Două treimi din paturile ATI COVID de la Galați sunt neocupate

Doar nouă dintre cele 26 de paturi ATI din spitalele gălăţene destinate bolnavilor COVID-19 aflaţi în stare critică sunt ocupate, au anunţat, luni, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică.

Potrivit sursei citate, dintre cele nouă paturi ATI ocupate, opt sunt la Secţia ATI COVID a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) şi unul, la Secţia ATI a Spitalului de Pediatrie.

Conducerea SJU Galaţi a informat că din cei opt pacienţi internati la Secţia ATI COVID, patru sunt din judeţul Galaţi, iar restul sunt pacienţi transferaţi din alte judeţe, unde nu s-au mai găsit locuri pentru internare. În ultimele zile, au fost transferaţi la Secţia ATI COVID a unităţii medicale câte un pacient din Spitalul Militar din Bucureşti, din judeţul Tulcea, din Râmnicu Sărat şi din Mioveni, relatează Agerpres.

De la începutul epidemiei de coronavirus şi până în prezent, la Secţia ATI a Spitalului Judeţean au fost internaţi în stare critică 123 de pacienţi, din care 65 au decedat, iar 58 s-au vindecat.

DSP Galaţi a mai precizat că, din cele 332 de paturi din spitalele gălăţene destinate pacienţilor cu COVID-19, 248 sunt ocupate cu persoane bolnave de coronavirus, la care se adaugă alţi 10 pacienţi suspecţi a fi infectaţi cu acest virus.

Numărul persoanelor din judeţul Galaţi testate pozitiv COVID-19 a crescut cu 28 în ultimele 24 de ore, ajungând la 2.535, din care 128 au decedat şi 1.820 s-au vindecat. De asemenea, în judeţul Galaţi există 329 de persoane izolate şi alte 984 în carantină.

EXCLUSIV: Donatorul de plasmă este privit de către stat ca un prezumtiv spreader de coronavirus

Florin Hozoc, director general al unei firme importatoare de imunoglobulină, a declarat, pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview, că modificările aduse de Ministerul Sănătăţii pentru colectarea de plasmă covalescentă de la pacienţii vindecaţi de COVID-19 se abat foarte tare de la Ghidul european care este respectat de toate celelalte state membre UE.

“Ghidul european aprobat încă din aprilie este extrem de clar, pe când ce fac ei prin aceste modificări nu schimbă cu nimic pentru că, în continuare, donatorul este privit de către stat ca un prezumtiv spreader de coronavirus. I se cere să se prezinte cu dovezi medicale că nu mai este contagios şi că a fost bolnav. Dovezile astea medicale ar trebui să le aibă sau să le producă sistemul de stat care îngrijeşte bolnavii cu coronavirus”, a declarat  Florin Hozoc, adăugând că în Ghidul european nu se vorbeşte despre aşa ceva.

Potrivit lui Florin Hozoc, în ghidul european, se spune că există două categorii de donatori de plasmă covalecentă, respectiv cea a pacienţilor care au fost simptomatici şi atunci toate datele privind testele, analizele lor, dovada că au fost externaţi fără să mai fie contagioşi se află la spitalele respective, iar pentru cei care nu au fost simptomatici şi nu au fost internaţi, se prevede că aceştia se pot prezenta la donare la 14 zile de la infectare sau după 14 zile de izolare.

“Li se fac doar teste de anticorpi. Ghidul european spune ceva, România face cu totul altceva, în condiţiile în care preocuparea statului ar trebui să fie să aducă cât mai mulţi dintre cei care au avut infecţia cu coronavirus la donare de plasmă. Din păcate, este invers. Constatăm în continuare că aceşti donatori sunt priviţi ca nişte prezumtivi contagioşi care trebuie să demonstreze ei cu documente nu ştim de unde, că nu mai sunt contagioşi. Este o bătaie de joc de care nu este vinovat ministrul Sănătăţii, acesta fiind victima unor specialişti români care nu sunt specialişti”, a spus Hozoc.

Acesta a precizat că lucrurile erau foarte simple, dacă traduceau Ghidul european,  care stabileşte foarte clar care sunt criteriile de eligibilitate ale donatorilor de plasmă covalescentă.

“Ghidul european nu are nicio legătură cu toate aceste restricţii impuse de statul român. Pentru că avem o principală problemă, respectiv lipsa de experienţă a celor care lucrează în sistemul de transfuzie şi faptul că toţi pun pe primul plan siguranţa lor, considerând că dacă le intră o persoană care este contagioasă, o să îi îmbolnăvească. Oamenii aceştia uită că sunt medici şi în ţara asta sunt mii de medici, asistente medicale şi infirmiere care îngrijesc zi de zi bolnavi contagioşi şi care au făcut circuite astfel încât din punct de vedere epidemiologic să fie protejaţi. Nu îţi închizi centrele şi ceri documente şi paradocumente într-un dosar cu şină, blochezi uşile şi , eventual, să-ţi pună pe uşă donatorul hârtiuţele pentru ca tu să le vezi şi abia apoi să îi deschizi uşa”, a afirmat Florin Hozoc.

Acesta a dat exemplul Italiei, care în plin focar, recolta plasmă de la pacienţi care au fost asimptomatici sau cu simptome uşoare şi care s-au tratat acasă.

“Italia nu putea să îi interneze pe toţi. Acolo nu a închis nimeni centrele de recoltare. Asta se întâmplă în momentul de faţă în România. Se închid centrele în nas donatorilor de plasmă şi li se cere să vină cu tot felul de documente ca să dovedească că nu sunt contagioşi şi au documente. Asta este treaba statului care colectează plasmă şi care are monopolul colectării, să îi facă teste gratuit”, a adăugat Hozoc.

VIDEO – SUUMC „Carol Davila”: Experiența unui chirurg în timpul pandemiei COVID-19

Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” a dat publicității un interviu cu Colonel medic dr. Victor Ştefănescu, medic primar chirurgie generală, competență Chirurgie laparoscopică, Secția Chirurgie generală I, despre provocările, obstacolele și lecțiile aduse de pandemia de COVID-19 în activitatea chirurgicală.
“Pandemia a venit cu o lecție destul de greu de digerat și destul de severă. Ne-a învățat că există și vor exista întotdeauna situații pentru care nu vom putea fi pregătiți, că e important să avem o disponibilitate și o putere de a reacționa permanentă, să fim mereu pregătiți, asta fiind și una dintre condițiile fundamentale pentru a putea profesa ca medic. Cumva ne-a și călit.
Cel mai tare m-a afectat faptul că a trebuit să refuz pacienți, unii dintre ei care deja erau programați din perioada pre-COVID și nu au mai putut beneficia de actul chirurgical. E drept, nu toată lumea avea o patologie atât de urgentă, însă putem să privim și din prisma pacientului. E neplăcut să îți planifici un lucru important pentru tine și să vezi că nu poți beneficia de gestul chirurgical. Majoritatea au înțeles”, spune col medic dr. Victor Ştefănescu.
Un material realizat de col. Oana Ciobanu și Daniel Iancu

Premierul Orban, despre starea de alertă: Va fi, cel mai probabil, prelungită

Premierul Ludovic Orban a declarat că starea de alertă va fi, cel mai probabil, prelungită.

„Orice decizie va ţine cont de contextul epidemiologic. Pe baza datelor pe care le avem până astăzi, dacă nu apar ameliorări, reduceri semnificative, cel mai probabil vom prelungi starea de alertă”, a afirmat premierul Orban.

Potrivit acestuia, se vor analiza solicitările privind continuarea unor activităţi în această perioadă.

„Vom ţine cont de punctul de vedere al specialiştilor din Grupul de suport tehnico-ştiinţific, din Comisia anti-COVID, din INSP şi, în funcţie de evaluările pe care le vom avea, vom lua şi deciziile politice”, a explicat prim-ministrul.

Premierul Orban a spus că, în prezent, nu se mai analizează posibilitatea adoptării de măsuri de restricţie.

„Nu ne dorim impunerea niciunei alte restricţii. De altfel, s-au mai adoptat două măsuri: limitarea programului la terase şi portul măştii în spaţiile aglomerate unde nu este posibilă asigurarea distanţei fizice de protecţie. Acestea sunt singurele măsuri de restricţie şi ele nu afectează desfăşurarea activităţilor economice, pentru că obiectivul nostru este acela de a nu mai afecta în niciun fel economia prin măsurile pe care le luăm”, a subliniat Orban.

Ministerul Sănătății a modificat metodologia privind donarea de plasmă

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a aprobat Ordinul privind modificarea Anexei la Ordinul nr. 654/2020 privind aprobarea Metodologiei pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de COVID-19 şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID-19 din secţiile ATI, se arată într-un comunicat de presă.

Până în prezent au fost înregistrați peste 490 donatori, iar centrele de transfuzie sanguină au distribuit către spitale un număr de 463 unități de plasmă de la donatori vindecați de Covid 19.

Actul normativ conține modificări referitoare la selecția potenţialilor donatori de sânge total/plasmă care vor putea fi aleși dintre persoanele ce pot dovedi istoricul de infecție cu SARS CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, fără să se mai aplice cerința că aceștia să fi fost internați în prealabil în spital.

De asemenea, au fost modificate cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 precum și lista documentelor solicitate, având în vedere necesitatea armonizării legislației în vigoare.

Cerinţele pentru donatori 

De exemplu, a fost eliminat criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte 2 teste RT-PCT negative.

Astfel, cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 vor fi:

– semnarea consimţământului informat pentru intrarea în procedura de selecţie în vederea donării de plasmă prin plasmafereză şi/sau sânge total şi pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date naţională şi europeană;

-prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infectie cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii.

-încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naţionale;

-intervalul între 2 donări de plasmă succesive este de cel puțin 14 zile.

Modificările urmăresc creșterea numărului persoanelor vindecate COVID-19 care pot să doneze sânge/plasmă, precum și a numărului pacienților critici din ATI care pot să primească plasmă.

Mai mult, Ministerul Sănătății va contribui cu date în platfomă de raportare a datelor privind recoltarea de sânge total/plasmă de la donatori vindecați de COVID-19 pusă la dispoziția statelor membre de către Comisia Europenă- EU CCP Database.

Informațiile vor fi utilizate pentru consolidarea dovezilor la nivel UE privind siguranța și eficacitatea acestei terapii.

Ordinul MS stabilește responsabilitățile privind transmiterea informațiilor în baza de date a UE.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, recoltarea se va realiza cu respectarea standardelor actuale din legislația națională în domeniul transfuziei sanguine pentru colectarea, testarea, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui și a componentelor sanguine, respectând totodată principiului donării voluntare neremunerate și ghidul tehnic elaborat de Comisia Europeană cu privire la colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distributia si utilizarea monitorizata a plasmei provenite de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratamentul COVID-19.

Plasma se va administra doar pacienților critici infectati, cu vârsta de cel putin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasma convalescenta COVID-19 prin semnarea consimțământului informat și care îndeplinesc o serie de criterii specifice.

Potrivit aceleiaşi surse, documentul a fost elaborat în urma consultării specialiștilor din Comisia de anestezie şi terapie intensivă, Comisia de transfuzii și Institutul Național de Hematologie Transfuzională ”Prof. Dr. C. T. Nicolau”.

GCS: Alte 779 de cazuri zilnice de persoane infectate cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 779 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 62.547 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.763 Dintre acestea, 476 sunt internate la ATI.

De asemenea, 30.311 pacienți au fost declarați vindecați și 6.497 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 326 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2.729 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 09.08.2020 (10:00) – 10.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 29 de decese (18 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Galați, Gorj, Hunedoara, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vaslui și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 la categoria 30-39 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 9 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 6 decese la categoria de peste 80 de ani.

Un număr de 28 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate până în prezent comorbidități.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.385.334 de teste.

Dintre acestea 6.607 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.738 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 1.869 la cerere.

Pe teritoriul României, 7.229 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.373 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 20.898 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 156 de persoane.

Prof. Dr. Ruxandra Ionescu, despre tratamentul COVID-19 cu dexametazonă: Poate duce la agravarea bolii

Prof. Dr. Ruxandra Ionescu  atenţionează că administrarea dexametazonei la începutul COVID-19 în forme ușoare şi medii este o mare greșeală ce poate duce la agravarea bolii prin creșterea replicării virale.

“ Pe buna dreptate s-a vehiculat că dexametazona poate fi utilă pentru pacientii cu COVID-19 și forme severe de pneumonie.  De la această indicație corectă și susținută de un studiu- RECOVERY- efectuat în UK la pacienți cu forme severe de boală, ventilați, unde tratamentul cu dexametazonă a redus mortalitatea, la utilizarea dexametazonei la începutul bolii în forme ușoare/medii este o mare greșeală ce poate duce la agravarea bolii prin creșterea replicării virale. N-aș fi scris aceste lucruri dacă nu mi s-ar fi povestit cum un cunoscut a rămas acasă izolat, cu simptome ușoare COVID și s-a tratat cu dexametazonă, ajungand însă cum era de așteptat rapid la spital”, a explicat Prof. Dr. Ruxandra Ionescu.

Aceasta a explicat că dexametazona este un cortizonic utilizat pe scară largă pentru efectele antiinflamatorii și imunosupresoare şi poate salva vieți cum se întâmplă și la pacienții cu forme severe COVID-19 ce necesită oxigenoterapie, dar în acelasi timp poate fi extrem de periculoasă la pacienții cu forme ușoare sau medii.

“Putem face elogiul cortizonului și în COVID-19 dacă stim când și cum să-l utilizam. Pentru aceasta trebuie sa înțelegem ce se întâmplă în momentul în care ne-am infectat. La fel ca majoritatea virusurilor, SARS-CoV-2 pătrunde în celulele pe care le infectează prin receptori, receptorul cel mai folosit fiind enzima de conversie a angiotensinei 2. Persoanele infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă un răspuns de apărare, ce constă în implicarea mai multor sisteme de protecție ale organismului. Astfel în prima linie de apărare, înnăscută, se vor recruta diverse celule responsabile de distrugerea și eliminarea virusului. Ulterior se dezvoltă un răspuns imun adaptativ, cu sinteză de anticorpi, inițial de tip IgM și apoi de tip IgG. Folosirea cortizonului în stadiile incipiente de boală va impiedica apărarea antivirală și va crește replicarea virală agravând boala”, atenţionează medicul.

Potrivit acestuia, în formele severe de boală, SARS-CoV-2 depășește mecanismele fiziologice de apărare ale organismului, se produce o replicare virală rapidă cu apariția unui infiltrat inflamator masiv în țesutul pulmonar.

“La agravarea afectării pulmonare contribuie un răspuns inflamator exagerat, cu sinteză și eliberare rapidă a unei cantități excesive de citokine, creșterea permeabilității capilare, acumulare de lichide în alveole, dispnee, insuficiență respiratorie severă, tulburări de coagulare în diverse organe, complicații ce pot determina decesul. Eliberarea bruscă a unei cantități mari de citokine, pare să fie implicată în patogenia unora dintre manifestările pulmonare severe ale COVID-19. In această situație este binevenită dexametazona și alte anticitokinice pentru a calma „furtuna citokinică’ și a restabili echilibrul inițial. Conform studiului RECOVERY și a datelor preliminare pentru pacienții în stare gravă cu afectare pulmonară severă pe ventilator, tratamentul cu dexametazonă a redus mortalitatea cu 1/3 în timp ce pentru pacienții necesitând doar oxygen, mortalitatea a fost redusă cu 1/5”, a explicat medicul.

În acelaşi timp, medicul a precizat că administrată când și cui trebuie, dexametazona este în general sigură cu raport favorabil risc/ beneficiu în special pentru pacienții cu forme severe de pneumonie în cadrul COVID-19.

“Deoarece tratamentul este de scurtă durată, chiar dacă dozele de cortizonic sunt mari nu vor apărea efecte adverse serioase, necontrolabile”, a adăugat prof. Dr. Ruxandra Ionescu.

 

O caravană mobilă pentru diagnosticul tuberculozei, prezentă în Teleorman

O caravană mobilă dotată şi acreditată pentru screening radiologic şi diagnostic molecular rapid al tuberculozei va fi prezentă, începând de luni, în judeţul Teleorman, în comunităţile rurale pentru depistarea activă a cazurilor de tuberculoză, inclusiv a tuberculozei latente, fără simptome de boală.

„În activitatea de screening din judeţul Teleorman, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” şi Romanian Angel Appeal vor folosi caravana mobilă dotată şi acreditată pentru screening radiologic şi diagnostic molecular rapid al tuberculozei, care va fi prezentă în judeţ în următoarele luni, după un program bine stabilit. Softul de inteligenţă artificială cu care este dotată caravana poate detecta alte 14 patologii, inclusiv posibila infectare cu COVID, lucru esenţial în contextul pandemiei pe care o traversăm. Caravană mobilă ce va străbate judeţul Teleorman este un cabinet medical dotat cu aparatură modernă de radiologie, instrumente de analiză şi depistare precoce a microbului tuberculozei, iar asistenţa este asigurată de un echipaj format din trei profesionişti şi partenerii de la Romanian Angel Appeal”, informează un comunicat de presă al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Proiectul „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente” este implementat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” împreună cu organizaţia Romanian Angel Appeal în beneficiul comunităţilor din judeţul Teleorman.

Programul medical de depistare activă a tuberculozei este derulat de Ministerul Sănătăţii cu ajutorul a patru caravane mobile şi este „cel mai amplu” proiect de acest fel derulat în ultimii 30 de ani.

„Judeţul Teleorman este pe locul 4 la nivel naţional în ceea ce priveşte incidenţa tuberculozei, cu cel mai mare număr de bolnavi din regiunea de sud a României. Din păcate, situaţia e mai gravă când vorbim despre copii, incidenţa la această categorie situează judeţul Teleorman pe locul 2, conform statisticilor Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control a Tuberculozei”, afirmă aceeaşi sursă.

Proiectul care se desfăşoară inclusiv în judeţul Teleorman are o perioadă de derulare de cinci ani (2018 – 2023) şi este axat pe prevenirea, screeningul şi diagnosticul tuberculozei (TB), inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup ţintă de 75.010 persoane la nivel naţional, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunităţi rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependenţă de alcool, droguri sau alte substanţe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar.

Proiectul este implementat de către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” în parteneriat cu: Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), Asociaţia SamuSocial din România, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR), Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA).

Un alt cadru medical a decedat din cauza infectării cu noul coronavirus

Reprezentanţii Federaţiei Sanitas au anunţat un nou deces al unui cadru medical, provocat de infecţia cu noul coronavirus.

Este vorba despre Elena Bancu, soră medicală şi membră Sanitas la Spitalul Județean de Urgență Slatina – Olt.

“Cu imensă tristețe aducem un ultim omagiu colegei noastre Elena Bancu, soră medicală principală și membră Sanitas la Spitalul Județean de Urgență Slatina – Olt. Elena Bancu este, din nefericire, o nouă colegă răpusă de virusul ucigaș!Condoleanțe familiei îndurerate. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, se arată în mesajul Sanitas.

EXCLUSIV Cum îngrijim cavitatea bucală pentru a preveni îmbolnăvirea cu noul coronavirus

Pe lângă purtarea măştii de protecţie, spălatul pe mâini şi distanţarea fizică, igiena cavităţii bucale joacă un rol important în prevenirea infectării sau tratării noului coronavirus.

Medicul stomatolog Mihaela Cuțui a explicat, pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview, că măsurile de igienă bucală elementară pot ajuta la protejarea sănătăţii personale, dar şi a familiei și a celor din jur.

Mai mult, în cazul unui pacient infectat cu noul coronavirus, medicul stomatolog atenţionează că o cavitate bucală curată va împiedica acumularea unei cantități mari de secretii în gât și faringe, existând șanse mai mari de manifestare a unei forme ușoare sau medie a bolii. De asemenea, se diminuează răspândirea virusului către alte persoane în momentul în care o persoană este infectată.

În ceea ce priveşte prevenirea îmbolnăvirii, medicul stomatolog ne sfătuieşte să schimbăm periuța dentară cel târziu la trei luni, timpul alocat periajului dentar să fie de trei minute, dar şi să folosim ața dentară pentru curățarea spațiilor interdentare.

De asemenea, pentru o menţinerea igienei cavităţii bucale, medicul recomandă folosirea apei de gură, în special seara, după periaj.

Totodată, stomatologul Mihaela Cuţui ne sfătuieşte să clătim periodic gura cu apă cu sare sau apă cu bicarbonat de sodiu. Tot pentru prevenirea infectării, putem folosi şi apa oxigenată, sub formă de comprese sau diluată, pentru curăţarea cavităţii bucale.

“Cercetările privind transmiterea și efectele COVID-19 sunt în desfășurare, dar știm deja că virusul se transmite prin contact direct cu secrețiile respiratorii ale unei persoane infectate (prin tuse și strănut) și prin atingerea suprafețelor contaminate de virus. Igiena dentară este esențială pentru sănătatea dinților, în particular, și pentru un organism sănătos, în general. Pentru a preîntâmpina cele mai frecvente probleme asociate dinților – cariile, gingivita, respirația urât mirositoare, tartrul și placa bacteriană -, trebuie să urmăm câteva sfaturi simple, însă extrem de eficiente. Prin urmare, o igienă dentară corectă nu este nici pe departe o misiune dificilă dacă ții cont de regulile de igiena personală,elementare pe care să le aplici în mod constant”, a declarat Mihaela Cuțui.

Şi medicul infecționist Ion Alexie recomandă pacienților bolnavi de COVID-19 să păstreze o bună igienă orală, deoarece astfel cantitatea de virus din faringe scade.

„Pacienții vor fi îndemnați să se spele pe dinți și să-și clătească gura cu apa de gură de trei ori pe zi, cel puțin. De mai multe ori e și mai bine”, a spus Ion Alexie, medic infecţionist în SUA.

În ceea ce priveşte folosirea apei oxigenate, medicul Mihaela Cuţui a spus că aceasta este utilizată în stomatologie pentru că precipită detritusul, iar la pacienţii intubaţi se folosesc compresele cu apă oxigenată pentru ştergerea cavităţii bucale.

Compresele cu apă oxigenată sau diluată pot fi utilizate şi acasă, pentru prevenirea infecţiei cu noul coronavirus sau în timpul bolii, a adăugat medicul stomatolog.