Record de decese COVID-19 în ultimele 24 de ore și peste 4.700 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus

România a înregistrat în ultimele 24 de ore un record în ceea ce privește numărul deceselor în rândul persoanelor cu COVID-19. Grupul de Comunicare Strategică a anunțat un total de 104 decese de la ultima raportare. Până astăzi, 6.574 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

Potrivit sursei citate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.724 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 27 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 217.216 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 155.630 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.084 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.096.526 de teste. Dintre acestea, 28.876 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 18.498 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.378 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 2.952 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 27 octombrie.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.758. Dintre acestea, 824 sunt internate la ATI.

În intervalul 26.10.2020 (10:00) – 27.10.2020 (10:00) au fost raportate 104 decese (56 bărbați și 48 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 25 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 34 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 30 decese la categoria de peste 80 de ani.

100 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Pe teritoriul României, 26.534 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.540 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.271 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane.

Expunerea la poluarea aerului poate crește numărul de decese COVID-19 cu 15% în întreaga lume

Cardiologii atrag atenția asupra legăturii dintre poluarea aerului și COVID-19.  Aproximativ 15% din decesele cauzate de COVID-19 la nivel mondial ar putea fi atribuite expunerii pe termen lung la poluarea aerului. Aceasta este concluzia unui studiu publicat astăzi, 27 octombrie 2020, în Cardiovascular Research.

Potrivit studiului, în Europa proporția a fost de aproximativ 19%, în America de Nord de 17%, iar în Asia de Est de aproximativ 27%.

Cercetătorii spun că aceste proporții sunt o estimare a deceselor COVID-19 care ar putea fi evitate dacă populația ar fi expusă la niveluri mai scăzute de poluare a aerului.

Totodată, autorii studiului subliniază faptul că rezultatul nu implică o relație directă între poluarea aerului și mortalitatea prin COVID-19, deși este posibil și acest fapt, ci se referă la modul în care se agravează comorbiditățile și la consecințele asupra sănătății în contextul infecției cu noul coronavirus.

Cercetătorii au folosit date epidemiologice din studiile anterioare din SUA și China privind poluarea aerului și COVID-19 și focarul SARS din 2003, susținute de date suplimentare din Italia. Ei au combinat aceste informații cu date prin satelit care arată expunerea globală la particule fine poluante – PM2₂,₅, condițiile atmosferice și rețelele de monitorizare a poluării la sol. A fost creat astfel un model de calcul al fracției de decese prin coronavirus care ar putea fi atribuită expunerii pe termen lung la PM2₂,₅. Rezultatele se bazează pe datele epidemiologice colectate în a treia săptămână din iunie 2020. De asemenea, cercetătorii spun că va trebui să urmeze o evaluare cuprinzătoare după ce pandemia a dispărut.

Cele mai mari cifre care indică o contribuție ridicată a poluării aerului în rândul deceselor provocate de COVID-19 sunt în: Republica Cehă – 29%, China – 27%, Germania – 26%, Elveția – 22%, Belgia – 21%, Olanda – 19%, Franța – 18%, Suedia – 16%, Italia – 15%, Marea Britanie – 14%, Brazilia – 12%, Portugalia – 11%, Irlanda – 8%, Israel – 6%, Australia – 3%. Doar în Noua Zeelandă este indicat un procent de 1%.

„Deoarece numărul deceselor cauzate de COVID-19 crește tot timpul, nu este posibil să se dea un număr exact sau final de decese COVID-19, pe fiecare țară, care pot fi atribuite poluării aerului. Cu toate acestea, ca exemplu, în Marea Britanie au existat peste 44.000 de decese provocate de coronavirus și estimăm că fracția imputabilă poluării aerului este de 14%, ceea ce înseamnă că peste 6.100 de decese ar putea fi atribuite poluării aerului. În SUA, peste 220.000 de decese prin COVID, cu o fracțiune de 18%, produc aproximativ 40.000 de decese atribuite poluării aerului”, a explicat prof. Jos Lelieveld, The Max Planck Institute for Chemistry, Mainz, și membru al echipei de cercetare.

„Când oamenii inspiră aer poluat, particulele foarte mici poluante, PM2₂,₅, migrează din plămâni către sânge și vasele de sânge, provocând inflamații și stres oxidativ sever, care este un dezechilibru între radicalii liberi și oxidanți în organism care repară în mod normal deteriorarea celulelor. Acest lucru provoacă deteriorarea căptușelii interioare a arterelor, endoteliului și duce la îngustarea și rigidizarea arterelor. Virusul COVID-19 pătrunde, de asemenea, în organism prin plămâni, provocând leziuni similare vaselor de sânge, iar acum este considerat a fi o boală endotelială. Dacă expunerea pe termen lung la poluarea aerului și infecția cu virusul COVID-19 se reunesc, atunci avem un efect advers aditiv asupra sănătății, în special în ceea ce privește inima și vasele de sânge, ceea ce duce la o vulnerabilitate mai mare și o rezistență mai mică la COVID -19. Dacă aveți deja boli de inimă, atunci poluarea aerului și infecția cu coronavirus vor provoca probleme care pot duce la atacuri de cord, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral”, a mai adăugat prof. dr. Thomas Münzel, University Medical Center of the Johannes Gutenberg University, Mainz, de asemenea membru în echipa de cercetare.

Nivelurile de anticorpi scad ”destul de rapid” după infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2 – studiu

Nivelurile de anticorpi scad ”destul de rapid” după infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2, arată un studiu realizat de Imperial College of London. Aceasta înseamnă că există risc de reinfectare.

În cadrul studiului REACT-2, peste 350.000 de persoane din Anglia au făcut teste pentru anticorpi. La sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie, când a fost realizat primul set de teste, aproximativ 6% dintre persoanele testate prezentau niveluri detectabile de anticorpi. Însă la o nouă rundă de teste, efectuate în septembrie, numai 4,4% dintre cei înscriși mai aveau anticorpi detectabili.

Datele sugerează să numărul celor cu anticorpi a scăzut cu peste 25% din vară până în toamnă.

”Imunitatea scade destul de rapid. Suntem la numai trei luni după prima (rundă de teste – n.r.) și deja înregistrăm o scădere cu 26% în ceea ce privește anticorpii”, a declarat prof. Helen Ward, unul dintre autorii studiului, citată de BBC News.

Scăderea a fost mai mare în rândul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani, în comparație cu restul grupelor de vârstă, precum și în rândul persoanelor asimptomatice, în comparație cu cei cu forme mai grave de COVID-19.

Numărul angajaților din sistemul de sănătate cu anticorpi a rămas relativ mare, ceea ce ar putea fi datorat expunerii regulate la virus, au sugerat cercetătorii.

Ce înseamnă, exact, scăderea nivelului de anticorpi pentru imunitate nu este clar deocamdată. Există și alte componente ale sistemului imunitar, precum celulele T, care ar putea juca un rol. Însă oamenii de știință au afirmat că anticorpii tind să ofere un nivel ridicat de predictibilitate privind cine este protejat.

”Luând în calcul dovezile, aș spune că se pare că imunitatea scade în același ritm cu nivelul anticorpilor”, a declarat prof. dr. Wendy Barclay, un alt autor al studiului.

Există și alte tipuri de coronavirus pe care oamenii le pot contracta de mai multe ori în viață, unele putându-ne reinfecta chiar și la șase luni.

Au existat informații privind cazuri de persoane reinfectate cu SARS-CoV-2, iar cercetătorii au avertizat că numărul acestora ar putea crește, în condițiile în care imunitatea începe să scadă după vârfurile de infectare înregistrate în unele țări în martie și aprilie.

Oamenii de știință și medicii speră, însă, că a doua infectare va duce la simptome mai puțin grave decât prima, chiar dacă imunitatea scade, pentru că organismul ar trebui să aibă o ”memorie imunitară” a primei întâlniri cu virusul și să știe cum să lupte.

”Imaginea de ansamblu este că, după primul val, majoritatea țării nu a prezentat dovezi ale unei imunizări la virus. Nevoia pentru un vaccin este încă foarte mare”, a subliniat prof. Graham Cooke, unul dintre autorii studiului REACT-2.

Prof. Eleanor Riley, de la University of Edinburgh, care nu a fost implicată în cercetare, a atras atenția că este ”prematură” presupunerea că imunitatea nu durează, dar ”datele dau greutate temerii că anticorpii induși de infecția naturală ar putea avea o durată scurtă de viață, așa cum se întâmplă și în cazul altor coronavirusuri sezoniere”.

Nelu Tătaru: Evenimentele private, transportul de navetiști, locuri importante de infectare cu SARS-CoV-2

Ministrul Sănătății, dr. Nelu Tătaru, a tras un semnal de alarmă privind transmiterea virusului SARS-CoV-2. Potrivit lui, transportul în comun  de navetişti şi evenimentele private sunt locurile cele mai importante unde se produce infectarea.

„Noi avem o transmitere. Focarele se dezvoltă apoi în comunitate, în transmitere liberă. Sunt locuri unde se produce infectarea – și, din evaluările noastre, sunt evenimente private, transportul în comun de navetiști sunt cele mai importante – și sunt locuri unde se fac focarele, unde merg acești oameni care coboară din acele autobuze, acei oameni care se întorc de la acele evenimente”, a spus oficialul la un post de televiziune.

Dr. Nelu Tătaru a subliniat că problema intervine acolo unde oamenii din locurile menţionate mai sus nu poartă mască de protecţie şi nici nu respectă distanţa fizică recomandată. „Aici intervine partea a doua, în care cineva trebuie să verifice aceste lucruri, iar conform Legii 55, avem Poliţie, Poliţie locală, Jandarmi, DSU şi Pompieri”, a afirmat el.

 

Nelu Tătaru: Sperăm ca până la finalul lunii să avem încă 200 de locuri la ATI

 

”Noi am plecat la început cu spitalele suport Covid, cele 226 de spitale, cu Terapie Intensivă în care aveam 740 de paturi complet utilate. În acest moment suntem spre 1.200 de paturi complet utilate (…) Sperăm ca până la sfârşitul lunii să avem încă 200 de paturi să putem merge strict pe suport Covid”, a declarat ministrul Sănătății la un alt post de televiziune.

Întrebat în cât timp se vor ocupa locurile de la ATI, Tătaru a răspuns: ”Depinde de numărul de cazuri de la o zi la alta şi de numărul de cazuri grave de la o zi la alta. Avem acel procent de, să spunem 3-5%, care  merg în terapie intensivă. Noi trebuie să ştim că aceste paturi de Terapie Intensivă care se completează cu tot ce însemană patologie severă, critică, se eliberează prin vindecare sau prin deces. Cred că aceste lucruri pe care noi le socotim, medical vorbind, ar trebui să le înţeleagă şi cei din prespital care ar trebui să respecte nişte reguli. Ei, de acolo, sunt cazurile grave şi dificile cu care corpul medical se luptă în acest moment”.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat luni 2.844 de noi cazuri de infectare cu SARS-COV-2, numărul total al cazurilor de COVID-19 ajungând la 2212.492. De asemenea, s-au înregistrat şi 79 de decese, bilanţul fiind de 6.470. În prezent, 825 de persoane sunt internate la Terapie Intensivă.

Semnal de alarmă: O țară riscă să rămână fără paturi ATI pentru COVID-19

Semnal de alarmă tras de Ministerul Sănătății din Belgia. În numai două săptămâni, țara riscă să rămână fără paturi disponibile la ATI, pentru bolnavii de COVID-19.

„În următoarele patru zile, până la sfârşitul săptămânii, ar urma să trecem de pragul de 1.000 de pacienţi la terapie intensivă (…). Dacă această curbă nu se va schimba prin comportamentul nostru, ar urma să ajungem la 2.000 de pacienţi la terapie intensivă în două săptămâni, capacitatea noastră maximă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății belgian, Yves Van Laethem, citat de Reuters.

Numărul de pacienţi de la unităţile de terapie intensivă se dublează la fiecare opt zile – până la 757 duminică -, numărul total al persoanelor internate în spital fiind de 4.827.

Belgia a avut săptămâna trecută o medie zilnică de 1.288 de noi infectări cu COVID-19 la 100.000 de locuitori. Cu un total de 10.810 morţi, are una dintre cele mai ridicate rate de deces pe cap de locuitor din lume.

De asemenea  Belgia are a doua cea mai ridicată rată de infectare pe cap de locuitor din Europa, după Republica Cehă. Numărul de noi cazuri s-a dublat la fiecare 13 zile şi a atins un vârf de peste 18.000 la 20 octombrie, o creştere de aproape zece ori faţă de vârful din timpul valului din primăvară al pandemiei.

Vaccinul experimental antiCOVID al AstraZeneca are un răspuns imun ridicat la adulții tineri și vârstnici

Vaccinul experimental împotriva COVID-19 dezvoltat de Universitatea din Oxford și AstraZeneca produce un răspuns imun ridicat la adulții tineri, dar și la vârstnici. De asemenea, răspunsurile adverse sunt mai scăzute în rândul persoanelor în vârstă, după cum a declarat astăzi, 26 octombrie 2010, producătorul britanic de medicamente AstraZeneca, scrie Reuters.

”Este încurajator să vezi că răspunsurile de imunogenitate au fost similare între adultii mai în vârstă și cei mai tineri și că reactogenitatea a fost mai mică la adulții în vârstă, unde severitatea bolii COVID-19 este mai mare”, potrivit unui purtător de cuvant al producătorului britanic de medicamente.

La rândul său, secretarul britanic pentru sănătate, Matt Hancock, a declarat că vaccinul nu este încă gata, dar se pregătește logistica pentru o posibilă lansare, mai ales în prima jumătate a anului 2021, mai scrie Reuters.

 

EXCLUSIV Noul director interimar al Unifarm este Adrian Ghenciu

Noul director general interimar al CN Unifarm SA este Adrian Ghenciu.

Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație al CN Unifarm după ce contractul de patru luni al fostului director general, Ionuț Ionescu, a expirat în urmă cu două zile, după cum a declarat Ionuț Ionescu pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro.

Contractul lui Ionuț Ionescu a încetat de drept pe 24 octombrie 2020.

Ionuț Ionescu a fost numit director general interimar în data de 24 iunie 2020 de Consiliul de Administrație al Unifarm, pe un mandat de patru luni, ca urmare a suspendării din funcție a lui Adrian Ionel.

Investiție de peste 256.000 de lei la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca

Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) din Cluj-Napoca a fost dotat cu aparatură de ultimă generație în valoare de 256.414 lei.

Achiziția a fost realizată de Consiliul Județean Cluj, banii fiind alocați din bugetul propriu al instituției, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Județean (CJ) Cluj.

”Calitatea actului medical şi a serviciilor oferite pacienţilor ne preocupă în mod deosebit, motiv pentru care investiţiile în spitalele clujene vor continua să reprezinte o prioritate absolută şi a actualului mandat. Cu siguranţă, noile dotări vor veni atât în sprijinul medicilor, facilitându-le munca, cât şi în sprijinul pacienţilor, ajutându-i să depăşească mai uşor procedurile sau intervenţiile la care sunt supuşi”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, în comunicatul de presă.

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca, unitate sanitară aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, a fost dotat cu un set litotritor endovezical, cu un ureteroscop flexibil cu două canale de lucru, un transductor biplan, transrectal, unul convex şi unul liniar, o targă pentru transportul pacienţilor, trei telescoape şi două seturi de uretrotomie, potrivit sursei citate.

Aproximativ 1,2%. Procentul donatorilor de plasmă convalescentă din România. Sub media UE

Procentul donatorilor de plasmă convalescentă în România este de aproximativ 1,2%. Adică, din totalul celor peste 210.000 de pacienți cu COVID-19 din țara noastră, doar 2.500 au ales să doneze plasmă convalescentă, potrivit unui raport privind rata de colectare de plasmă convalescentă în primele șase luni de pandemie întocmit de un distribuitor român de medicamente fabricate din plasmă.

Potrivit raportului, la șase luni de la debutul colectării plasmei convalescente în România, țara noastră a colectat 2,34 doze de plasmă convalescentă la 100 de pacienți COVID-19, de cinci ori sub rata UE, care indică o colectare în medie de 12 doze de plasmă convalescentă la fiecare 100 de pacienți cu COVID-19.

”În total, au fost recoltate 4.420 doze de plasmă convalescentă, respectiv 3.011 doze prin plasmafereză (68%) și 1.409 doze prin donare de sânge integral (32%). Din cele 4.420 doze de plasmă recoltate, 8% au avut titru de anticorpi mai mic decât cel indicat pentru administrarea la pacienții COVID-19. De asemenea, 22% din plasma recoltată a fost invalidată din cauza unor neconformități constatate ca urmare a efectuării testelor obligatorii de siguranță și calitate”, se arată în raport.

Deși rata de colectare la nivel național este cu mult sub media UE, există județe unde se recoltează de 2-3 ori mai mult decât media de 2,35 doze de plasmă convalescentă la fiecare 100 de pacienți COVID-19. Astfel, pe primul loc se află donatorii din județul Buzău (7,6 doze/100 cazuri), urmați de Arad, Hunedoara, Argeș, Galați și Bistrița Năsăud.

La coada clasamentului sunt Harghita, Giurgiu, Covasna, județe care nu au recoltat nici măcar o doză de plasmă convalescentă în cele 6 luni.

”În prezent, pentru recoltarea de plasmă prin procedura de plasmafereză, în România sunt utilizate doar cele 18 echipamente oferite gratuit de Besmax Pharma Distribution SRL. Reamintim că Besmax a  oferit 50 de astfel de echipamente, dar Ministerul Sănătății a refuzat 32 dintre aceste. În prezent, aceste 18 echipamente funcționează în următoarele centre de transfuzie sanguină: Alba-Iulia, Arad (2 echipamente), Pitești, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Galați, Târgu Jiu, Hunedoara, Iași, Baia Mare, Piatra Neamț, Ploiești, Sibiu și, nu în ultimul rând, București (2 echipamente)”, potrivit raportului.

 

2.844 cazuri noi de COVID și 8.709 de teste prelucrate în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.844 de cazuri noi de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 8.709 teste prelucrate în acest interval de timp.

Până astăzi, 26 octombrie 2020, pe teritoriul României, au fost confirmate 212.492 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Din acest total, 151.811 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 357 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 6.470 de  persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 25.10.2020 (10:00) – 26.10.2020 (10:00) au fost raportate 79 de decese (45 bărbați și 34 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 7 decese  la categoria de vârstă 50-59 de ani, 21 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 21 decese la categoria de peste 80 de ani.

76 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.726. Dintre acestea, 823 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.064.698 de  teste. Dintre acestea, 8.709 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 6.229 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.480 la cerere.

Pe teritoriul României, 25.781 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.963 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.855 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.475 de apeluri la numărul unic de urgență 112.