Starea de alertă a fost prelungită: Ce prevede Hotărârea de Guvern

Guvernul a hotărât prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID – 19

Vă prezentăm în continuare textul integral al Hotărârii de Guvern.

GUVERNUL ROMÂNIEI

H O T Ă R Â R E
privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID – 19

Ţinând cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, precum şi de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020, având în vedere prevederile Legii nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora, precum și cele ale Hotărârii Guvernului nr. 577/2020 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale din anul 2020
luând în considerare prevederile art. 16 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, având în vedere faptul că evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuţi la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID19, cu modificările ulterioare, indică necesitatea menţinerii unui răspuns amplificat la situaţia de urgenţă determinată de răspândirea noului coronavirus, aspecte materializate în cuprinsul documentului intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-COV2 pe teritoriul României la data de 09.09.2020“, întocmit la nivelul Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, ţinând seama de propunerile cuprinse în Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 45/2020 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3, 4, 6 şi art. 71 alin. (1) din Legea
nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,
cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – Începând cu data de 15 septembrie 2020 se prelungeşte cu 30 de zile starea de alertă pe
întreg teritoriul ţării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă
2 / 15 şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19, aprobată cu modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu
modificările şi completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind
prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru
prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare,
prin Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României
începând cu data de 17 iulie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru
prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare,
și prin Hotărârea Guvernului nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României
începând cu data de 16 august 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia
pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările
ulterioare.

Art. 2 – Pe durata prevăzută la art. 1 măsurile de prevenire şi control ale infecţiilor cu coronavirusul
SARS-CoV-2, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri, precum şi instituţiile şi
autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de
alertă sunt prevăzute în:
a) anexa nr. 1 – „Măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns“;
b) anexa nr. 2 – „Măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor“;
c) anexa nr. 3 – „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc“.

Art. 3 – În aplicarea dispoziţiilor art. 7^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind
stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu
completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr.
557/2016 privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul
Sănătăţii, prin ordin al comandantului acţiunii, măsurile necesare prevenirii şi combaterii infecţiilor cu
coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acţiunilor de răspuns la nivel naţional.

Art. 4 – Regimul contravenţional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1-
3 este cel stabilit la art. 64 – 70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare.

Art. 5 – Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 6 – Actele emise pentru punerea în executare a Hotărârii Guvernului nr. 394/2020, aprobată cu
modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările şi
completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 476/2020, cu modificările și completările ulterioare,
a Hotărârii Guvernului nr. 553/2020, cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului
nr. 668/2020, cu modificările și completările ulterioare, își mențin aplicabilitatea în măsura în care
dispoziţiile acestora nu contravin măsurilor stabilite în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN

Anexa nr. 1
Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns
Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea
şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:
1. coordonarea operaţională a serviciilor publice de ambulanţă şi a serviciilor voluntare pentru situaţii
de urgenţă, în condiţiile art. 54 şi 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind
reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011,
precum şi a altor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020;
2. coordonarea operaţională a poliţiei locale, în condiţiile art. 50 – 52 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 70/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 179/2020.

Art. 2 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabilesc
următoarele măsuri:
1. se instituie obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire
şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum
şi pentru alte categorii vulnerabile şi de a stabili programul de lucru al angajaţilor, potrivit art. 19 din Legea
nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti.
2. furnizorii de servicii sociale de tip rezidenţial îşi organizează programul în funcţie de contextul
epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul
muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată şi desfăşurată cu respectarea normelor de
prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autorităţile competente.

Art. 3 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabileşte
desfăşurarea în regim permanent a activităţii tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate
temporară, precum şi a activităţii Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei şi a centrelor
judeţene/al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

Art. 4 – (1) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 1 se pune în aplicare de către unităţile teritoriale pentru situaţii
de urgenţă, respectiv de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă.
(2) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 2 se pune în aplicare de către Poliţia Română, prin inspectoratele de
poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
(3) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 2 se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale.
(4) Măsura prevăzută la art. 3 se pune în aplicare de către instituţiile la nivelul cărora sunt organizate
centrele operative pentru situaţii de urgenţă, respectiv centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei.
Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.

Anexa nr. 2
Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea
şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, în spaţiile publice închise,
spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării
măştii de protecţie, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor
interne, emis în temeiul art. 13 şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

Art. 2 -Se pot institui izolarea şi carantina persoanelor în condiţiile art. 7, 8 şi 11 din Legea nr. 136/2020
privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

Art. 3 – (1) În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, cu modificările
ulterioare, purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, este obligatorie pentru toate
persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spaţiile publice deschise, cum ar fi pieţele, târgurile,
zonele de aşteptare (staţii de autobuz, peroane şi altele asemenea), falezele, zonele în care se desfăşoară
serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, în anumite intervale orare, stabilite prin
hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. Spaţiile şi intervalele
orare se stabilesc, la propunerea direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
luând în considerare probabilitatea prezenţei concomitente a unui număr mare de persoane în spaţiile şi în
intervalele orare respective, unde se constată dificultăţi în asigurarea distanţei fizice de protecţie sanitară
stabilite în condiţiile legii.
(2) Administratorii/Proprietarii spaţiilor publice deschise stabilite potrivit alin. (1) afişează la loc vizibil
informaţii privind obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile respective, la solicitarea comitetului
judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

Art. 4 – (1) În condițiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se
stabilesc următoarele măsuri și acțiuni obligatorii:
1. purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către candidaţii şi echipele de
campanie în timpul evenimentelor/ întrunirilor/acţiunilor aferente campaniei electorale.
2. purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către participanții la procesul
electoral (alegători, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator, persoanele
acreditate, candidații, delegaţii acreditaţi, personalul de pază, personalul tehnic al birourilor electorale ale
secţiilor de votare, informaticieni, personalul centrelor operative de intervenție pentru remedierea
disfuncționalităților Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal
– SIMPV, membrii biroului electoral de circumscripţie ierarhic superior) pe toată perioada în care se află în
sediul secţiei de votare şi în localul de vot.
3. asigurarea distanțării fizice de minimum 1 metru între participanții la procesul electoral.
4. dezinfecția periodică și după fiecare contact direct cu alte persoane a mâinilor participanților la
procesul electoral.
5. dezinfecţia sediilor secţiilor de votare, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 577/2020 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a
alegerilor locale din anul 2020.
6. afişarea prin grija primarilor în locuri vizibile a regulilor de protecţie individuală, de distanțare fizică,
de igienă și de acces în sediul secţiei de votare şi în localul de vot.
7. stabilirea, pe cât posibil, prin grija primarilor a unor circuite separate de intrare şi de ieșire în sediul
secţiei de votare şi în localul de vot, precum şi marcarea corespunzătoare a acestora cu indicatoare.
8. marcarea prin grija primarilor a locurilor de staționare în sediul secţiei de votare și în afara acestuia,
astfel încât să se asigure menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanţii la procesul
electoral.
9. amplasarea prin grija primarilor, în sediul secţiei de votare şi în localul de vot, a flacoanelor cu soluție
dezinfectantă, pe bază de alcool, pentru mâini, marcate corespunzător, precum și a recipientelor unde se vor
arunca măștile și mănușile folosite.
10. asigurarea prin grija primarilor a personalului tehnic care va măsura temperatura participanţilor la
procesul electoral, la intrarea în sediul secţiei de votare și care va îndruma alegătorii către localul de vot,
respectiv către ieșirea din sediul secției de votare, astfel încât aceștia să petreacă un timp cât mai scurt în
interiorul acestuia.
11. asigurarea prin grija primarilor a termometrelor non-contact și de către Ministerul Sănătății a
materialelor de protecție sanitară, precum și a materialelor dezinfectante pentru secţiile de votare, potrivit
reglementărilor în vigoare.
12. președintele biroului electoral al secției de votare sau locțiitorul acestuia, după caz, se va asigura că
numărul total al persoanelor care sunt prezente în același timp în localul de vot, exceptând alegătorii, nu va
fi mai mare de 15.
13. accesul în localul de vot se va face eșalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenți, în
același timp, mai mult de 5 alegători și să se respecte distanțarea de minimum 1 metru între persoane;
alegătorii sunt obligați să își dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi localul de vot și la
ieșirea din acestea.
14. alegătorul va fi instruit să poziționeze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul
terminalului informatic astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de
monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal – SIMPV; dacă acest lucru nu este posibil,
operatorul de calculator va realiza această procedură după care își va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei
soluții dezinfectante pe bază de alcool sau va schimba mănușile.
15. în vederea identificării de către operatorul de calculator și de către membrii biroului electoral al
secției de votare, alegătorul va fi instruit să își îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o
distanță de minimum 1,5 m față de operatorul de calculator și membrii biroului electoral al secției de votare;
după identificare, alegătorul își va repoziționa masca acoperind nasul și gura.
16. alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secției
de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală și va poziționa actul de identitate sau documentul de
identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă astfel încât atingerea acesteia de către membrii biroului
electoral al secției de votare să nu fie necesară.
17. se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secției de votare în timp ce alegătorul
semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot și a ștampilei cu mențiunea „VOTAT”. Pe cât
posibil, buletinele de vot, ştampila cu mențiunea „VOTAT” şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători
pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu
membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub supravegherea și la indicația acestora.
18. după exercitarea dreptului de vot, alegătorul își va aplica singur, la indicația și sub supravegherea
membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „VOTAT”,
după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.
19. în ziua votării, echipa care transportă urna specială se va deplasa mai întâi la adresele solicitanților
din alte cauze decât COVID-19, la unitățile sanitare non-COVID, la unitățile medico-sociale, azile de batrâni,
penitenciare și centre de reținere și arestare preventivă.
20. echipa care transportă urna specială se va deplasa la unitățile sanitare COVID-19 și la adresele
persoanelor izolate și carantinate numai după ce a asigurat exercitarea dreptului de vot de către categoriile
de alegători prevăzute la pct. 19.
21. membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și personalul de pază care însoțesc urna specială
trebuie să poarte mască și mănuși ce trebuie schimbate sau dezinfectate cu o soluție dezinfectantă pe bază de
alcool la părăsirea fiecărei incinte.
22. membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și personalul de pază care însoțesc urna specială
nu vor intra în locuința în care se află alegătorul și vor realiza toate formalitățile la intrarea în aceasta,
asigurând o distanță de minimum 1 metru față de alegător.
23. alegătorul care votează prin intermediul urnei speciale și celelalte persoane prezente în incintă vor
purta obligatoriu mască. Alegătorul își va dezinfecta mâinile înainte de preluarea buletinelor de vot și a
ștampilei cu mențiunea „VOTAT”, își va înlătura pentru scurt timp masca spre a fi identificat și își va
repoziționa masca acoperind nasul și gura. Alegătorul va semna în lista electorală utilizând ori de câte ori
este posibil pixul personal. Ștampila cu mențiunea „VOTAT” și, dacă este cazul, pixul utilizat de alegător se
dezinfectează după votare de către unul dintre membrii echipei care transportă urna specială prin
pulverizare/ștergere cu soluție dezinfectantă sau prin ștergere cu şervețele/lavete impregnate cu dezinfectant
pe bază de alcool.
24. în cazul persoanelor internate în unități sanitare votul cu urna specială va fi asigurat cu
implementarea măsurilor specifice; echipamentul de protecție pentru membrii birourilor electorale ale
secțiilor de votare și personalul de pază care însoțesc urna specială va fi asigurat de către unitatea sanitară,
în conformitate cu nivelul de echipare corespunzător secției respective. Toate materialele de protecție
utilizate vor fi introduse într-un sac dedicat.
25. membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, operatorii de calculator și persoanele acreditate
vor purta mască și mănuși pe tot parcursul numărării voturilor și vor menține o distanță de mimimum 1 metru
față de celelalte persoane.
26. numărul total al persoanelor care sunt prezente în același timp în localul de vot, pe durata numărării
voturilor, nu poate fi mai mare de 20.
(2) Pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor și evitarea infectării cu
SARS-CoV2 a participanţilor la procesul electoral, măsurile și acțiunile obligatorii prevăzute la alin. (1) se
desfășoară în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne,
cu avizul Autorităţii Electorale Permanente.
Art. 5 -Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 1 – 4 se urmăreşte de către Ministerul Sănătăţii
şi Ministerul Afacerilor Interne.

Anexa nr. 3
Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea
şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:
1. pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 sunt interzise organizarea şi desfăşurarea de
procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, precum şi a întrunirilor de natura
activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, cu excepţia celor
organizate şi desfăşurate potrivit pct. 2 – 18.
2. activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, definite conform Legii
educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, constând în cantonamente,
antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României, pot fi desfăşurate numai în condiţiile
stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul
art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
3. competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condiţiile
stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul
art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
4. în condiţiile pct. 2, se permite desfăşurarea de către sportivii profesionişti, legitimaţi şi/sau de
performanţă a activităţilor de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de
pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi,
astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.
5. activităţile instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie
de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, şcolilor populare, de artă şi de meserii,
precum şi evenimentele culturale în aer liber se pot desfăşura numai în condiţiile stabilite prin ordin comun
al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 44 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr.
55/2020, cu modificările ulterioare.
6. în condiţiile pct. 5 organizarea şi desfăşurarea activităţii cinematografelor, instituţiilor de spectacole
şi/sau concerte sunt permise, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată
în ultimele 14 zile a cazurilor din judeţe/municipiul Bucureşti este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de
locuitori.
7. comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă din judeţele unde incidenţa cumulată a cazurilor în
ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori pot decide restricţionarea sau închiderea
într-o localitate din zona de competenţă a activităţilor culturale prevăzute la pct. 6, dacă incidenţa cumulată
a cazurilor din această localitate, în perioada menţionată, trece peste pragul de 1,5/1.000 de locuitori.
8. comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă din judeţele unde incidenţa cumulată a cazurilor în
ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori pot decide reluarea activităţilor culturale prevăzute
la pct. 6 dintr-o localitate situată în zona de competenţă, dacă incidenţa cumulată a cazurilor din această
localitate, în perioada menţionată, este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori.

9. în condiţiile pct. 5, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai
dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleiaşi familii sau reprezintă grupuri de până la 3 persoane,
iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a
altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune,
aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.

10. activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, se desfăşoară în interiorul
şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun
al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 45 şi al art. 71 alin. (2) din
Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

11. se interzic activităţile recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se
desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al
ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor
sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
12. se interzice participarea la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor care se desfăşoară
cu participarea a cel mult 50 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.
13. se interzice participarea la evenimente private în spaţii deschise, cu excepţia celor care se desfăşoară
cu participarea a cel mult 100 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică.
14. se permite organizarea de cursuri de instruire şi workshopuri pentru adulţi, inclusiv cele organizate
pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu un număr de participanţi de maximum
50 de persoane în interior şi de maximum 100 de persoane în exterior şi cu respectarea normelor de sănătate
publică stabilite în ordinul ministrului sănătăţii.
15. se permit organizarea şi desfăşurarea de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale,
ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, a activităţilor specifice, sub supravegherea unui medic epidemiolog.
16. se permit organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice din domeniul diplomatic, la sediile
misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, organizate în aer liber, astfel încât să fie
asigurată o suprafaţă de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi respectarea regulilor de
protecţie sanitară.
17. se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice,
republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanţi de maximum 100 de
persoane şi cu respectarea următoarelor măsuri:
a) purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toţi participanţii;
b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spaţiul în care se
desfăşoară mitingul sau demonstrația;
c) menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţi şi asigurarea unei suprafeţe de
minimum 4 mp/persoană acolo unde este posibil;
d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materialele pe perioada desfășurării
mitingului sau a demonstrației;
e) aplicarea regulilor de igienă colectivă şi individuală pentru prevenirea contaminării şi limitarea
răspândirii virusului SARS-CoV-2.
18. Pentru desfăşurarea în siguranţă a evenimentelor/ întrunirilor în cadrul campaniei electorale se
instituie obligaţia organizatorilor acestora de a asigura, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului
sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu
modificările ulterioare, cu avizul Autorităţii Electorale Permanente, respectarea următoarelor măsuri:
a) purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toţi participanţii la
evenimente/întruniri;
b) efectuarea triajului observaţional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care
intră/sosesc în spaţiul în care se desfăşoară evenimentele/întrunirile;
c) menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţii la evenimente/întruniri, inclusiv
cele desfăşurate pe stradă sau din uşă în uşă;
d) afişarea regulilor de acces şi de protecţie individuală în locuri vizibile în spaţiile în care se desfăşoară
evenimentele/ întrunirile;

e) limitarea numărului participanţilor la maximum 50, în cazul evenimentelor/întrunirilor desfăşurate în
spaţiu închis şi a duratei acestora la maximum două ore;
f) limitarea numărului participanţilor la maximum 100, delimitarea prin semne vizibile a perimetrului şi
asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp/persoană, în cazul evenimentelor/ întrunirilor desfăşurate în aer
liber;
g) limitarea numărului persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup la maximum 6, în
cazul acţiunilor desfăşurate pe stradă;
h) limitarea numărului persoanelor care compun echipele la maximum 2, în cazul acţiunilor din uşă în
uşă;
i) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie materialele de propagandă electorală, înaintea
începerii acţiunii;
j) aplicarea regulilor de igienă colectivă şi individuală pentru prevenirea contaminării şi limitarea
răspândirii virusului SARS-CoV-2.
Art. 2 – (1) În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se
stabilesc următoarele măsuri:
1. în interiorul localităţilor se interzic circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane
care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.
2. se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor
străini şi apatrizilor, definiţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu următoarele excepţii:
a) membri de familie ai cetăţenilor români;
b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic
European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;
c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent
permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state,
potrivit legislaţiei Uniunii Europene;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt
document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru
îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri
care asigură astfel de transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor internaţionale, precum şi
membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni permanente pe teritoriul României, personalul militar
sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare;
i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii şi apatrizii, lucrători înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere
economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfăşurată în străinătate;
k) străinii şi apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri din agricultură, personal navigant
maritim şi fluvial;
l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe
teritoriul României, în condiţiile legii;
m) membrii echipelor de filmare a producțiilor cinematografice sau audiovizual, personalul tehnic și
artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe teritoriul României, în baza unor relații
contractuale dovedite sau a unor documente justificative.

(2) În absenţa unor reglementări contrare la nivel naţional, măsura stabilită la alin. (1) pct. 2 nu se mai
aplică cetăţenilor străini şi apatrizilor originari din sau rezidenţi în state terţe dinspre care, la nivel european,
este stabilită ridicarea restricţiilor temporare asupra călătoriilor neesenţiale către Uniunea Europeană.
Art. 3 – Se poate institui carantina zonală în condiţiile art. 7 şi 12 din Legea nr. 136/2020 privind
instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.
Art. 4 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabilesc
următoarele măsuri:
1. suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţări care nu fac
obiectul excepţiei de la carantinare/izolare stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aprobate de
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi din aceste ţări către România pentru toate aeroporturile din
România, potrivit art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se aprobă prin hotărâre a
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
2. sunt exceptate de la prevederile pct. 1 următoarele categorii de zboruri:
a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice
din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici
stabiliţi în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;
h) tehnice, în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările
Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru
repatrierea unor cetăţeni străini din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române
şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;
j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările
Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România, pentru repatrierea cetăţenilor
români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne
şi al Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările
Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor
prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes“) în temeiul
Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării
disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C (2020) 1.897, din 23 martie 2020, din România către alte
state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, al Ministerului
Afacerilor Externe şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.
Art. 5 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se menţine
închiderea temporară, totală sau parţială, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:
1. la frontiera româno-ungară: Carei, judeţul Satu Mare;
2. la frontiera româno-bulgară:
a) Lipniţa, judeţul Constanţa;
b) Dobromir, judeţul Constanţa;
11 / 15
c) Bechet, judeţul Dolj (cu excepţia traficului de marfă);
3. la frontiera româno-ucraineană: Isaccea, judeţul Tulcea (cu excepţia traficului de marfă);
4. la frontiera României cu Republica Moldova:
a) Rădăuţi-Prut, judeţul Botoşani;
b) Oancea, judeţul Galaţi;
5. la frontiera româno-sârbă:
a) Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin;
b) Naidăş, judeţul Caraş-Severin;
c) Vălcani, judeţul Timiş;
d) Stamora-Moraviţa, judeţul Timiş – feroviar (cu excepţia traficului de marfă);
e) Lunga, judeţul Timiş;
f) Foeni, judeţul Timiş.
Art. 6 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabilesc
următoarele măsuri:
1. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare
şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi
cafenelelor, în interiorul clădirilor, este permisă în judeţele/municipiul Bucureşti unde incidenţa cumulată a
cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori.
2. activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de
cazare este permisă în judeţele/municipiul Bucureşti unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile
este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori.
3. activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de
cazare este permisă doar pentru clienţii cazaţi în hotel, în judeţele/municipiul Bucureşti în care incidenţa
cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile depăşeşte pragul de 1,5/1.000 de locuitori.
4. comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă din judeţele unde incidenţa cumulată a cazurilor în
ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori pot decide restricţionarea sau închiderea
într-o localitate din zona de competenţă a activităţii operatorilor economici prevăzuţi la pct. 1 şi 2, dacă
incidenţa cumulată a cazurilor din această localitate, în perioada menţionată, trece peste pragul de 1,5/1.000
de locuitori.
5. comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă din judeţele unde incidenţa cumulată a cazurilor în
ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori pot decide reluarea activităţii operatorilor economici
prevăzuţi la pct. 1, dintr-o localitate situată în zona de competenţă, dacă incidenţa cumulată a cazurilor din
această localitate, în perioada menţionată, este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori.
6. în situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 1 şi 2 este restricţionată sau
închisă în condiţiile stabilite la pct. 3 şi 4, se permit prepararea hranei şi comercializarea produselor
alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.
7. operatorii economici prevăzuţi la pct. 1 şi 2 vor respecta obligaţiile stabilite prin ordin al ministrului
sănătăţii şi al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea
nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
8. prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice
sunt permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei
distanţe de minimum 2 m între mese şi participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii
diferite, şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii,
ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu
modificările ulterioare.

9. operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit pct. 1, 2 şi 8 au obligaţia să respecte orarul de
lucru cu publicul şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la
propunerea Grupului de suport tehnico- ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul
României sau a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. Măsura se stabileşte
pentru unităţile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară intensă a virusului şi/sau
un număr în creştere al persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2.
10. operatorii economici care desfăşoară activitatea în spaţiile prevăzute la pct. 1, 2 şi 8 au obligaţia să
ia măsuri pentru limitarea numărului de clienţi la numărul locurilor pe scaune şi a oricăror activităţi care
presupun interacţiunea fizică între clienţi, în condiţiile stabilite prin ordinul prevăzut la pct. 7.
11. nu este permisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci.
Art. 7 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f), art. 8 şi 9 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, în
interiorul centrelor comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici nu se permite
exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum şi a activităţii barurilor, cluburilor şi discotecilor.
Art. 8 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) şi art. 33 – 36 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare,
se stabilesc următoarele măsuri:
1. transportul aerian se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi
dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi
protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor
aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul
prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, stabilite prin
ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, al ministrului afacerilor interne
şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 32,33 şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările
ulterioare.
2. transportul feroviar se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi
dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de
tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în
interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare a materialului rulant, regulile de
conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi
pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul
transportului feroviar, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi
comunicaţiilor, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 32,34 şi art. 71
alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
3. transportul rutier se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi
dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de
transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul
operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul
prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, stabilite prin
ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, al ministrului afacerilor interne
şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 32,35 şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările
ulterioare.
4. transportul naval se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi
dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport
persoane, gradul şi modul de ocupare a navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul
operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul
prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, prin ordin
13 / 15
comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, al ministrului afacerilor interne şi al
ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 32,36 şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările
ulterioare.
5. transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane se desfăşoară cu respectarea prevederilor din
ordinul comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, al ministrului afacerilor interne
şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
Art. 9 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabilesc
următoarele măsuri:
1. se suspendă activitatea operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în următoarele domenii:
activităţi în piscine, locuri de joacă şi săli de jocuri.
2. activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă
în judeţele/ municipiul Bucureşti unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau
egală cu 1,5/1.000 de locuitori.
3. comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă din judeţele unde incidenţa cumulată a cazurilor în
ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori pot decide restricţionarea sau închiderea
într-o localitate din zona de competenţă a activităţii operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor
de noroc, dacă incidenţa cumulată a cazurilor din această localitate, în perioada menţionată, trece peste pragul
de 1,5/1.000 de locuitori.
4. comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă din judeţele unde incidenţa cumulată a cazurilor în
ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori pot decide reluarea activităţii operatorilor economici
licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, dintr-o localitate situată în zona de competenţă, dacă incidenţa
cumulată a cazurilor din această localitate, în perioada menţionată, este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de
locuitori.
5. se instituie obligaţia instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de
a organiza activitatea astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi
dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile
stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13
şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
6. se instituie obligaţia desfăşurării activităţii la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare
non-COVID, în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea
nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
7. se instituie obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire
personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune
în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei,
energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr.
55/2020, cu modificările ulterioare, în baza căruia îşi pot desfăşura activitatea.
8. operatorii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc au obligaţia să respecte orarul de
lucru cu publicul şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la
propunerea Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul
României sau a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. Măsurile se
stabilesc pentru unităţile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară intensă a
virusului şi/sau un număr în creştere al persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2.
9. se instituie obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor
exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin
ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2)
din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
14 / 15
10. se instituie obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a
respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din
Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
11. suprafaţa sectorului/subsectorului de plajă amenajată folosită pentru închirierea şezlongurilor şi
umbrelelor în suport fix trebuie să fie de maximum 70% din suprafaţa totală închiriată, diferenţa
reprezentând-o zona destinată plajei pe nisip. La dimensionare nu se vor lua în calcul spaţiile destinate
amplasării altor dotări de pe plajă.
12. accesul pe plaja neamenajată se face în mod liber, cu respectarea regulilor de distanţare fizică.
Utilizarea plajei se va face cu menţinerea unei distanţe de cel puţin 2 m între persoane în orice moment, cu
excepţia membrilor aceleiaşi familii.
13. accesul persoanelor pe suprafeţele de plaje amenajate cu şezlonguri se realizează doar cu asigurarea
obligatorie de şezlonguri pentru fiecare dintre persoanele prezente, asigurarea unei distanţe de minimum 2
m între şezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite şi cu respectarea normelor de prevenire
stabilite prin ordin comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, al ministrului sănătăţii şi
al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu
modificările ulterioare. Aceleaşi reguli de distanţare fizică se aplică şi pentru suprafaţa de 30% fără
şezlonguri.
Art. 10 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) şi ale art. 38 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare,
se stabilesc următoarele măsuri:
1. activitatea în creşe, grădiniţe şi afterschool-uri este permisă numai cu respectarea condiţiilor stabilite
prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al
ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
2. în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ sunt permise activitățile didactice și alte activități
specifice, precum și organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în
condiţiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării
şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.
Art. 11 – (1) Respectarea aplicării măsurii prevăzute la art. 1 pct. 1 se urmăreşte de către Ministerul
Afacerilor Interne.
(2) Măsurile prevăzute la art. 1 pct. 2 – 4 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Tineretului şi Sportului. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor
Interne.
(3) Măsurile prevăzute la art. 1 pct. 5 – 9 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Culturii. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.
(4) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 10 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Afacerilor Interne. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.
(5) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 11 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătăţii şi, după caz, de
Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sau Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.
(6) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 1 pct. 12 – 16 se urmăreşte de către Ministerul
Afacerilor Interne.
(7) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 17 se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.
(8) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 18 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Afacerilor Interne. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.
(9) Respectarea aplicării măsurii prevăzute la art. 2 se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.
15 / 15
(10) Respectarea aplicării măsurii prevăzute la art. 3 se urmăreşte de către Ministerul Sănătăţii şi
Ministerul Afacerilor Interne.
(11) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 4 se urmăreşte de către Ministerul Transporturilor,
Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerul Afacerilor Interne.
(12) Măsura prevăzută la art. 5 se pune în aplicare de către Ministerul Afacerilor Interne.
(13) Măsura prevăzută la art. 6 pct. 8 se pune în aplicare de către Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor. Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 6 şi 7 se urmăreşte de către Ministerul Muncii
şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.
(14) Măsurile prevăzute la art. 8 se pun în aplicare de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi
Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Sănătăţii. Respectarea aplicării acestor măsuri se
urmăreşte de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.
(15) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 9 pct. 1 se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.
(16) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 9 pct. 2 – 4 se urmăreşte de către Ministerul Muncii
şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.
(17) Măsurile prevăzute la art. 9 pct. 5 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Afacerilor Interne. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.
(18) Măsurile prevăzute la art. 9 pct. 6 şi 10 se pun în aplicare de către Ministerul Sănătăţii. Respectarea
aplicării acestor măsuri se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor
Interne.
(19) Măsurile prevăzute la art. 9 pct. 7 se pun în aplicare de către Ministerul Economiei, Energiei şi
Mediului de Afaceri şi Ministerul Sănătăţii. Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 9 pct. 7 şi 8 se
urmăreşte de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.
(20) Măsurile prevăzute la art. 9 pct. 9 se pun în aplicare de către Ministerul Tineretului şi Sportului şi
Ministerul Sănătăţii. Respectarea măsurilor prevăzute la art. 9 pct. 9 se urmăreşte de către Ministerul Muncii
şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.
(21) Măsurile prevăzute la art. 9 pct. 11 – 13 se pun în aplicare de către Ministerul Economiei, Energiei
şi Mediului de Afaceri, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii. Respectarea
măsurilor prevăzute la art. 9 pct. 11 – 13 se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi
Ministerul Afacerilor Interne.
(22) Măsurile prevăzute la art. 10 se pun în aplicare de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
Ministerul Sănătăţii. Respectarea aplicării acestor măsuri se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne.

Care sunt judeţele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că municipiul Bucureşti (168) şi judeţele Iaşi (41), Vâlcea (37), Prahova (33) şi Dâmboviţa (29) sunt zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de coronavirus faţă de ultima raportare.

Cele mai puţine cazuri s-au înregistrat în judeţele Caraş-Severin (1), Timiş (3), Tulcea (3), Vrancea (3), Mehedinţi (3).

Nu au fost raportate datele din şase judeţe, respectiv Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Covasna, Ialomiţa, Sălaj, Satu-Mare.

De asemenea, în judeţul Satu-Mare a fost rectificat cu trei numărul total de cazuri.

Distribuţia pe judeţe a cazurilor noi, înregistrate în ultimele 24 de ore, este următoarea:

* Alba – 11
* Arad – 7
* Argeş – 5
* Bacău – 21
* Bihor – 25
* Bistriţa-Năsăud –
* Botoşani –
* Braşov – 24
* Brăila – 24
* Buzău – 7
* Caraş-Severin – 1
* Călăraşi – 16
* Cluj – 21
* Constanţa – 22
* Covasna –
* Dâmboviţa – 29
* Dolj – 25
* Galaţi – 11
* Giurgiu – 11
* Gorj – 4
* Harghita – 5
* Hunedoara – 6
* Ialomiţa –
* Iaşi – 41
* Ilfov – 15
* Maramureş – 28
* Mehedinţi – 3
* Mureş – 7
* Neamţ – 4
* Olt – 14
* Prahova – 33
* Satu Mare – (-3)
* Sălaj –
* Sibiu – 10
* Suceava – 22
* Teleorman – 21
* Timiş – 3
* Tulcea – 3
* Vaslui – 8
* Vâlcea – 37
* Vrancea – 3
* Bucureşti – 168

Un număr de 692 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, faţă de ultima raportare, în urma testelor efectuate la nivel naţional.

CE a lansat un serviciu care conectează aplicaţiile mobile pentru depistarea contacţilor apropiaţi

Pentru a exploata pe deplin potenţialul de a întrerupe lanţul de infectare cu coronavirus şi de a salva vieţi pe care îl au aplicaţiile mobile de depistare a contacţilor apropiaţi şi de avertizare, Comisia Europeană a instituit serviciul „pasarela de interoperabilitate”, care conectează aplicaţiile naţionale din întreaga UE, informează executivul european într-un comunicat dat publicităţii luni.

Comisia a demarat exerciţii de testare între serverele back-end ale aplicaţiilor oficiale ale Republicii Cehe, Danemarcei, Germaniei, Irlandei, Italiei şi Letoniei şi un server-pasarelă nou-înfiinţat.

„Numeroase state membre au lansat aplicaţii naţionale de depistare a contacţilor şi de avertizare. Acum este timpul ca acestea să interacţioneze între ele. Călătoriile şi schimburile interpersonale se află în centrul proiectului european şi al pieţei unice. Pasarela de interoperabilitate va facilita aceste călătorii şi schimburi în această perioadă de pandemie şi va salva vieţi”, a declarat comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton.

La rândul său, Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a apreciat că, ”în contextul în care numărul de cazuri este din nou în creştere, aplicaţiile pot completa alte măsuri, cum ar fi testarea sporită şi depistarea manuală a contacţilor. Dacă sunt utilizate pe o scară suficient de largă, acestea ne pot ajuta să întrerupem lanţurile de transmisie. Vom continua să luptăm pe toate fronturile împotriva pandemiei”.

În lupta împotriva coronavirusului, majoritatea statelor membre au lansat sau prevăd să lanseze o aplicaţie naţională de depistare a contacţilor şi de avertizare. Instituirea de către Comisie a pasarelei de interoperabilitate respectă acordul statelor membre cu privire la specificaţiile tehnice, pentru a oferi o soluţie europeană care să asigure schimburi de informaţii sigure între serverele back-end ale aplicaţiilor naţionale de depistare a contacţilor şi de avertizare, pe baza unei arhitecturi descentralizate. Pasarela de interoperabilitate conectează aproape toate aplicaţiile de acest tip lansate în UE.

Pasarela de interoperabilitate este o infrastructură digitală care asigură comunicarea de informaţii între serverele back-end ale aplicaţiilor naţionale şi va garanta faptul că aceste aplicaţii vor funcţiona fără probleme şi la nivel transfrontalier. Prin urmare, utilizatorii vor trebui să instaleze o singură aplicaţie şi vor putea, în continuare, să raporteze un test pozitiv sau să primească o alertă, chiar şi atunci când călătoresc în străinătate.

Pasarela va primi şi va transmite în mod eficace identificatorii arbitrari între aplicaţiile naţionale pentru a reduce la minimum cantitatea de date transferate şi a reduce, astfel, consumul de date al utilizatorilor. Pasarela nu va trata nicio altă informaţie în afară de cheile arbitrare, generate de aplicaţiile naţionale. Informaţiile care fac obiectul schimburilor sunt pseudonimizate, criptate, reduse la minimum şi stocate numai atât timp cât este necesar pentru depistarea infecţiilor. Pasarela nu permite identificarea persoanelor fizice.

Aceasta este concepută şi creată de T-Systems şi SAP şi va fi exploatată de centrul de date al Comisiei din Luxemburg. După testare, aceasta va începe să fie operaţională în luna octombrie.

Recomandarea dr. Arafat: Mască şi pix de acasă, pentru cei care merg la vot

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat că este de preferat ca alegătorii să îşi aducă şi pixul de acasă, pentru a putea semna, pentru evitarea transmiterii infecţiilor.

„Pentru semnătură, da, poate să vină cu pixul de acasă şi să semneze cu pixul de acasă. Poate că este şi mai bine aşa ca să nu se transmită între membrul comisiei şi alegător. Deci este foarte bine”, a arătat şeful DSU.

De asemenea, Raed Arafat a declarat că este recomandat ca alegătorii să îşi aducă propria mască, în momentul în care se vor prezenta la secţia de votare, arătând însă că se vor putea asigura măşti şi pentru cei care nu au.

„Eu, din ce am înţeles, da, va putea să obţină o mască (alegătorul care nu are – n.r.), dar recomandarea totuşi este ca alegătorii să vină cu mască”, a spus Arafat, la finalul şedinţei de Guvern.

Arafat a menţionat că luni a avut loc întâlnirea online a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă şi că prin Hotărârea nr. 45 din 14 septembrie a fost propusă prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile. De asemenea, au fost formulate mai multe propuneri privind: campania electorală, ziua votului, organizarea mitingurilor şi a demonstraţiilor.

 

EXCLUSIV Pacienţii internaţi cu COVID-19, risc crescut de infecţii nosocomiale. Care sunt cauzele

Tudor Toma, medic pneumolog la Londra, a declarat pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview că pentru pacienții cu COVID-19 care sunt internați există un risc crescut de a face infecții nosocomiale, din cauza faptului că barierele de apărare obișnuite ale plămânului sunt afectate de infecția virală.

Medicul român a spus încă că riscul de infecţie nosocomială în cazul bolnavilor COVID-19 este aproximativ la fel cu cel pe care îl au alți pacienți cu afecțiuni respiratorii cronice, unde mecanismele de apărare sunt la fel afectate.

De asemenea, medicul Tudor Toma a precizat că aceasta este o problemă care nu poate să fie eliminată complet, fiindcă depinde de mecanismele de apărare ale pacientului.

“ Trebuie înțeles că aerul pe care-l respirăm nu este steril, și nu poate fi steril în mediu de spital, deci riscul depinde de cât de mult putem să prevenim infecția cu mecanismele de apărare imune și non-imune ale organismului, iar orice modificare a acestora duce la creșterea riscului de infecție”, a explicat medicul pneumolog.

Risc de infecţie nosocomială ridicat pentru pacienţii intubaţi

Acesta a spus că la pacienții intubați riscul de a face infecţie nosocomială este şi mai mare, din cauza faptului că circulația aerului în plămânul ventilat artificial nu favorizează “curățarea” naturală a plămânului.

“ Pacienții sunt în general grav bolnavi și sistemul lor imun este deficitar, au multiple medicamente administrate, plus o mulțime de tuburi introduse în organism”, a completat medicul care profesează în Marea Britanie.
Există însă şi o serie de cauze ale infecţiilor nosocomiale legate de practica medicală.

Medicul Tudor Toma a spus că printre acestea se numără:
• menținerea pe o durată prea lungă a unor catetere sau tuburi de dren,
• interacțiune neprotejată (igiena mâinilor, mănuși, șorț de protecție) de la un pacient la altul,
• administrarea de tratamente (antibiotice) care nu sunt necesare,
• administrarea de antibiotice pentru o durată prea lungă
• nemodificarea schemei terapeutice în funcție de antibiogramă
• lipsa unor îngrijiri generale acordate pacienților (igienă, fizioterapie, etc).

Medicul pneumolog a adăugat că în general, în Marea Britanie, în fiecare spital există microbiolog, care verifică tratamentele antibiotice acodrate fiecărui pacient, sugerează modificări dacă este cazul, plus există o echipă de “infection control”, formată din asistente instruite să observe actul medical și să atenționeze acolo unde apar încălcări ale protocolului de menținere scăzută a riscului de infecții intraspitalicești.

Tudor Toma a precizat că problema infecţiilor nosocomiale este abordată destul de riguros în Marea Britanie.

Întrebat cât de dese sunt cazurile de infecţii nosocomiale în rândul pacienţilor internaţi cu afecţiuni respiratorii cronice în Marea Britanie, medicul a spus că dacă se consideră doar pneumonia ca infecție intraspitalicească, incidența variază în funcție de tipul și vârsta pacienților internați, fiind între 0,5% și 8,3%, depinzând de perioada de spitalizare.

 

 

 

 

Noi dotări pentru Secția Clinică Pediatrie din cadrul SCJU Târgu Mureș

Secția Clinică Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș (SCJU Târgu Mureș) a fost dotată cu aparatură și instrumentar medical în valoare de 500.000 de lei. Banii provin dintr-o sponsorizare a unei companii din domeniul energetic, potrivit unui comunicat de presă al unității medicale.

Mai exact, au fost achiziționate 10 paturi pediatrice electrice, 20 de paturi pediatrice mecanice, 11 noptiere cu măsuță atașată, cinci pulsoximetre, un sistem Holter de pH-metrie esofagiană și impedanță, un cateter esofagian solid state cu 36 de canale şi senzori direcţionali, un sistem manometrie digestivă de înaltă rezoluţie, un cateter anorectal solid state cu opt canale, senzori circumferenţiali şi cu balon, un analizor gastric plus gastrolyzer, configuraţie complete, cinci perfuzomate, cinci infuzomate și cablu pentru accesorii aparatură Olimpus.

”Aparatura achiziţionată este de o mare utilitate în stabilirea diagnosticului şi monitorizării afecţiunilor digestive la copil (tulburări de motivitate, reflux gastroesofagian, constipaţie etc), precum şi monitorizarea afecţiunilor respiratorii acute ale copilului, tratamentul sistemic în patologia pediatrică”, se arată în comunicatul de presă.

Grupul de Comunicare Strategică: Alte 692 de cazuri zilnice de coronavirus, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 692 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până luni, la nivel național, au fost prelucrate 2.088.975 de teste. Dintre acestea 7.331 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.854 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.477 la cerere.

De asemenea, până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 104.187 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

Totodată, 43.244 de pacienți au fost declarați vindecați și 11.374 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 201 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.185 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 13.09.2020 (10:00) – 14.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 22 de decese (14 bărbați și 8 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Maramureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Vaslui și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 7 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 4 decese la categoria de peste 80 de ani.

21 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.134. Dintre acestea, 456 sunt internate la ATI.

Pe teritoriul României, 10.847 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.878 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 36.711 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 5 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 609 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 880 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 276.661 de lei.

OMS se aşteaptă la o creştere a numărului de decese provocate de COVID-19 în Europa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat luni că se aşteaptă la o nouă creştere a numărului de decese provocate de COVID-19 în Europa, în octombrie şi noiembrie, transmite AFP, potrivit presei internaţionale

‘Va fi mai greu. În octombrie, în noiembrie vom vedea o mortalitate mai ridicată’, a declarat Hans Kluge, directorul pentru Europa al OMS. El a explicat că vor fi mai multe decese deoarece vor exista mai multe cazuri – tendinţă deja observată, însă deocamdată cu un număr de morţi aproape stabil.

‘Suntem într-un moment unde ţările nu doresc să audă acest tip de veşti proaste, iar eu înţeleg asta’, a spus oficialul, care a adăugat şi ‘un mesaj pozitiv’: ‘pandemia se va opri, la un moment dat’.

Reprezentanţii celor 55 de state membre ale OMS Europa se întâlnesc luni şi marţi pentru a se informa reciproc despre măsurile de combatere a epidemiei şi pentru a conveni asupra strategiei pe următorii cinci ani. Kluge i-a avertizat să nu se aştepte la încheierea epidemiei odată cu apariţia unui vaccin.

‘Aud tot timpul: ‘vaccinul va însemna sfârşitul epidemiei’. Bineînţeles că nu!’, a spus reprezentantul OMS Europa, cu sediul la Copenhaga. ‘Nu ştim nici măcar dacă vaccinul va fi eficient pentru întreaga populaţie. Anumite indicii primite arată că va fi eficient pentru unii, dar pentru alţii nu. Iar dacă din acest motiv va trebui să comandăm vaccinuri diferite, ce coşmar logistic…’, a adăugat medicul belgian.

‘Sfârşitul acestei pandemii va veni în când, ca o comunitate, vom fi învăţat să trăim cu pandemia. Iar asta depinde de noi. Este un mesaj foarte pozitiv’, a susţinut Kluge.

În Europa, în special în Spania şi Franţa, numărul de cazuri de infectare cu coronavirus este în creştere evidentă de câteva săptămâni. Vineri, statele europene membre ale OMS au raportat peste 51.000 de cazuri noi, mai mult decât în aprilie, arată datele publicate de organizaţie. În acelaşi timp, numărul zilnic de decese este aproximativ acelaşi ca la începutul lui iunie, în jur de 400-500, conform aceleiaşi surse.

VIDEO Tehnică de reducere cu 70% a radiațiilor la care sunt expuși pacienţii COVID-19 în timpul examinării

Specialiștii în radiologie ai Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. “Victor Babeș” din Timișoara au decis, pentru pacienţii internaţi cu forme moderate şi severe de COVID-19, adaptarea protocolului de scanare normală, în sensul folosirii tehnicii CT cu doză redusa de radiații (CT Low-dose).

Noua tehnică, de care au beneficiat până acum peste 200 de pacienți infectați cu noul coronavirus, reduce cu aproape 70% cantitatea de radiații la care sunt expuși pacienţii în timpul examinării, potrivit unui comunicat de presă al unităţii medicale.

Potrivit aceleiaşi surse, în acest fel, pacientului i se pot face mai multe investigații imagistice de computer tomograf fără a fi expus unei doze mari de radiații care să depășească în doar câteva zile valoarea anuală pe unitate de volum recomandată la nivel mondial pentru examenele de acest fel.

“Am optat pentru acest tip de tehnică CT, cu doză redusă de iradiere ( low dose CT), pentru a-i proteja cât mai mult pe pacienții bolnavi de COVID-19 ai căror plămâni sunt puternic afectați de boală. Știm că pacienții rămân internați doua-trei săptămâni, în funcție de gravitatea bolii. În acest interval, unii dintre ei au nevoie de mai multe evaluări imagistice într-o perioadă scurtă de timp. Pentru a nu crește doza de iradiere asupra organismului, am început să folosim acest protocol pe o scara mult mai largă”, a declarat dr. Diana Manolescu, medic primar radiolog Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș din Timișoara.

În cazul unei scanări cu un CT clasic, doza de radiații la care este supus pacientul se apropie de 350mGy/cm, în timp ce, în cazul unui proceduri low dose CT nu depășește 90mGy/cm.

“În cazul acestei proceduri, low dose CT, se păstrează aceeași calitate a imaginii, diferențele fiind insesizabile în cazul acestor pacienți infectați cu SARS-CoV 2. Mai mult, folosim același aparat performant și același tip de scanare. Practic nu exista diferențe semnificative din punct de vedere al imagisticii diagnosticului față de un CT standard”, a spus dr. Diana Manolescu, medic primar radiolog Spitalul Victor Babeș Timişoara.

Vaccin împotriva coronavirus: India analizează autorizarea de urgenţă

India analizează autorizarea de urgenţă a unui vaccin împotriva noului coronavirus, în special pentru vârstnici şi persoane care lucrează în medii foarte riscante, în condiţiile în care numărul infecţiilor din ţară a depăşit 4,75 de milioane, transmite Reuters.

India a raportat în ultima lună, zilnic peste 1.000 de decese din cauza Covid-19, iar numărul total de morţi provocate de această boală este de 78.586, potrivit celor mai recente date. La nivel global, numai Statele Unite au un număr mai mare de infecţii cu noul coronavius, dar de la jumătatea lunii august India înregistrează un număr mai mare de cazuri zilnice.

”India analizează autorizarea de urgenţă a vaccinării împotriva Covid-19. Dacă va exista un consens, am putea să luăm decizia, în special în cazul persoanelor vârstnice şi a oamenilor care lucrează în medii cu risc ridicat”, a declarat ministrul Sănătăţii, Harsh Vardhan.

Vardhan a spus că programul studiilor clinice de fază a 3-a va fi scurtat prin acordarea autorizaţiei de urgenţă. Dar a subliniat că în studiile clinice nu vor exista scurtături şi că vaccinul va fi distribuit numai atunci când guvernul se va putea asigura că este sigur şi eficace.
El a mai spus că nu a fost stabilită o dată pentru lansarea unui vaccin, dar a adăugat că rezultatele studiilor clinice ar trebui să fie clare în primul trimestru al anului 2021.

Duminică, Ministerul Sănătăţii a raportat 94.372 de cazuri noi de Covid-19 şi 1.114 decese.

Numărul mare de cazuri de Covid-19 a îngreunat eforturile guvernului de a relansa economia, care în perioada aprilie-iunie s-a contractat cu 23,9%.