Astăzi este marcată Ziua mondială a donatorilor de celule stem hematopoietice

Ziua mondială a donatorilor de celule stem hematopoietice (World Marrow Donor Day – WMDD) este sărbătorită în a treia zi de sâmbătă a lunii septembrie. În 2020, are loc la 19 septembrie şi este marcată în peste 50 de ţări din întreaga lume.

Iniţial a fost marcată ca un eveniment european iar ulterior a fost extinsă la nivel mondial în 2015. Obiectivul marcării acestei zile este de a sensibiliza publicul larg şi factorii de decizie privind importanţa calităţii de donator de celule stem şi a impactului transplantului de celule stem asupra vieţii pacienţilor, potrivit worldmarrowdonorday.org. Anul acesta, această zi va fi marcată printr-un eveniment virtual, în contextul pandemiei de COVID-19, cu scopul de a organiza o acţiune globală pentru a înregistra cât mai mulţi donatori posibili.

Ziua mondială a donatorilor de celule stem hematopoietice este susţinută de două organizaţii neguvernamentale The European Society for Blood and Marrow Transplantation (EBMT) şi WMDA Search & Match (BMDW). Asociaţia Donatorilor Mondiali de Măduvă (WMDA) este o asociaţie responsabilă pentru stabilirea unor standarde consistente şi de înaltă calitate pentru registrele/organizaţiile de donatori ai unităţilor de sânge, măduvă şi cordon ombilical din lume.

„Donatorii înseamnă viaţă pentru cei aflaţi în suferinţă şi, de aceea, vrem să mulţumim tuturor voluntarilor noştri înscrişi până în prezent în Registrul Naţional de Celule Stem. Fiecare dintre aceştia poate fi perechea salvatoare pentru cineva bolnav din România sau din orice altă parte a lumii. Încurajăm cât mai mulţi români să se alăture registrului. Înscrierea este un gest simplu, dar care poate salva o viaţă. Copiii şi adulţii din România diagnosticaţi cu leucemie sau alte boli grave ale ţesutului sanguin sau ale sistemului imunitar au şanse mai mari atunci când găsesc mai rapid şi mai uşor donatorii, cu ajutorul Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH)”, a explicat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru în mesajul transmis cu prilejul Zilei mondiale a donatorilor de celule stem hematopoietice, prezentat la 17 septembrie 2020, de secretarul de stat Dragoş Garofil, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit ministrului, România face parte din cele 62 de ţări care au deschis şi dezvoltat registre ale donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice, iar orice persoană sănătoasă cu vârsta între 18 şi 45 de ani poate fi un potenţial donator şi poate salva viaţa unui pacient diagnosticat cu o boală de sânge gravă care nu are tratament.

Peste 80% dintre procedurile de transplant medular efectuate cu donatori neînrudiţi sunt realizate în cadrul Institutului Clinic Fundeni a informat, la 17 septembrie, într-o conferinţă de presă, preşedintele Societăţii Române de Transplant Medular, Alina Tănase. Potrivit acesteia, activitatea de transplant de celule hematopoietice a scăzut în toată lumea în perioada pandemiei cu noul coronavirus.

Directorul general al Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, Aurora Dragomirişteanu, a precizat că doar 0,33% din populaţia României este înscrisă în acest registru. „La nivel mondial, 5% din populaţie este înscrisă în registrele din peste 55 de ţări. (…) Pentru o treime din pacienţii români nu găsim donatori compatibili. (…) Oricine se poate înscrie online”, a explicat Dragomirişteanu.

În România, în fiecare an, 3 persoane la 100.000 locuitori sunt diagnosticate cu cancere de sânge, iar singura soluţie terapeutică o reprezintă transplantul de celule stem hematopoietice. În prezent, 27 de pacienţi sunt în aşteptarea unui donator compatibil, scrie Agerpres.

În lume, 70 de pacienţi sunt transplantaţi în fiecare zi, jumătate dintre ei fiind salvaţi de donatori dintr-o altă ţară. Cu toate acestea, pentru 8% dintre pacienţii internaţionali nu au fost găsiţi donatori compatibili. Şansele de a găsi un donator compatibil pentru un pacient din România cresc odată cu creşterea numărului donatorilor voluntari înscrişi în Registrul din România.

De la primul transplant, realizat în 1957, şi până în prezent, au fost efectuate în lume peste un milion de transplanturi de celule stem hematopoietice. În lume, peste 310.000 de donatori au donat pentru un pacient neînrudit, dintre care peste 23.000 de donatori au donat pentru pacienţi din 58 de ţări, în 2019.

Rusia a aprobat un medicament antiviral pentru COVID-19; acesta se va găsi în farmaciile rusești

Rusia a autorizat medicamentul antiviral Coronavir, produs de compania R-Pharm, destinat tratării formelor uşoare şi moderate de COVID-19, a anunţat vineri compania farmaceutică.

Potrivit R-Pharm, noul tratament ar putea fi distribuit începând de săptămâna viitoare în farmaciile din Rusia.

Autorizarea medicamentului Coronavir, aprobat în iulie pentru administrare în spitalele ruseşti, survine după ce Rusia a autorizat în luna mai un alt medicament pentru tratarea COVID-19, Avifavir. Ambele au la bază molecula favipiravir, dezvoltată în Japonia. Avifavir este folosit în spitale începând din iunie, dar încă nu este disponibil în farmaciile ruseşti, informează Reuters, citată de Agerpres.

R-Pharm mai precizează că a obţinut aprobarea pentru Coronavir după testele clinice de fază a treia la care au participat 168 de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus. Acesta este însă un eşantion redus comparativ cu cel de câteva mii de pacienţi folosit de cercetătorii britanici în cazul dexametazonei, un steroid aprobat vineri de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) ca tratament împotriva COVID-19.

Premiul Ig Nobel pentru psihologie, un studiu despre sprâncenele persoanelor narcisiste

Sprâncenele persoanelor narcisiste, teama de păianjeni a entomologilor şi sunetele scoase de un aligator care a inhalat heliu s-au numărat printre subiectele studiilor ştiinţifice recompensate la ediţia din acest an a premiilor Ig Nobel.

A 30-a ediţie a premiilor anuale Ig Nobel care, potrivit organizatorilor, recompensează realizări ştiinţifice care ”îi fac pe oameni să zâmbească şi apoi să reflecteze”, a fost organizată online în locul galei tradiţionale din cauza pandemiei de coronavirus.

Cercetători din Canada şi Statele Unite au câştigat premiul pentru psihologie cu metoda lor de a depista persoanele narcisiste cu ajutorul unei metode de analiză a sprâncenelor.

Premiul pentru entomologie a fost decernat unui cercetător american pentru colecţia sa de dovezi conform cărora entomologii – care studiază insectele – se tem de păianjeni.

O femelă aligator din China, aflată într-o încăpere etanşă umplută cu oxigen îmbogăţit cu heliu, a fost determinată să emită sunete neobişnuite într-un studiu realizat de oameni de ştiinţă din Austria, Suedia, Japonia, Statele Unite şi Elveţia, care au câştigat pentru acustică, relatează agenţia dpa, citată de Agerpres.

Ceremonia se desfăşoară în mod obişnuit la Universitatea Harvard, iar din 1995 a fost transmisă în direct pe internet, însă 2020 marchează primul an în care evenimentul a avut loc exclusiv online.

Organizatorii evenimentului desfăşurat în general într-o atmosferă lejeră nu au ratat ocazia unor aluzii politice. Un premiu pentru ”educaţie medicală” a fost acordat şefilor de stat din Brazilia, Marea Britanie, India, Mexic, Belarus, Statele Unite, Turcia, Rusia şi Turkmenistan pentru ”utilizarea pandemiei virale de COVID-19 pentru a învăţa lumea că politicienii pot avea un efect mai rapid asupra vieţii şi morţii decât oamenii de ştiinţă şi medicii”. Toţi liderii acestor ţări au minimizat impactul pandemiei.

La ediţia din 2019, periculoasele bacterii ascunse în bani sau proprietăţile medicinale ale pizzei s-au numărat printre experimentele trăsnite recompensate cu hilarele distincţii Ig Nobel, cunoscute şi ca premiile anti-Nobel.

Contrar premiilor Nobel, câştigătorii acestor recompense nu primesc bani.

Premiile nu sunt menite să onoreze ceea ce este mai bun sau mai rău în ştiinţă, ci mai degrabă să evidenţieze cercetările care încurajează oamenii să gândească în moduri neobişnuite, fiind mai degrabă o formă de „satiră”, care se desfăşoară cu puţin timp înaintea anunţării Premiilor Nobel, la Stockholm.

COVID-19 poate fi transmis animalelor de companie, confirmă un nou studiu

Persoanele infectate cu COVID-19 pot transmite boala animalelor de companie, pisici sau câini alături de care locuiesc, susţine un studiu publicat vineri.

Noul coronavirus este o zoonoză, o boală infecţioasă transmisă de la animal la om. Deşi pare că animalele domestice nu joacă un rol important în propagarea sa, din ce în ce mai multe date arată că pisicile, câinii şi chiar tigrii pot contracta virusul.

În cadrul unui nou studiu, care va fi prezentat cu prilejul unui congres ştiinţific, dar care nu a fost publicat într-o revistă cu un comitet de lectură, cercetători canadieni în ştiinţe veterinare au testat animalele domestice ale persoanelor infectate cu noul coronavirus sau care au prezentat simptome asociate cu COVID-19.

Într-un prim grup, pentru care diagnosticul nu era mai vechi de două săptămâni, au cercetat prezenţa virusului (printr-un test PCR) la 17 pisici, 18 câini şi un dihor. Toate testele au ieşit negative, cu excepţia unuia singur, care a fost neconcludent, relatează AFP, citată de Agerpres.

În schimb, într-un al doilea grup de opt pisici şi zece câini, unde diagnosticul proprietarilor era mai vechi, testele serologice au pus în evidenţă prezenţa anticorpilor IgG (indici ai unei infecţii mai vechi) la patru pisici şi doi câini şi a anticorpilor IgM (marca unei infecţii mai recente) la trei pisici.

Toate pisicile purtătoare de anticorpi precum şi unul dintre câini prezentaseră simptome ale bolii, în special respiratorii, în aceeaşi perioadă cu proprietarii.

”Chiar dacă numărul participanţilor a fost limitat (…), aceste rezultate preliminarii sugerează că o proporţie importantă de animale domestice care trăiesc împreună cu persoane afectate de COVID-19 dezvoltă anticorpi”, a explicat Dorothee Bienzle, profesoară la Universitatea Guelph (Ontario).

Eşantionul este cu toate acestea prea redus pentru a trage o concluzie, iar proprietarii de animale domestice nu trebuie să-şi facă griji, estimează experţi care nu au luat parte la studiu. Cercetarea va fi prezentată săptămâna care urmează în cadrul conferinţei pe tema COVID-19, organizată de Societatea europeană pentru microbiologie clinică şi boli infecţioase (ESCMID).

Nu există informaţii suficiente pentru a recomanda bolnavilor de COVID-19 să se izoleze de animalele de companie, spune Sally Cutler, profesoară de microbiologie medicală la Universitatea East London, care aminteşte că ”animalele pot fi o sursă de alinare pentru oameni, în special când sunt bolnavi”.

Deşi mai mulţi câini şi pisici şi chiar un tigru de la grădina zoologică din New York au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus în ultimele luni, nu ştim dacă aceste animale infectate pot reprezenta un risc pentru oameni, precizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Focarele epidemice dintr-o crescătorie de nurci au suscitat cu toate acestea temeri în ceea ce priveşte o posibilă transmitere de la animale la om.

Peste 3.000 de îmbolnăviri în China după ce o bacterie a fost scăpată dintr-un laborator

Peste 3.000 de persoane au fost confirmate cu bruceloză în nord-vestul Chinei într-un focar cauzat de o scurgere la o companie biofarmaceutică anul trecut, au declarat marți autoritățile, citate de CNN.

Comisia de sănătate din Lanzhou, capitala provinciei Gansu, a confirmat că 3.245 de persoane au contractat bruceloza, care este adesea cauzată de contactul cu animalele care transportă bacteriile brucella.

Potrivit sursei citate, rezultatele preliminare arată că alte 1.401 de persoane ar fi pozitive, a precizat Comisia de Sănătate a orașului. În total, autoritățile au testat 21.847 de persoane din cei 2,9 milioane de locuitori ai orașului.

Boala, cunoscută și sub denumirea de febră Malta sau febră mediteraneană, poate provoca simptome, care includ dureri de cap, dureri musculare, febră și oboseală. În timp ce acestea pot dispărea, unele simptome pot deveni cronice sau nu pot dispărea niciodată, cum ar fi artrita sau inflamarea anumitor organe, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite.

Transmiterea de la om la om este extrem de rară, potrivit CDC. În schimb, majoritatea oamenilor sunt infectați consumând alimente contaminate sau respirând bacteriile – ceea ce pare să fie cazul în Lanzhou.

Acest focar a rezultat dintr-o scurgere la fabrica de produse farmaceutice biologice Zhongmu Lanzhou, care a avut loc între sfârșitul lunii iulie și sfârșitul lunii august anul trecut, potrivit Comisiei de sănătate a orașului. În timp ce producea vaccinuri Brucella pentru uz animal, fabrica a folosit dezinfectanți și produse igienice expirate – ceea ce înseamnă că nu toate bacteriile au fost eradicate în gazele reziduale.

Aceste gaze reziduale contaminate au format aerosoli care conțineau bacteriile – și s-au scurs în aer, transportate de vânt până la Institutul de cercetare veterinară din Lanzhou, unde a izbucnit prima dată focarul.

Numărul de cazuri de COVID-19 a depășit 5 milioane în Europa și se apropie de 30 de milioane la nivel global

Cazurile de COVID-19 confirmate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au ajuns vineri în întreaga lume la 29,9 milioane, în timp ce Europa, cu cifre de contagieri zilnice care le depăşesc cu mult pe cele din martie şi aprilie, a trecut de pragul de 5 milioane de cazuri.

Numărul deceselor în întreaga lume se ridică la 942.735, potrivit OMS, care subliniază că în ultimele 24 de ore au fost raportate 6.000 de noi decese, în ritmul actual, bilanţul morţilor putând ajunge la un milion la sfârşitul acestei luni.

Continentul american este regiunea cea mai afectată, cu 15,2 milioane de cazuri şi o medie de 100.000 de contagieri zilnice, acelaşi ritm înregistrat şi în Asia de Sud, unde numărul contagierilor a ajuns la 5,8 milioane.

Europa înregistrează în medie 50.000 noi cazuri pe zi, faţă de lunile de izolare când cifra era de 40.000, însă numărul deceselor în acest al doilea val este net inferior, relatează EFE, citată de Agerpres.

Continentul american a înregistrat peste 521.000 de decese de COVID-19, în timp ce pe cel european numărul a ajuns la 227.000, iar Asia meridională este pe punctul de a depăşi 100.000 de morţi.

Lista ţărilor cele mai afectate de noul coronavirus se menţine neschimbată, cu SUA pe prima poziţie (6,5 milioane de cazuri şi 195.000 de morţi), urmată de India (5,2 milioane şi 84.000 de decese) şi Brazilia (4,4 milioane de contagieri şi 134.000 de victime).

Alte cinci ţări latino-americane (Peru, Columbia, Mexic, Argentina şi Chile) se numără printre cele mai afectate 12 state din lume, în timp ce Spania ocupă locul 9, cu peste 614.000 cazuri de COVID-19.

Pacienţii recuperaţi, potrivit datelor serviciilor sanitare naţionale, depăşesc 22 de milioane de persoane, în timp ce 61.000 sunt în stare gravă sau critică.

Congresul Național de Oncologie, prima ediție în format virtual

Principalele societăți din domeniul Oncologiei Medicale și Radioterapiei din România, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România, Societatea Română de Radioterapie și Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală, organizează, pentru prima dată în format virtual, Congresul Național de Oncologie Ediția 2020, eveniment cu participare internațională.

În contextul epidemiologic actual, ce are un impact deosebit și aduce schimbări în managementul afecțiunii oncologice, tema centrală în jurul căreia a fost construit programul științific al evenimentului de anul acesta este „Provocările anului 2020 în Oncologie”.

Oncologia Medicală și Radioterapia sunt specialități în continuă evoluție, care vin cu provocări, dar și cu perspective specifice. Medicina în ansamblul său, precum și Oncologia Medicală și Radioterapia în particular, necesită ca specialiștii să fie în permanență la curent cu ultimele informații științifice, să înțeleagă importanța unei colaborări multidisciplinare și să implementeze această colaborare, totul pentru binele pacientului cu patologie oncologică.

Pandemia de COVID-19 a dus la modificări în recomandările internaționale privind managementul cancerului. Este crucial ca specialiștii din domeniul Oncologiei Medicale și Radioterapiei să interacționeze cu informație științifică de calitate și actualizată.

În aceste condiții, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România, în parteneriat cu Societatea Română de Radioterapie și cu Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală consideră că este vital ca educația medicală a profesioniștilor implicați în tratarea pacientului oncologic nu doar să continue, ci chiar să atingă cote și mai înalte în această perioadă.

Astfel, Congresul Național de Oncologie Ediția 2020 – cu participare internațională va include sesiuni cu importanți lideri de opinie din domeniu, atât de la nivel național, cât și internațional, sesiuni în premieră, cele mai noi cercetări în domeniu, sesiuni interactive, sesiuni adresate tinerilor medici rezidenți și specialiști, precum și asistenților medicali și fizicienilor.

„Programul științific de anul acesta este unul inovator, cu teme de actualitate din practica internațională în domeniul oncologiei, prezentate de reputați lectori de la nivel internațional, membri ai societăților internaționale de prestigiu din sfera noastră de specialitate, precum și de colegi din România. Dorim o abordare multidisciplinară a îngrijirii pacientului oncologic, din perspectiva tuturor specialiștilor implicați. Vedem cu toții, mai ales în această perioadă complicată, importanța informațiilor de calitate, bazate pe dovezi, pe care să le aplicăm în practica clinică”, a declarat conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România.

Congresul Național de Oncologie cu participare internațională ediția 2020 se va desfășura pe platforma Sanatatea.ONLINE/learning, în perioada 15-17 octombrie 2020.

Toate informațiile legate de eveniment și înscrierea participanților sunt disponibile aici: https://sanatatea.online/congresoncologie2020/.

Un centru de îngrijire vârstnici din județul Mureș a lansat un ghid de bune practici pentru managementul COVID-19

Rezidenţa Valea Izvoarelor din comuna Sânpaul, județul Mureș, unde sunt îngrijiţi 120 de vârstnici, a lansat broşura „Managementul crizei epidemiologice generate de COVID-19 în rezidenţele pentru vârstnici”, primul ghid de luptă împotriva noului coronavirus, care cuprinde cele mai bune practici pentru protejarea seniorilor şi care va fi pus la dispoziţie gratuit tuturor centrelor din ţară.

Potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Valea Izvoarelor, citat de Agerpres, broşura conţine instrucţiuni bazate pe recomandările specialiştilor şi pe experienţa concretă a Rezidenţei Valea Izvoarelor din ultimele luni în gestionarea riscului de apariţie a cazurilor de infectare cu noul coronavirus în rândul beneficiarilor şi personalului medical şi auxiliar.

Potrivit conducerii centrului, broşura „Managementul crizei epidemiologice generate de COVID-19 în rezidenţele pentru vârstnici” poate fi accesată gratuit, în format tipărit sau în format electronic, de către orice rezidenţă pentru vârstnici din ţară.

„Sperăm ca prin acest cumul de informaţii să putem ajuta centrele de îngrijire a vârstnicilor să implementeze cele mai bune măsuri pentru a-i proteja pe părinţii şi bunicii din judeţul nostru împotriva temutului virus SARS-CoV-2. Dorim să le mulţumim pe această cale tuturor celor care au contribuit: angajaţi, medici şi specialişti, autorităţile locale precum DSP Mureş şi Primăria Sânpaul, dar şi familiile rezidenţilor care ne-au susţinut permanent în această perioadă”, a afirmat Călin Sarchiz, CEO al Asociaţiei Valea Izvoarelor.

Conducerea rezidenţei a precizat că numărul mare de focare de COVID-19 din diferite centre de îngrijire a vârstnicilor din ţară şi din străinătate a demonstrat importanţa respectării metodelor de prevenţie împotriva răspândirii coronavirusului.

Membrii asociaţiei consideră că respectarea tuturor normelor şi recomandărilor venite de la autorităţi, comunicarea în permanenţă cu autorităţile locale şi cu instituţiile implicate în gestionarea crizei epidemiologice sunt instrumentele care contribuie decisiv la prevenirea contaminării cu noul virus SARS-CoV-2.

Legea care acordă personalului didactic cu integrare clinică o indemnizație de 50% din salariu a fost promulgată

Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit actului normativ persoanele cu integrare clinică vor primi, începând cu 1 ianuarie 2021, pe lângă salariul pentru jumătate de normă, o indemnizație echivalentă cu jumătate din salariul de bază al funcției de medic, medic stomatolog sau farmacist.

2. La articolul 165, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1.1) – alin. (1.3), cu următorul cuprins:

„(1.1) Personalul didactic medico-farmaceutic din universităţi care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate beneficiază de integrare clinică în unitățile și instituțiile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății, în unitățile medicale din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, în unitățile și instituțiile medicale din subordinea autorităților administrației publice locale, precum și în spitale și cabinete private.

(1.2 ) Începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2021, cadrele didactice prevăzute la alin. (1.1) care desfășoară activitate integrată, beneficiază şi de o indemnizație lunară egală cu 50% din salariul de bază al funcției de medic, medic stomatolog sau farmacist, corespunzător vechimii în muncă și gradului profesional deţinut.

(1.3) Indemnizația prevăzută la alin. (12) se suportă de la bugetul de stat şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Care sunt recomandările CE privind o abordare comună, la nivelul UE, a testării pentru COVID-19

Comisia Europeană a publicat vineri un set de recomandări privind o abordare comună referitoare la testarea pentru COVID-19 în Europa, ca inițiativă de monitorizare în urma comunicării din 15 iulie privind pregătirea sistemelor sanitare din UE pentru a reacționa rapid la o nouă izbucnire a epidemiei de COVID-19.

Recomandările stabilesc acțiuni concrete de sprijinire a țărilor în ceea ce privește planificarea și organizarea eforturilor lor de testare în diferitele stadii ale pandemiei. Recomandările au fost aprobate de Comitetul pentru securitate sanitară cu scopul de a raționaliza abordările naționale și de a asigura o testare mai coerentă pentru COVID-19 în întreaga UE.

„Testarea și depistarea contacților sunt aspecte esențiale ale unui răspuns eficace la COVID-19, care asigură menținerea la un nivel minim a răspândirii virusului. Având în vedere faptul că va începe sezonul gripei, pe parcursul căruia se preconizează o creștere a numărului de persoane care vor prezenta simptome compatibile cu COVID-19, este mai important ca oricând ca toate statele membre să dispună de strategii de testare eficace și solide. Aceste recomandări vor ajuta statele membre să îmbunătățească depistarea timpurie a persoanelor infectate și să asigure o mai bună imagine de ansamblu a ratelor de infectare și a transmiterii virusului”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranța alimentară.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a publicat tot vineri un raport privind strategiile și obiectivele de testare pentru COVID-19.