sub influența opioidelor, persoanele cu apnee în somn sunt susceptibile să aibă mai multe pauze respiratorii. Acest fapt poate duce la supradoză și, eventual, la deces. Dacă cineva care are apnee în somn este internat într-un spital în urma unui traumatism, pacientului i se pot administra doze mari de opioide pentru ameliorarea durerii. Acest lucru îl expune unui risc crescut de supradoză și complicațiile acesteia. Dacă pacientul încetează să mai respire, medicii pot administra naloxonă pentru a anula efectul opioidelor și reporni respirația. Cu toate acestea, beneficiul analgezic al opioidului este îndepărtat.

„Credem că, dacă vom putea confirma rezultatele studiului nostru pe șoareci în studii pe oameni, administrarea leptinei pe cale nazală ar fi extrem de utilă în spitalele care tratează pacienți cu trumatisme pentru a menține pacienții în siguranță, în timp ce durerea este ameliorată”, spune Dr. Vsevolod Polotsky, profesor de medicină la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins.

COVID-19: Rezidenții unui azil de bătrâni din Belgia au o ”perdea pentru îmbrățișări”

Georgiana Dicu
-
0
COVID-19: Rezidenții unui azil de bătrâni din Belgia au o ”perdea pentru îmbrățișări”

Rezidenţii unui azil de bătrâni din Belgia pot trece mai uşor acum peste izolarea adusă de măsurile de distanţare socială impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 îmbrăţişându-i pe cei dragi care vin în vizită printr-o ”perdea”.

Personalul de la căminul de bătrâni Jardins de Picardie din apropierea graniţei cu Franţa a instalat această perdea amplă de plastic pe 14 iunie, ideea dovedindu-se extrem de populară în rândul rezidenţilor, care nu mai putuseră primi vizitatori de 11 săptămâni, relatează Reuters.

Pentru Lili Hendrickx, o rezidentă a căminului, în vârstă de 86 de ani, perdeaua instalată de personal este „cea mai frumoasă invenţie” pe care a văzut-o vreodată.

„Este teribil de emoţionant pentru mine”, a declarat ea, adăugând că a plâns prima dată când a putut să-şi îmbrăţişeze din nou fiica.

Vizitatorii au fost la fel de entuziasmați.

„Faptul că îi poți vedea pe cei dragi din nou, este o adevărată plăcere, îți produce o stare de bine fizic și emoțional”, a spus Amandine Josefiak, în vârstă de 35 de ani, care venise să-și viziteze tatăl.

Perdeaua, în culori strălucitoare, decorată cu flori, este realizată dintr-o folie mare de plastic, cu două deschizături de fiecare parte, în care rezidenţii şi vizitatorii îşi pot insera braţele. După fiecare utilizare, perdeaua este dezinfectată de către asistente.

„Din cauza coronavirusului şi acestei distanţări sociale cu toţii am suferit mult din cauza lipsei de afecţiune’, a declarat Marie Christine Desoer, directoarea căminului.

Belgia a impus carantina pe 18 martie pentru a opri răspândirea COVID-19, însă în prezent a început să relaxeze restricţiile.

Până în prezent, boala a provocat 9.761 de decese la o populaţie 11 milioane – una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii per capita din lume.

Încă un medic a fost ucis de COVID-19

Georgiana Dicu
-
0
Încă un medic a fost ucis de COVID-19

Un medic de familie din județul Maramureș a murit joi de COVID-19. Bărbatul de 64 de ani era internat de două săptămâni într-un spital din Baia Mare.

Medicul se afla internat pe secția ATI din cadrul Spitalului Suport din Baia Mare din data de 25 iunie. Acesta avea și alte boli asociate, scrie ziarmm.ro.

Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Maramureș, citați de Știrile TVR, Nicolae Ștrempel profesa ca în comuna Satulung.

„Regretatul cadru medical s-a stins din viață la vârsta 64 de ani, după aproximativ două săptămâni de luptă cu virusul SARS-CoV-2. Internat inițial la Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare, cu simptomatologie specifică, acesta a fost testat, iar în urma rezultatului pozitiv a fost transferat la spitalul suport din Baia Mare. Din nefericire, starea de sănătate i s-a deteriorat în ritm alert iar dr. Nicolae Ștrempel a pierdut lupta nedreaptă”, au anunțat reprezentanții CJ Maramureș.

Este al șaptelea caz de deces înregistrat în Maramureș și este primul medic din județ care a decedat după ce s-a infectat cu COVID-19.

Te infectezi și câștigi: Petreceri COVID-19 cu premii în bani organizate de tinerii din Alabama

Georgiana Dicu
-
0
Te infectezi și câștigi: Petreceri COVID-19 cu premii în bani organizate de tinerii din Alabama

Unii tineri din Alabama organizează petreceri Covid-19, la care participă persoane deja infectate cu noul coronavirus, iar primul participant care se infectează primește un premiu în bani, au declarat oficialii locali.

Petrecerile se desfășoară în Tuscaloosa, iar persoanele infectate sunt îndemnate să participe, pentru ca alții să poată contracta intenționat virusul, a declarat pentru CNN, Sonya McKinstry, membru al Consiliului Municipal. Ea a spus că a fost informatp despre acest trend de reprezentanții departamentului de pompieri.

Prima persoană care primește confirmarea medicală a infectării cu SARS-CoV-2 câștigă banii obținuți din vânzarea biletelor. În ultimele săptămâni, au existat mai multe petreceri în oraș și în împrejurimi și, probabil, mai multe despre care oficialii nu știu, a adăugat ea.

În statul Alabama au fost înregistrate, până în prezent, aproximativ 39.000 de cazuri de coronavirus și aproape 1.000 de decese.

Modificări în evaluarea pacienților incluși în programele de tratament pentru afecțiuni hepatice

Georgiana Dicu
-
0
Modificări în evaluarea pacienților incluși în programele de tratament pentru afecțiuni hepatice

În Monitorul Oficial nr. 575/01.07.2020 a fost publicat Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind constituirea Comisiei de experți pentru afecțiuni hepatice și aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de experți pentru afecțiuni hepatice.

Principalele diferențe privesc evaluarea pacienților care au fost incluși în programul de tratament din 2018-2019 comparativ cu pacienții incluși în programul care a început în februarie 2020. Evaluarea se face în baza criteriilor de evaluare a rezultatului medical, aprobate prin ordin al președintelui CNAS.

“Pentru pacienții al căror tratament antiviral cu medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat a fost inițiat începând cu luna februarie 2020, medicul curant va evalua rezultatul medical în baza criteriilor de evaluare a rezultatului medical, prevăzute în protocoalele terapeutice specifice”, prevede Ordinul.

Actul normativ în integralitate AICI, paginile 14-15.

Cercetătorii suedezi au dezvoltat o nouă metodă de studiu al membranelor celulare în boala Parkinson

Georgiana Dicu
-
0
Cercetătorii suedezi au dezvoltat o nouă metodă de studiu al membranelor celulare în boala Parkinson

O metodă dezvoltată la Chalmers University of Technology, Suedia, dezvăluie modul în care compoziția membranelor celulare pare a fi un factor decisiv pentru modul în care cantitățile mici de α-sinucleină provoacă daune în cazul persoanelor care suferă de boala Parkinson. Creierul acestor persoane prezintă aglomerări de α-sinucleină (alfa-sinucleină), uneori cunoscută sub numele de „proteina Parkinson”, care distrug membranele celulare, ducând în cele din urmă la moartea celulară.

Boala Parkinson este o afecțiune incurabilă în care neuronii, celulele nervoase ale creierului, se descompun treptat și funcțiile creierului devin perturbate. Simptomele pot include tremurături involuntare a corpului, iar boala poate provoca mari suferințe. Pentru a dezvolta medicamente pentru încetinirea sau oprirea bolii, cercetătorii încearcă să înțeleagă mecanismele moleculare prin care α-sinucleina contribuie la degenerarea neuronilor.

Noul studiu, publicat recent în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), se concentrează pe două tipuri de vezicule asemănătoare membranei, care sunt capsule ale lipidelor ce pot fi utilizate pentru a imita membranele celulelor. Una dintre vezicule este formată din lipide care se găsesc adesea în veziculele sinaptice, cealaltă conține lipide asociate cu membranele mitocondriale, relatează Medical Xpress.

„Am dezvoltat o metodă suficient de sensibilă pentru a observa cum interacționează α-sinucleina cu veziculele individuale ale modelului. În studiul nostru, am observat că α-sinucleina se leagă și distruge membranele de tip mitocondrial, dar nu a existat distrugere membranelor veziculelor de tipe sinaptic. Deteriorarea se produce la o concentrație nanomolară, în care proteina este prezentă doar sub formă de monomeri – proteine neagregate. O astfel de concentrație scăzută de proteine a fost greu de studiat înainte, dar reacțiile pe care le-am detectat acum ar putea fi un pas crucial în cursul bolii”, spune Pernilla Wittung-Stafshede, profesor de biologie chimică la Departamentul de Biologie și Inginerie Biologică.

Noua metodă a cercetătorilor de la Chalmers University of Technology face posibilă studierea unor cantități minuscule de molecule biologice fără a utiliza markeri fluorescenti. Acesta este un mare avantaj în urmărirea reacțiilor naturale, deoarece markerii afectează adesea reacțiile acre trebuie observate, în special atunci când lucrați cu proteine mici, cum ar fi α-sinucleina.

Restricții mai aspre și spitale COVID-19 redeschise în Serbia

Georgiana Dicu
-
0
Restricții mai aspre și spitale COVID-19 redeschise în Serbia

Autorităţile sârbe au înăsprit joi măsurile de restricţie implementate împotriva noului coronavirus în urma unei creşteri îngrijorătoare a cazurilor de COVID-19 şi au redeschis totodată, la Belgrad, spitalele dedicate în întregime bolnavilor care au contractat SARS-CoV-2.

După ce a controlat primul val al epidemiei la începutul lunii mai, Serbia se confruntă cu o creştere a numărului de cazuri, care, conform statisticilor oficiale, au trecut de la aproximativ 50 de infectări zilnice în urmă cu o lună la peste 250 de contagieri pe zi în perioada actuală, informează AFP, citată de Agerpres.

La Belgrad, după o pauză de abia o lună, trei spitale au fost din nou transformate în ultimele zile în „spitale COVID-19”.

„Paturile se ocupă în mare viteză, imediat ce sunt puse la dispoziţia pacienţilor cu COVID-19”, a declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, un medic care lucrează în una dintre aceste clinici.

Acest nou val epidemiologic are loc în contextul unei ieşiri rapide din izolare, autorizată de autorităţi, ce vizează de exemplu manifestări sportive în masă, inclusiv un turneu de tenis organizat de Novak Djokovic, testat pozitiv cu SARS-CoV-2 după câteva zile de la debutul competiţiei.

Numărul de cazuri anunţate de autorităţile sârbe a crescut după alegerile legislative din 21 iunie. După sărbătorirea victoriei zdrobitoare a Partidului Sârb al Progresului (SNS) condus de preşedintele Aleksandar Vucic, trei oficiali de rang înalt au anunţat că au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus: ministrul sârb al Apărării, Aleksandar Vulin, preşedintele fostului Parlament sârb, Maja Gojkovic, şi directorul oficiului guvernului sârb pentru Kosovo, Marko Duric.

Autorităţile au decretat „situaţie de urgenţă” în patru dintre cele mai afectate oraşe ale Serbiei: Kragujevac, Novi Pazar, Tutin şi Vranje.

Joi, Guvernul de la Belgrad a înăsprit măsurile de precauţie din aceste localităţi, unde adunările publice cu o participare mai mare de cinci persoane în exterior şi în interior au fost interzise, dacă nu este posibilă respectarea unei distanţe de cel puţin doi metri între oameni.

Barurile şi restaurantele nu vor putea fi deschise decât între orele 07:00 şi 20:00, iar manifestările sportive şi de divertisment sunt interzise.

Situaţia din oraşele Belgrad, Kraljevo şi Uzice a fost considerată „preocupantă” de statul major însărcinat cu administrarea crizei sanitare, care a impus luni purtarea obligatorie a măştilor sanitare în transporturile publice şi în spaţiile închise.

Potrivit mass-media locale, situaţia este deosebit de gravă în Novi Pazar şi Tutin, unde unităţile medicale ar fi deja saturate şi s-ar confrunta cu o penurie de echipamente. Aceste afirmaţii au fost însă dezminţite şi calificate drept „minciuni” de mai mulţi înalţi oficiali sârbi, inclusiv de preşedintele Aleksandar Vicic.

De la începutul epidemiei de COVID-19 în Serbia la 6 martie, aproape 15.000 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus, dintre care 281 au murit, potrivit statisticilor oficiale.

EXCLUSIV Primul judeţ “liber de COVID” : Medicul Wiener, despre cum a fost posibil acest lucru

Andreea
-
0
EXCLUSIV Primul judeţ “liber de COVID” : Medicul Wiener, despre cum a fost posibil acest lucru

Autorităţile din Arad au anunţat că judeţul este „liber de COVID-19”, după ce au fost externaţi şi ultimii bolnavi, iar de aproape două săptămâni nu au fost înregistrate cazuri noi.

Adrian Wiener, medic coordonator al fostului spital dedicat COVID-19 din Grădiște Arad, redevenit spital non-COVID, a declarat pentru Sănătatea TV şi RoHealtReview că reizbucnirea cazurilor este posibilă oricând, iar pe termen lung, nu crede că judeţul va putea fi menţinut fără cazuri de COVID.

Adrian Wiener a precizat că acest lucru nu depinde doar de locuitori sau de ce cei care respectă măsurile de siguranţă, adăugând că Aradul este un judeţ de tranzit.

Totuşi, medicul a pecizat că respectarea măsurilor de distanţare fizică, purtatul măştilor şi testarea extinsă, care a dus la identificarea precoce a focarelor şi nu le-a permis să se extindă foarte mult, dar şi “întâmplarea” face ca să nu fi reizbucnit focarele.

“Chiar şi la Arad, reizbucnirea este posibilă. Sigur că o parte a populaţiei este responsabilă şi înţelege că depindem unii de alţii şi nu putem decât în măsura în care fiecare dintre noi respectăm regulile să oprim lanţul de infecţie, dar am impresia că măsurile de relaxare s-au luat puţin cam repede. Au fost îmbrăţişate cu foarte multă largheţe de foarte mulţi dintre noi şi sunt mai sceptic în această privinţă”, a afirmat Adrian Wiener, amintind şi de faptul că există şi libera circulaţie.

“Chiar acum am fost sunat că vine un nou pacient pozitiv, care are filiaţie cu focarele din Germania, iar lucrul acesta se va întâmpla frecvent. Nu depinde strict doar de locuitorii Aradului sau de ce cei care respectă măsurile. Sunt şi aici unii care nu le respectă, este un judeţ de tranzit. Nu cred că vom putea menţine judeţul pe termen lung fără cazuri de COVID”, a adăugat medicul Adrian Wiener.

Spitalul din Grădişte a redevenit spital de pneumologie , tratamentul pacienţilor cu COVID fiind mutat la fostul Spital Municipal, unde există un singur pacient, care se pregăteşte de externare, a mai spus Wiener.

De la începutul pandemiei, în judeţul Arad au fost confirmate 706 cazuri de COVID-19, iar 79 bolnavi au decedat. Cel mai tânăr pacient confirmat a avut cinci săptămâni, iar cel mai vârstnic, 97 de ani.

În judeţ au fost efectuate peste 16.000 de teste pentru noul coronavirus, iar 1074 de cadre medicale au fost implicate în combaterea bolii.

Nou raport de evaluare a riscului COVID-19 în UE și Marea Britanie, publicat de ECDC

Georgiana Dicu
-
0
Nou raport de evaluare a riscului COVID-19 în UE și Marea Britanie, publicat de ECDC

Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) a publicat un nou raport de evaluare a riscului COVID-19 pentru UE/SEE și Marea Britanie.

De la 31 decembrie 2019 și până la 30 iunie 2020, 10.273.001 cazuri de COVID-19 au fost raportate la nivel mondial, dintre care 505.295 de decese. Țările UE/SEE și Marea Britanie au raportat 1.556.709 cazuri (15% din toate cazurile), dintre care 176.800 de decese (35% din toate decesele), în timp ce țările candidate la UE și potențialele candidate au raportat 229.112 cazuri (2% din toate cazurile), dintre care 5.988 de decese (1% din toate decesele), se arată în raportul publicat de ECDC.

Pandemia de COVID-19 reprezintă o amenințare fără precedent pentru țările UE/SEE și Marea Britanie, precum și pentru țările din întreaga lume, multe dintre ele suferind o transmitere pe scară largă a virusului în comunitate de câteva luni. În timp ce în Europa, în general, se observă o tendință descrescătoare a incidenței bolii (scăderea cu 12% a incidenței la 14 zile a cazurilor raportate între 16 și 30 iunie), există încă o transmisie comunitară raportată în majoritatea țărilor UE/SEE, în Marea Britanie și în țările candidate sau potențial candidate la UE. În plus, unele țări raportează reapariția cazurilor observate sau a focarelor localizate mari.

Motivele care stau la baza acestei creșteri aparente a numărului sau reapariției cazurilor observate în aceste țări variază. Creșterea numărului de cazuri poate reflecta modificări în ceea ce privește detectarea cazurilor (de exemplu, creșterea testării, modificări în definiția cazului), care nu indică neapărat rate crescute de transmisie sau poate reflecta creșteri reale ale transmisiei (de exemplu, asociate cu reducerea intervențiilor non-farmaceutice (NPI), focare mari localizate) sau se pot datora importului de cazuri. Unele dintre creșterile observate, în special în țările cu o populație mică, sunt asociate cu doar câteva cazuri noi. Prin urmare, informațiile trebuie interpretate cu prudență.

Pandemia de COVID-19 reprezintă o amenințare fără precedent pentru țările UE/SEE și Marea Britanie, precum și pentru țările din întreaga lume, multe dintre ele suferind o transmitere pe scară largă a virusului în comunitate de câteva luni. În timp ce tendințele descrescătoare ale incidenței bolilor sunt observate în Europa în general (scăderea cu 12% a incidenței de 14 zile a cazurilor raportate între 16 și 30 iunie), există încă o transmisie comunitară raportată în majoritatea țărilor UE / SEE, în Marea Britanie și în UE. țări candidate potențiale. În plus, unele țări raportează reapariția cazurilor observate sau a focarelor localizate mari.

Raport de evaluare a riscurilor

ECDC evaluează riscurile asociate cu aceste creșteri raportate ale cazurilor incidente în unele țări.

În prezent, riscul, determinat de o combinație între probabilitatea producerii unui eveniment și a consecințelor sale (impactul) asupra indivizilor sau a populației, este evaluat după cum urmează:

  • Riscul general de COVID-19 în țările care raportează o creștere a cazurilor incidente de COVID-19 și pentru care există sau ar putea apărea în scurt timp o transmisie comunitară substanțială continuă și/sau în cadrul cărora nu sunt luate măsuri adecvate de distanțare fizică, este în prezent considerat moderat pentru populația generală (probabilitate foarte mare de infecție și impact scăzut al bolii) și foarte mare pentru populațiile cu factori definiți asociați cu risc crescut de COVID-19 (probabilitate foarte mare de infecție și impact foarte mare al bolii).
  • Cu condiția ca creșterile să nu reflecte doar o schimbare a strategiei de supraveghere, riscul general de transmisie COVID-19 este considerat ridicat în aceste țări (probabilitate foarte mare de creștere suplimentară și impact moderat al unei creșteri suplimentare) dacă nu există sisteme de monitorizare adecvate și capacități pentru testări ample și urmărirea contactelor este în vigoare și dacă IPN-urile sunt reduse atunci când există încă o transmisie comunitară continuă.

Opțiuni de răspuns

Pentru a răspunde acestor riscuri, următoarele măsuri continuă să fie esențiale pentru a menține un nivel redus de transmisie și pentru a evita reapariția:

  • Un cadru de monitorizare robust pentru monitorizarea îndeaproape a situației epidemiologice, detectarea rapidă a transmiterii crescute, evaluarea impactului măsurilor în vigoare și evitarea reapariției COVID-19.
  • O strategie extinsă de testare care vizează testarea completă a tuturor persoanelor care prezintă simptome compatibile cu COVID-19, independent de țara de origine sau de reședință.
  • Un cadru pentru urmărirea contactelor, bazat pe testări ample, găsirea activă a cazurilor, detectarea timpurie a cazurilor, izolarea cazurilor, carantina și urmărirea contactelor, eventual instrumente și aplicații electronice.
  • Identificarea și investigarea promptă a clusterelor/focarelor asociate cu setări specifice, cu implementarea măsurilor de control și prevenire adaptate pentru a minimiza răspândirea continuă către alte persoane din mediul înconjurător și în comunitatea largă.
  • Implementarea durabilă pe termen lung a IFN-urilor esențiale, indiferent de ratele de transmisie și capacitatea de a modifica strategiile rapid ca răspuns la indicațiile unei transmisii sporite, dacă este cazul, limitându-le doar la zonele subnaționale.
  • O strategie puternică de comunicare a riscurilor ar trebui să le amintească cetățenilor că pandemia nu s-a terminat.

Autoritățile naționale ar trebui să ia în considerare analizarea cu atenție a fiecărei creșteri a incidenței pentru a evalua dacă acestea sunt asociate cu creșteri reale ale transmiterii și dacă acestea implică populații cu factori definiți asociați cu risc crescut pentru COVID-19, inclusiv rezidenții unităților de îngrijire pe termen lung (LTCFs). Identificarea posibilelor focare, a altor focare de transmisie sau a unei transmisii în comunitate susținute datorită diminuării IPN-urilor impuse în lunile anterioare este esențială pentru a controla astfel de creșteri ale incidenței și pentru a implementa măsuri de control adaptate, care vizează limitarea mobilității populației și/sau reducerea expunerii.

ECDC nu consideră că restricțiile de călătorie în și din spațiul Schengen sunt o modalitate eficientă de a reduce transmisia în UE, deoarece transmisia comunitară are loc deja în UE/SEE, iar datele din Sistemul european de supraveghere (TESSy) arată că, în iunie 2020 numai 3% din cazurile confirmate au fost infectate într-o țară diferită de țara raportoare.

1...1.7511.7521.753...3.319Pagina 1.752 din 3.319