Comisia Europeană a semnat cu Sanofi-GSK un contract pentru achiziţia unui potenţial vaccin contra COVID-19

Georgiana Dicu
-
0
Comisia Europeană a semnat cu Sanofi-GSK un contract pentru achiziţia unui potenţial vaccin contra COVID-19

Vineri a intrat în vigoare un al doilea contract cu o companie farmaceutică, în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK și Comisie, informează un comunicat de presă al instituției europene. Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziționeze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK. În plus, statele membre pot dona doze rezervate țărilor cu venituri mici și medii.

Sanofi și GSK se vor strădui, de asemenea, să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru țările cu venituri mici și medii.

Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca și continuă să discute acorduri similare cu alți producători de vaccinuri (Johnson & Johnson, CureVac, Moderna și BioNTech), cu care a încheiat discuții exploratorii.

„Prin contractul încheiat astăzi cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană își arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace și accesibile, nu numai pentru cetățenii săi, ci și pentru persoanele cele mai sărace și mai vulnerabile din lume. În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii și se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori șansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele CE.

„În condițiile în care un număr de țări din Europa se confruntă cu focare noi după perioada de vară, un vaccin sigur și eficace este mai important decât oricând pentru a depăși această pandemie și efectele sale devastatoare asupra economiilor și societăților noastre. Acest al doilea acord reprezintă încă o etapă importantă în cadrul Strategiei UE privind vaccinarea. Astăzi ne extindem posibilitățile pentru a ne asigura că cetățenii UE și cetățenii din întreaga lume își pot relua treptat viața de zi cu zi și pot începe să se simtă din nou în siguranță”, a spus și Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Contractul de astăzi este finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.

Sanofi și GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii. Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant. GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situație de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permițând producerea mai multor doze de vaccin și contribuind, prin urmare, la protejarea unui număr mai mare de persoane.

Combinația dintre un antigen proteic și un adjuvant este bine documentată și utilizată într-o serie de vaccinuri disponibile în prezent pentru îmbunătățirea răspunsului imunitar. Aceasta poate, de asemenea, să îmbunătățească probabilitatea de a elabora un vaccin eficace care poate fi fabricat la scară largă.

Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârșitul anului 2020. Dacă aceste etape se desfășoară cu succes și sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziția publicului până în a doua jumătate a anului 2021.

Împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia va utiliza mecanismele de flexibilitate existente pentru a accelera autorizarea și disponibilitatea vaccinurilor eficiente împotriva COVID-19. Procesele de reglementare vor fi flexibile, însă vor rămâne robuste. Orice vaccin introdus pe piață va trebui să îndeplinească cerințele de siguranță necesare și să fie supus evaluării științifice de către Agenția Europeană pentru Medicamente, ca parte a procedurii de autorizare din cadrul pieței UE.

La UMF Cluj anul universitar începe în sistem hibrid

Georgiana Dicu
-
0
La UMF Cluj anul universitar începe în sistem hibrid

Noul an universitar va începe în sistem hibrid la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, conform deciziei conducerii unității de învățământ superior.

”O parte dintre activități le vom desfășura online, iar o parte la patul pacientului, așa cum cer normativele europene pentru profesiile reglementate sectorial”, a declarat prof. univ. dr. Anca Buzoianu, Rectorul UMF Cluj pentru Via Cluj TV.

Potrivit sursei citate vor fi redeschise și căminele studențești după dezinfecție. Într-o cameră vor fi cazați cel mult doi studenți, conform reglementărilor epidemiologice transmise de Direcția de Sănătate Publică.

Nu toate cadrele universitare vor fi testate pentru noul coronavirus, însă testarea se poate face la cerere, a mai precizat rectorul UMF Cluj.

Trei cadre medicale de la secţia ATI a Spitalului Clinic „Sfânta Maria”, depistate pozitiv la coronavirus

Andreea
-
0
Trei cadre medicale de la secţia ATI a Spitalului Clinic „Sfânta Maria”, depistate pozitiv la coronavirus

Secţia ATI a Spitalului Clinic „Sfânta Maria” este închisă pentru o perioadă de două săptămâni, după ce trei cadre medicale au fost depistate cu noul coronavirus, informează Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti.

„În spiritul unei comunicări corecte şi transparente a opiniei publice, vă informăm că la Spitalul Clinic ‘Sfânta Maria’, în cadrul Secţiei ATI, au fost depistate 3 cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, în rândul personalului medical. Persoanele în cauză sunt asimptomatice şi se află, conform procedurii, în izolare la domiciliu. De asemenea, alţi 7 contacţi se află în carantină”, precizează sursa citată.

Potrivit ASSMB, toate cazurile au fost raportate la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, ancheta epidemiologică fiind încheiată.

INSP a actualizat definițiile de caz pentru COVID-19

Georgiana Dicu
-
0
INSP a actualizat definițiile de caz pentru COVID-19

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat, vineri, definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

*** Caz suspect este, potrivit definiţiilor actualizate de INSP:

* orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri /
vărsături, diaree, status mental alterat;

* orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie;

* orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.

Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2, arată INSP.

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi
clinice relevante, precizează INSP.

*** Caz probabil este:

* un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat;

* un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19:

• Rx pulmonară: opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară;

• CT pulmonară: multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară;

• ecografie pulmonară: linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără
bronhograme;

* o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate;

* un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.

*** Caz confirmat este o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice;

*** Contactul direct este definit ca:

* persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

* persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

* persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă);

* persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;

* persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

* persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Potrivit INSP, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

*** Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

* numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

* argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

*** Caz COVID-19 comunitar

* simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

* debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);

*** Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

* debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

* cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;

*** Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

* IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

* cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

*** Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară a morţii, care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la
care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu noul coronavirus nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente
care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infecţiei cu SARS-CoV-2.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

De asemenea, cazurile confirmate COVID soldate cu deces, la care testele RT-PCR în dinamică din sputa/aspirat bronşic sunt negative (2 teste), pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID.

În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.

Câți pacienți vindecați de COVID-19 au donat plasmă în România

Andreea
-
0
Câți pacienți vindecați de COVID-19 au donat plasmă în România

Florin Hozoc, directorul general al unei firme importatoare de imunoglobulină, a declarat că debirocratizarea metodologiei de colectare a plasmei a dus la creșterea de peste trei ori a numărului de proceduri de plasmafereză.

Cu toate acestea, potrivit aceleiași surse, România este cu mult sub media europeană de donare a plasmei convalescente, respectiv la noi au donat sub 1% dintre cei deja vindecați, în timp ce media europeană este de 7%.

Astfel, potrivit lui Hozoc, înainte de corectarea metodologiei, au existat 279 donări în 16 săptămâni (24 aprilie – 11 august), adică 17,5 donări pe săptămână, respectiv o medie de o donare per echipament instalat.

După corectarea metodologiei, există 311 donări în cinci săptămâni (11 august – 15 septembrie) adică 62 donări pe săptămână, respectiv o medie săptămânală de 3,7 donări/echipament instalat.

Florin Hozoc a precizat că în prezent sunt doar 17 echipamente în funcțiune, iar cel de-al 18-lea așteaptă în depozit să fie instalat tot la București, unde numărul de donatori este mai mare.

“Un exemplu foarte clar este centrul de transfuzie de la București, unde, după instalarea celui de-al doilea echipament oferit gratuit, avem de 10 ori mai multe proceduri de plasmafereză decât în primele 4 luni. În ultimele 2 săptămâni au fost realizate 43 de donări prin plasmafereză, față de doar 37 de donări în primele 16 săptămâni”, a scris Hozoc, pe pagina sa de Facebook.

Pe de altă parte, potrivit acestuia, sunt și centre de transfuzie unde se pune praful pe echipamentele oferite gratuit, fiind vorba despre centrele care au efectuat mai puțin de 20 de donări în cele 21 de săptămâni de când au fost instalate, respectiv Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Sibiu, Iași.

“Urmează ca în în zilele următoare să stabilim împreună cu Institutul Național de Hematologie Transfuzională unde vor fi relocate aceste echipamente. Deja au fost retrase și relocate echipamentele de la Bârlad, Focșani și Giurgiu. Unul dintre aceste echipamente a ajuns la Târgu Jiu, unde sperăm că va fi folosit cu mai multă eficiență”, a afirmat Florin Hozoc.

 

În comuna Slimnic din județul Sibiu nu va mai fi obligatorie purtarea măştii în spaţiile deschise

Georgiana Dicu
-
0
În comuna Slimnic din județul Sibiu nu va mai fi obligatorie purtarea măştii în spaţiile deschise

Prefectura judeţului Sibiu a anunţat că nu va mai fi obligatorie purtarea măştii în spaţiile deschise începând de sâmbătă, în comuna Slimnic.

„Astăzi, 18 septembrie, orele 24.00, Hotărârea nr 41/2020 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu îşi încetează aplicabilitatea în localitatea Slimnic. Drept urmare, purtarea măştii în toate spaţiile deschise de pe raza localităţii Slimnic nu va mai fi obligatorie, începând de mâine, 19 septembrie, orele 0.00. Cu toate acestea, recomandăm în continuare tuturor cetăţenilor să respecte măsurile de prevenire şi limitare a răspândirii SARS-CoV-2 pentru protejarea sănătăţii şi pentru a nu creşte numărul de îmbolnăviri în comunitate şi impunerea de noi restricţii”, se precizează în comunicatul de presă al instituției, citat de Agerpres.

Slimnic a fost prima localitate din judeţ unde a fost obligatorie purtarea măştii de protecţie în spaţiile publice deschise, începând din 5 septembrie. Măsura a fost luată după ce comuna a fost introdusă în zona roşie epidemiologică.

Vaccinul antiCOVID al AstraZeneca: Ce afecțiune a suferit participantul la studiul clinic

Andreea
-
0
Vaccinul antiCOVID al AstraZeneca: Ce afecțiune a suferit participantul la studiul clinic

Un raport intern de siguranță al gigantului farmaceutic AstraZeneca, face lumină în legătură cu afecțiunea neurologică suferită de unul dintre participanții la studiul său clinic pentru vaccinul anticoronavirus, potrivit CNN.

Raportul obținut de CNN, detaliază modul în care voluntarul studiului, o femeie în vârstă de 37 de ani, sănătoasă, a „experimentat mielită transversă confirmată” după ce a primit a doua doză de vaccin și a fost internată pe 5 septembrie.

Patru zile mai târziu, AstraZeneca a respins rapoartele media despre faptul că participantul a confirmat un caz de afecțiune neurologică rară, în care măduva spinării se inflamează.

Documentul, care este etichetat ca „raport inițial”, descrie modul în care participantul la studiu a avut probleme cu mersul pe jos, slăbiciune și durere în brațe, dar și alte simptome.

Raportul intern de siguranță este datat de pe 10 septembrie, iar pe 11 septembrie a fost trimis medicilor care conduc site-urile studiilor clinice ale studiului.

Recent, AstraZeneca a anunțat „boala inexplicabilă” a voluntarului din studiu și a spus că întrerupe în mod voluntar procesul la nivel mondial. Sâmbătă, procesul din Marea Britanie a fost reluat. Procesul nu a fost reluat și în SUA.

Într-un comunicat de presă săptămâna trecută, gigantul farmaceutic a declarat că „suntem dedicați siguranței participanților noștri și cele mai înalte standarde de conduită în studiile noastre”.

 

OMS: Mecanismului COVAX i s-au alăturat peste 170 de țări

Georgiana Dicu
-
0
OMS: Mecanismului COVAX i s-au alăturat peste 170 de țări

Peste 170 de ţări s-au alăturat mecanismului pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ce are drept obiectiv susţinerea achiziţionării şi distribuirii dozelor pentru imunizarea împotriva COVID-19 în mod echitabil la nivel global, a declarat directorul general al OMS.

”Peste 170 de ţări s-au alăturat mecanismului COVAX obţinând accesul garantat la cel mai mare portofoliu din lume de vaccinuri candidate”, a spus joi Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un comentariu înregistrat înaintea termenului limită de vineri pentru aderarea la acest mecanism.

OMS anunţase anterior că 92 de state cu venituri mici au solicitat asistenţă prin intermediul acestui mecanism, iar circa 80 de naţiuni cu venituri mari şi-au exprimat interesul, dar unele trebuiau în continuare să-şi confirme intenţia până la data limită.

Mecanismul COVAX, condus de OMS şi de Alianţa pentru Vaccinuri (GAVI), are drept obiectiv procurarea şi livrarea a două miliarde de doze de vaccinuri aprobate până la finalul anului 2021, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Unele state însă, care şi-au făcut aprovizionarea pe cont propriu prin acorduri bilaterale, inclusiv Statele Unite, au spus că nu se vor alătura COVAX.

”Primul vaccin care va fi aprobat s-ar putea să nu fie cel mai bun. Cu cât mai multe încercări, cu atât avem şanse mai mari de a avea un vaccin foarte sigur şi foarte eficace”, a adăugat Tedros în cadrul unui webinar găzduit de Universitatea Naţională din Singapore.

Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, mesaj către ministrul Tătaru, legat de Euthyrox

Andreea
-
0
Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, mesaj către ministrul Tătaru, legat de Euthyrox

Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, trage un semnal de alarmă față de “criza Euthyrox”, adresând un mesaj ministrului Sănătății, Nelu Tătaru.

“Dle ministru Nelu Tătaru, vă informăm că noi pacienții cu afecțiuni tirodiene nu ne-am facut stoc de Euthyrox. Am fi vrut, dar nu am avut cum, pentru că începând din luna martie 2020 farmaciile eliberează doar câte 1 folie (25 comprimate) de Euthyrox. Și folia aceasta o găsim foarte greu pentru că în continuare suntem nevoiți să batem toate farmaciile până gasim o farmacie care să aibă Euthyrox pe stoc. Deci criza Euthyrox nu s-a rezolvat, iar după 8 luni dumneavoastră nu puteți în continuare să ne spuneți ce se întamplă și ce soluții are Ministerul Sănătății”, a scris Rozalina Lăpădatu, în mesajul său.

Coronavirus: Limitarea interacţiunii impune regândirea strategiei forţei de vânzări în industria farmaceutică

Andreea
-
0
Coronavirus: Limitarea interacţiunii impune regândirea strategiei forţei de vânzări în industria farmaceutică

Limitarea interacţiunii impune regândirea strategiei de piaţă şi a forţei de vânzări în industria farmaceutică, iar numărul de reprezentanţi medicali ar putea scădea cu 10% până la 30%, conform unui comunicat al PwC Romania.

„Până acum şase luni, majoritatea interacţiunilor dintre medici şi companiile farmaceutice erau face to face şi implicau adesea călătorii de sute de kilometri. Măsurile de distanţare socială şi izolare impuse de pandemia COVID – 19 au schimbat modul de desfăşurare a lucrurilor, restricţionând evenimentele şi conferinţele tradiţionale, accesul în spitale şi contactul direct cu medicii. A crescut astfel presiunea pe vânzările companiilor farmaceutice care trebuie să-şi regândească forţa de vânzări şi strategia de punere pe piaţă sau promovare a produselor utilizând o interacţiune tot mai digitală”, arată într-un articol, Ruxandra Târlescu, partener PwC Romania.

Conform analizei, una dintre principalele consecinţe ale limitării interacţiunilor directe cu medicii va conduce în mod inevitabil la o reducere a forţei de reprezentanţi medicali. Potrivit sondajului „Pharma companies’ route to a Digitized go-to-market model – Drumul companiilor farma spre o strategie de piaţă digitală”, această reducere va fi în medie cu 10-30%. Companiile vor fi mai mult sau mai puţin afectate, în funcţie de portofoliul pe care îl deţin.

Astfel, companiile fără portofoliu de produse folosite în tratarea COVID-19 sau cu portofoliu de produse care înregistrează scăderi semnificative în această perioadă şi-ar putea reduce forţa de reprezentanţi medicali cu până la 30% în următorii ani. În schimb, pentru companiile care produc medicamente şi terapii de specialitate căutate în această perioadă scăderea ar trebui să fie sub media industriei.

În ceea ce priveşte zona de digital, furnizorii de servicii de asistenţă medicală au adoptat la scară largă canale digitale pentru interacţiunea cu pacienţii în perioada stării de urgenţă şi de alertă, iar această tendinţă va continua şi pe viitor. Astfel, companiile farmaceutice trebuie să ţină pasul cu furnizorii de servicii de asistenţă medicală din ce în ce mai avansaţi digital pentru a nu pierde avantajul pe o piaţă intens competitivă şi cu o creştere rapidă şi li se recomandă să redirecţioneze echipele de vânzări către activităţi digitale, inclusiv să investească în îmbunătăţirea abilităţilor digitale pentru reprezentanţii medicali.

Potrivit sursei citate, este de aşteptat ca viitorul model de punere pe piaţă a produselor să aibă la bază trei caracteristici cheie: digital, mai ţintit şi mai eficient. Pentru a-şi consolida poziţia, companiile trebuie să integreze interacţiunea face to face cu canale digitale foarte bine puse la punct. Acestea includ „push marketing” optimizat, în care un produs este promovat în mod activ către medici, sporind înţelegerea acestora asupra medicamentului şi probabilitatea prescripţiei şi „pull marketing”, unde medicii caută mai multe informaţii despre produs de la reprezentanţii medicali decât pe alte canale.

Digitalizarea va permite companiilor farmaceutice să valorifice modul în care COVID-19 a crescut brusc utilizarea canalelor digitale de către furnizorii de servicii medicale, cum ar fi paneluri online de experţi şi platforme dedicate pentru a obţine şi a partaja informaţii. Luate împreună, aceste tendinţe digitale oferă un potenţial imens de piaţă pentru companiile farmaceutice, cu condiţia să construiască o strategie de piaţă potrivită.

În iunie, Strategy&, parte a reţelei PwC, a chestionat 100 de medici din Germania cu privire la principalele provocări cu care s-au confruntat înainte de pandemie şi în timpul crizei COVID-19 şi la ce se aşteaptă în următoarele 12-18 luni, după primul val de infecţie.

Trei sferturi (76%) spun că cele mai mari provocări în timpul crizei COVID-19 au fost respectarea reglementărilor stricte de igienă şi menţinerea distanţării sociale. Privind în perspectivă, majoritatea consideră că acest „nou normal” cu interacţiuni limitate faţă în faţă cu pacientul va continua, iar 61% prezic că nu vor mai reveni la modurile de lucru pre-pandemice în următoarele 12 – 18 luni, având în vedere continuarea distanţării sociale şi teama generală de virus. Între timp, efectele secundare ale COVID-19 pentru medici au inclus întârzieri în diagnosticarea unor boli critice precum cancerul (42%) şi amânarea unor tratamente pentru afecţiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă (41%).

De asemenea, 74% dintre respondenţi anticipează mult mai puţine vizite din partea reprezentanţilor medicali în următoarele 12-18 luni, comparativ cu perioada pre-pandemică. Aproximativ o cincime se aşteaptă la o reducere a vizitelor cu până la 50%.

Autoarea articolului susţine că pandemia COVID-19 a schimbat fundamental modul de funcţionare a industriei farmaceutice şi în acest context companiile trebuie să fie agile şi inovative pentru a se adapta la noua realitate.

1...1.6081.6091.610...3.317Pagina 1.609 din 3.317